3,217 matches
-
pusă în relație numai cu procesul economic de transformare a energiei, ci și cu geomorfologia locală (care poate suferi modificări profunde), sau cu așezările umane (infrastructură, populație, structură socioprofesională, boli asociate procesului economic/tehnologic etc.). În timpul procesului tehnologic apar structuri ordonate, fără de care procesul nu ar fi posibil: instalații, organizarea resursei umane și calificarea acesteia, fluxuri de aprovizionare cu materie primă și utilități, canale de comercializare a produselor, locuințe pentru personal etc. Aceste structuri ordonate - subsisteme ale procesului general de valorificare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
etc.). În timpul procesului tehnologic apar structuri ordonate, fără de care procesul nu ar fi posibil: instalații, organizarea resursei umane și calificarea acesteia, fluxuri de aprovizionare cu materie primă și utilități, canale de comercializare a produselor, locuințe pentru personal etc. Aceste structuri ordonate - subsisteme ale procesului general de valorificare a unei resurse naturale - pierd ca valoare sau importanță după închiderea investiției, după cum o ilustrează sugestiv situația localităților monoindustriale din România după ce unitățile industriale (circa 1.200 de întreprinderi), după anul 1990, au ieșit
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ca o cruce de lemn... Și de data aceasta tensiunea afectivă, cu creșterile și descreșterile ei, face corp comun cu substanța textului: după ce crescuse din notațiile disparate ale „panicii” eului, imnul Își destructurează spre final tiparele „tradiționale”, renunțînd la ritmul ordonat și la muzica rimei, marcîndu-și căderea de tensiune și În semnul tipografic: ultima sintagmă, emblematică, „ORA CEAIULUI” e tipărită sub forma unei scări descendente, concretizînd extenuarea discursului. „Artificiu tipografic”, cum spunea G. Călinescu, dar semnificativ (ca și altele) pentru atenția
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
legătură cu faptul că povestea vieții este un text și, ca orice text, are un început, o desfășurare și o încheiere, care poartă în ele o semnificație specială. Cu alte cuvinte, povestea vieții nu este o simplă cronologie de evenimente ordonate care poate fi remarcată în text; ea presupune în plus și o organizare anume, ce ține strict de maniera în care naratorul alege să-șispună povestea. Mai mult decât atât, prima amintire povestită ar putea fi alta decât prima amintire amintită
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
În conduită și în comportament profilul moral al copilului se evidențiază cel mai bine. Conștiința și principiile morale nu pot fi identificate în conduita și comportamentele morale. Pentru a forma la copil deprinderi și reflexe morale trebuie procedat în mod ordonat și sistematic. Educația morală nu vizează pur și simplu formarea singulară a caracterului, ci dezvoltarea unui întreg sistem de personalitate în care deprinderile individului se sprijină și se completeză unele cu altele. Formarea habitudinilor și a reflexelor morale reprezintă momentul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dă dovadă de autodisciplină. 4. Tratează-i pe părinții elevilor tăi ca pe niște parteneri. 3.2. Pregătiri necesare pentru asigurarea succesuluitc "3.2. Pregătiri necesare pentru asigurarea succesului" 5. Pregătește-ți sala de clasă pentru a putea desfășura ore ordonate și disciplinate. 6. Menține un mediu fizic adecvat. 7. Fii organizat. 8. Stabilește activități algoritmice (repetitive) pentru fiecare activitate educativă. 9. Folosește așezarea băncilor ca pe o metodă specifică de realizare a unei bune discipline. 10. Stabilește reguli implicite (în conformitate cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
exprimă acest adevăr într-un mod înțelept: „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”... Pentru mai multe detalii Peterson, L.R.; Peterson, M.J., „Short-Term Retention of Individual Verbal Items”, Journal of Experimental Psychology, 1959, pp. 193-198. Memoria dumneavoastră este bine ordonată? Memoria semantică și clasificarea Da, atunci când este vorba despre memoria semantică; memoria sensului pare ordonată ca o bibliotecă, însă una sofisticată, deoarece sunt disponibile două clasamente, unul tematic (Collins și Quillian, 1969) și altul asociativ (Rossi, 2005). Primul clasament este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Pentru mai multe detalii Peterson, L.R.; Peterson, M.J., „Short-Term Retention of Individual Verbal Items”, Journal of Experimental Psychology, 1959, pp. 193-198. Memoria dumneavoastră este bine ordonată? Memoria semantică și clasificarea Da, atunci când este vorba despre memoria semantică; memoria sensului pare ordonată ca o bibliotecă, însă una sofisticată, deoarece sunt disponibile două clasamente, unul tematic (Collins și Quillian, 1969) și altul asociativ (Rossi, 2005). Primul clasament este tematic, fiind împărțit pe mari teme: animale, plante, haine. De altfel, evaluăm cu ușurință acest
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
explicit, conceptul de realism nu este, desigur, cu totul străin de problematica pe care o avem în vedere. Evident, ne interesează prea puțin accepțiunea istorică a termenului (cum ar mai putea aspira astăzi literatura să oglindească o lume coerentă, temeinică, ordonată, așa cum se întâmpla în proza secolului al XIX-lea?), și într-o mai mare măsură aceea tipologică, pe care o aveau în vedere și teoreticieni ca Boris Tomașevski sau René Wellek. Primul se întreba retoric, încă din 1927, cum de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
primul rând, de Fligstein (1996) și Bourdieu (2000). Teoria pe care o dezvoltăm este aceea că piețele se „stabilizează” (În sensul reducerii incertitudinii, volatilității și competiției) prin mecanisme culturale, politice și structurale, constituind astfel ceea ce numim „câmpuri” - spații de interacțiune ordonată. Câmpurile se caracterizează prin aceeași condiție de stabilitate a relațiilor și raporturilor de putere, constituind (Bourdieu, 1977; Lin, 2001) distribuții ale diferitelor tipuri de capitaluri (financiar, uman, social, cultural). Ele sunt infuzate de norme și culturi ce definesc raporturile de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prin mecanisme culturale, politice și, nu În ultimul rând, sociale. Asumăm faptul că interesele urmărite de actori sunt În principal legate de eliminarea incertitudinii și competiției. Modelul ipotetic al lucrării este următorul: piețele tind să se transforme În spații sociale ordonate (câmpuri), adică spre o structură socială și instituțională stabilă. Totuși, În aceste spații ordonate, există un potențial acțional, independent de structură și instituții. Actorii sociali dețin diferite tipuri de capitaluri și urmăresc realizarea propriilor interese concomitent cu reproducerea relațiilor ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmărite de actori sunt În principal legate de eliminarea incertitudinii și competiției. Modelul ipotetic al lucrării este următorul: piețele tind să se transforme În spații sociale ordonate (câmpuri), adică spre o structură socială și instituțională stabilă. Totuși, În aceste spații ordonate, există un potențial acțional, independent de structură și instituții. Actorii sociali dețin diferite tipuri de capitaluri și urmăresc realizarea propriilor interese concomitent cu reproducerea relațiilor ce concură la acest lucru: pe de o parte obținerea unei poziții acceptabile În structură
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economice, ci se constituie la inițiativa anumitor actori ce au interese În stabilizarea unui anumit raport de forțe. De altfel, Fligstein folosește termenul de piețe În paralel cu cel de câmpuri pentru a denota aceeași construcție socială: un spațiu social ordonat. Diferența teoretică Între concepțiile celor doi autori constă În aceea că Scott accentuează instituționalizarea (În sens etnometodologic, de elaborare a unor semnificații comune) ca proces de formare a câmpurilor, În timp ce, În abordarea lui Fligstein, câmpurile sunt rezultatul unui proces politic-cultural
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de scară și a unor proiecte de investiții și dezvoltare pe termen lung. Aceleași consecințe le implică și relațiile sociale stabile Între parteneri și implicarea acțiunilor economice Într-o rețea de relații sociale (sau integrarea laterală). Organizarea constituie un pattern ordonat de interacțiuni sociale. Putem spune că: (P1) Interacțiunile se manifestă Într-un spațiu social organizat sau câmp structurant de relații sociale stabile Între actori, În sensul constituirii unor așteptări de manifestare a unui anumit comportament din partea unui anumit actor, de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și oportunismul actorilor. Dimensiunile tranzacției: frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției. Caracteristici ale procesului de tranzacție: procesualitatea, prezența consecințelor neanticipate, caracterul subtil. Structurile de guvernare/alternativele de organizare economică/instituțiile sunt cadrele de manifestare ordonată a tranzacțiilor. În concepția lui Williamson, termenul de instituție (structură de guvernare) se referă doar la latura tranzacțională, la acele convenții care, asumate colectiv, produc eficiență În organizarea schimburilor economice. Termenul este astfel deposedat de latura cultural-cognitivă. Aceasta din urmă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce pun accentul pe caracterul social, cultural, macro-construit al organizării. 1. Instituții și acțiune rațională Problematica piețelor și a organizațiilor a constituit centrul preocupărilor neo-instituționaliste, atât În sociologie, cât și În economie. Ambele științe consideră organizațiile și piețele ca spații ordonate, construcții sociale de un fel sau altul, fie În sens reglementativ, normativ sau cognitiv. Diferența majoră Între cele două abordări constă În rolul atribuit acțiunii individuale raționale În procesul construcției și schimbării instituțiilor. Desigur, nu există o graniță, o delimitare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care resursele implicate pot fi folosite pentru a menține sau obține alte resurse - incluzând bogăție, putere și reputație - valorizate În câmpul instituțional” (2001:190). Pe de o parte, structura relațiilor Între actori și concepțiile Împărtășite de aceștia formează un spațiu ordonat, stabil ce are capacitate regenerativă În virtutea elementelor structurale și culturale invocate. Teoretic, conform modelului neoclasic, piața este un spațiu organizat doar În jurul prețurilor de echilibru, orice modificare a condițiilor inițiale simțindu-se În barometrul prețurilor și producând relaționări de circumstanță
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
obiectivă a patternurilor interacționale Între actori. Datele sugerează mai degrabă ipoteza instituționalizării unor strategii practice, a unor concepții culturale care susțin un anumit șablon de relaționare și care servesc interesele unei anumite categorii de actori. Câmpurile sunt astfel spații sociale ordonate atât structural, cât, mai ales, cognitiv. Structurarea, În concepția lui Giddens (1984) și Sewell (1992), presupune tocmai existența unor scheme culturale care ordonează relațiile făcându-le inteligibile și legitime În percepția actorilor implicați. 3.3. Logica câmpului organizațional Structurarea câmpului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de prețuri care exprimă raporturile de putere Între actori. Organizarea formală, În concepția instituționalistă, presupune integrarea Într-un proiect social raționalizator; rolurile sunt internalizate la nivel cognitiv, iar capacitatea de acțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anumită distribuire a resurselor sociale. Din punct de vedere epistemic, câmpurile echivalează cu introducerea de variabile sociale, politice și culturale În modelul neoclasic al pieței, dar și cu reconsiderarea rolului acțiunii În cadrul teoriilor instituționaliste. Ele sunt structuri de interacțiuni emergente, ordonate social și cultural și se constituie În modele teoretice cu grad mai mare de izomorfism față de patternurilor reale de cooperare Între actori decât piața concurențială sau integrarea ierarhică, fiindcă explică deopotrivă structurile intra și interorganizaționale de producere a cooperării social-economice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diferențe va face obiectul unui capitol separat. Termenul apaține lui V. Mihăilescu (2004) și se referă la legitimarea discursivă a schimbărilor instituționale astfel Încât acestea să devină legitime, să capete sens și să fie acceptabile de către populație. În sensul de spații ordonate, ce prezintă o anumită ordine socială stabilă, rezultantă a asumării de roluri. Factorii de producție conform teorie neoclasice sunt: capitalul uman (munca), capitalul fizic (mașini, utilaje), resursele naturale, tehnologia și cunoașterea. Acestea Împreună compun stocul de capital. Postulatul maximizării conduce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nicio cea mai bună alternativă. Suficiență. Avem două cazuri: fie toate alternativele sunt indiferente între ele, caz în care toate sunt cele mai bune, și relația este trivial aciclică. Dacă nu acesta este cazul, atunci avem cel puțin o pereche ordonată. Elementul 2x nu este cel mai bun din S dacă există 3x în S, astfel încât. Dacă însă, atunci prin aciclicitate, ceea ce este contrar presupunerii. Procedând în acest mod, putem elimina toate alternativele din S, mulțimea de alegere rămânând nevidă. q
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie două. Cum condiția Pareto nu poate determina singură p1 (din motivele amintite anterior), atunci trebuie să presupunem că două perechi ordonate din p1 sunt determinate de condiția libertariană (câte o decisivitate de fiecare individ). Cum avem doar trei perechi ordonate, din care două în domeniul procedurii libertariene, cea rămasă va fi, cu siguranță, determinată de condiția Pareto. Luăm perechile ordonate de alternative pe rând: prima pereche: 1 2sa P a poate fi determinată a) prin condiția Pareto, ceea ce înseamnă că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>, dacă, și numai dacă. (c) coerentă<footnote Definiția îi aparține, de asemenea, lui Austeen-Smith [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. footnote>, dacă, și numai dacă, np R∀ ∈ (orice profil individual aparținând mulțimii tuturor ordinilor posibile pe mulțimea alternativelor), există o extensie ordonată Q a tuturor preferințelor individuale asupra sferelor lor personale din D. [o.5.1.1*]: Condiția nontrivialității spune, de fapt, că un individ care are drepturi pe (x,x), (y,y) nu are de fapt niciun drept. Când D este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de a face față solicitărilor școlare sunt vizibile În cazul abilităților motrice grosiere (performanță scăzută la orele de educație fizică și activități sportive, neîndemânare la nivel general, echilibru redus, dificultăți În coordonarea părților corpului), abilităților motrice fine (scris ilizibil sau ordonat, Însă extrem de Încet, ceea ce limitează volumul de muncă pe care o poate face Într-un timp dat), abilităților de autonomie personală (are nevoie de mult timp pentru a se Îmbrăca și a se aranja dimineața, Întâmpină dificultăți În a-și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]