2,661 matches
-
stratul reprezentativ primează, neglijînd ca și total autoreferențialitatea, subtila „chimie a cuvintelor”. Compensat adesea de performanțele asociative, acest deficit de prelucrare a discursului e nu de mai puține ori agravat de utilizarea abuzivă a comparației - ca În mai vechile Restriști -, ornament exterior al unei discursivități abia mascate, ca În următoarea strofă din Concluziuni: Aici tresare vitrina ca un obraz Vorbe deplasez ca figuri de șah Să-mi Împlînți privirile ca brazi Se leagănă sîngele nostru ca un hamac... Atributul de „ostenitoare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
atât spațiu cât să încapă pendulul propriu-zis, încît ecranul se afla între subsuorile femeilor, care își împreunau mâinile deasupra orologiului, ținând în palme un mic glob. Celelalte brațe libere erau lăsate de-a lungul coapselor. Pe deasupra capetelor femeilor trecea un ornament în volute, închipuind un fel de fronton curb. Discul pendulului era mare și greu, ținut de o baghetă șerpuitoare și brodată, limbile ceasului aveau forma de frunză. Era șase fără un minut. - Vedeți limbile? atrase atenția Panait Suflețel. Acum se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o rochie simplă de imprimé cu flori de un roșu fin, care îmbujora fața. Corpul fetei era foarte bronzat de soare, în contrast cu părul blond și dinții albi. Semăna puțin cu Pica, ochii însă îi erau ca cenușa. N-avea alt ornament decât un ceas cu brățară de argint. Ședea picior peste picior, lăsând a i se vedea profund pulpele, fătă a inspira însă nici un gând indecent, atât era de serioasă și de sigură de sine, dezgolită ca o jucătoare de tenis
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
parte și căuta să strângă toate detaliile pitorești. Casa n-avea croială, era un monstru de rezistență, un catalog de materiale de construcție. La sobe, Butoiescu alesese teracota cea mai bună, adusă din Saxonia, și le făcuse mari, pline de ornamente și în culori stridente. Cu atât mai mizerabilă apărea această sforțare cu cât pe peretele salonului atârnau fotografii mărite ale familiei, iar la geamurile din sufragerie, în cadru fioros de fortăreață medievală, tronau două borcane cu murături. Nefericitul Botticelli era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Inchiziției, având nevoie de un decor înspăimîntător. Teatralul nu-i în spiritul nostru. Biserica tradiției românești e mică, pierdută adesea printre pomi, cu clopotnițe idilice care o semnalează în văi. Albul ei imaculat o distinge de verdeața câmpului, când anume ornamente sculpturale sau picturale nu o asimilează cu natura. De aceea încercarea de a se introduce în canonica arhitecturii noastre sacre siluete de zgârie-nori, contururi bizare de stil decadent, cum cetățenii uimiți constată actualmente în cutare cartier al Capitalei, e de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un bazament de ciment, peste care puse un postament de cărămidă și deasupra întocmi o cabană spațioasă, cu geamuri late și cu obloane, iar înăuntru cu pereți din boaserie lăcuită. Scoase stâlpii orientali ai lui Saferian și-i folosi ca ornamente în prispa de la intrare. Instală sobe de teracotă, făcând exterior un horn de granit. Aruncă blocuri de piatră în chip de pavaj în jurul casei. Ca unul ce avea relații cu furnizorii, împrumută ceea ce-i lipsea și, înainte ca vremea să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
început. Nu era obișnuit să fie contrazis. Chiar și mai tânăr lucrase mai ales la construcții publice, unde cuvântul său era ascultat fără șovăire. . - Omule, zise el cu o pedagogie ce trăda iritația morală,pune-mă să-ți schimb stilul, ornamentele. Arată-mi un model, ca să văd ce-ți place, și-ți fac. Cât despre distribuția interioară, ținând seamă că ai nevoie de o sală de spectacole de atât pe atât, cu atâtea locuri, pe o astfel de suprafață, nu se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ci dale de travertin spongios, bine lustruite și exact lipite, încît podeaua revela, ca și plafonul, schema ei geometrică în forma unui grătar de linii. De altfel mijlocul fusese acoperit cu covoare. Mobilele nu umpleau interiorul, ci ședeau ca niște ornamente de sine stătătoare, în grupuri. Dar detaliul esențial care producea impresie asupra vizitatorului era un vitraliu, care se întindea de la ușa exterioară de intrare a casei (făcută din fier și sticlă mată și părând relativ scundă) și până sub acoperiș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
existențe, la noncomparabilitate și identitate perfectă de sine. Perfecțiunea. Este valoarea-necesitate atașată completitudinii, dezvoltării continue de sine. Simplicitatea. Este valoarea-necesitate care înseamnă potrivit lui A. Maslow armonie, frumusețe, sens, esențialitate în viață, claritate a structurii existenței umane ("ceea ce este necesar fără ornament"), lipsa de confuzie, consistență logică internă. Lipsa de efort. Este valoarea care se referă la ușurința de realizare și satisfacția deplină a acțiunilor, "perfecțiunea și frumusețea funcționării sistemului", armonizarea întregului și absența tensiunilor, eliminarea dificultăților. Jocul. Este valoarea-necesitate ce presupune
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rostirii lor ne taie respirația. Și totuși, aceste cuvinte rostite în beneficiul tuturor și care "ar face până și pietrele să plîngă" nu ajung decât la o infimă parte dintre noi și chiar și atunci cel mai adesea sub forma ornamentului cultural, a citatului, a paradei, a discuției de salon, a etalării unor "lecturi" etc. Mâna aceea de oameni care își dezbracă sufletul în fața semenilor lor, care sânt "patetici" până la Dumnezeu ― ceea ce înseamnă că suferă și suportă pentru toți ceilalți sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
anul 32 înainte de Chr. Într-o vale plină de păduri, spre nord-ost de Lass în Carniolia s-au găsit aceste urme. După zidurile, în parte dezgropate, ale orașului, s-au găsit vase de lut de o formă proprie și cu ornamente mărginale primitive, care par a arăta că vasele nu sânt de origine romană, ci iapidică. Săpăturile a mai adus la lumină un fel de cordea de fier, cu găuri la capete și cu dinți la margine, și mici plăci în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vasului, în maniera obișnuită de ceramiștii din așezările neolitice aparținînd aspectului numit de către unii arheologi Stoicani-Aldeni, aspect cultural în care se integrează și așezarea eneolitică de la Tămășeni, comuna Umbrărești, la sud de Tecuci. Majoritatea vaselor au fost împodobite cu diverse ornamente, plecându-se de la tehnica simplă a barbotinei, a alveolelor și împunsăturilor în pastă, și ajungând la rafinatele modelări de caneluri și incizii desfășurate paralel, în spirale sau cercuri și semicercuri, tangente la cerc, paranteze etc. De asemenea, a fost întrebuințat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
antropomorfi (fragmente de la șase piese) și zoomorfi (o singură piesă). Idolii antropomorfi sunt modelați, realizați din pastă neagră-cenușie (excepție făcând un picior din care s-a păstrat doar laba și gamba de culoare cărămizie) și reprezintă sexul feminin; două au ornamente în formă de spirală și linii incizate, celelalte fiind lipsite de ornament; unul din busturile feminine este lustruit cu angobă, altul are mici incizii unghiulare cu vârful ascuțit deasupra sânilor. Figurina zoomorfă înfățișează o pasăre acvatică în poziție de plutire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt modelați, realizați din pastă neagră-cenușie (excepție făcând un picior din care s-a păstrat doar laba și gamba de culoare cărămizie) și reprezintă sexul feminin; două au ornamente în formă de spirală și linii incizate, celelalte fiind lipsite de ornament; unul din busturile feminine este lustruit cu angobă, altul are mici incizii unghiulare cu vârful ascuțit deasupra sânilor. Figurina zoomorfă înfățișează o pasăre acvatică în poziție de plutire și, prin tehnica de realizare și decor, prezintă un interes deosebit, făcând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din pastă de bună calitate, cât și din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și gălbuie, cu proeminențe-apucători în formă de limbă, de dimensiune mare și mică, multe din acestea dispuse pe brâie alveolare ce înconjoară corpul vasului, acesta fiind singurul ornament întâlnit. Pe baza formelor, ce se pot reconstitui pe cale intuitivă și prin analogie cu materiale similare din alte locuri investigate de specialiști, așezarea poate fi încadrată cronologic între limitele secolelor V-I î. Hr., orientându-ne și după specificul ceramicii ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tot obișnuința, fără Îndoială, a tăiat părul prea lung și a renunțat la coturni. În materie de eleganță, s-a luat bunul obicei de a rivaliza cu luxul numai prin simplitate și de a considera absența prețiozității și afectării un ornament mai presus de orice alt rafinament 2. (E) Limbajul a suferit aceleași transformări și s-a dezbărat de ceea ce era de prisos. Istoria șhistoriaț a descins din poezie ca dintr-un car3 și, datorită Îndeosebi prozei, „mergând pe jos”4
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ale culorilor pastelate, obținute prin vopsitul vegetal dădeau o notă de sobrietate, de căldură dar și de eleganță atunci când erau așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-a face cu culori având tonuri stridente, uneori chiar țipătoare. Țărăncile din aceste sate știau să țese cu mult meșteșug covoare în două ițe, cu două fețe, în tehnica denumită în literatura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de specialitate „chilim” (un fel de broderie făcută cu fire de lână sau de mătase pe etamină sau pe canava). În evoluția lor ornamentală, aceste țesături au avut mai multe etape: cu motive geometrice (cele mai vechi) și apoi cu ornamente florale, naturaliste. Sunt cunoscute covoare în romburi (în roate), cu pomul vieții și cu motive antropomorfe. Cele mai noi au ca modele buchete de trandafiri, oleandru sau alte motive florale. În perioada dintre cele două războaie mondiale și după aceea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după aceea până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aici oferind, pe lângă păduri, pășuni din cele mai bune. Ipoteza venirii lor într-o zonă de deal și ceva câmpie, este argumentată de faptul că portul femeiesc din Tarnița era specific acestor forme de relief, prin prezența androcului și a ornamentului floral predominant. Fetele nu se căsătoreau decât în cadrul satului sau al satelor vecine Filipeni și Slobozia, ceea ce se mai practică și în prezent, amintindu-ne de endogamia străvechilor comunități gentilice, moștenite în relațiile de căsătorie în cadrul comunități. Industria casnică din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mânecile se terminau cu manșetă sau cu brățări cu gumă, formând volănașe cu garnituri de dantelă. Părțile componente sunt încheiate „în cheiță” 7 cu ață de mosorel. Cămașa bătrânească este ornamentată în război, în tehnica alesului în cinci ițe, cu ornamente din romburi, din bumbac mai gros, ușor reliefate, intercalate cu vârste de borangic (o preocupare constantă în industria casnică o constituia și creșterea viermilor de mătase). Pe piept și pe umeri, pe suprafața de prindere a mânecilor de platcă 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bumbac, cumpărată din comerț. Femeile se încingeau cu bete înguste, de până la 5 cm lățime, cu o lungime până la 2 m. Betele pentru purtat erau simple, pe când cele de sărbătoare aveau alesuri 4 și mărgele, fiind denumite după felul ornamentului: „cu puișori”, „cu iconiță”. Pentru perioada rece, peste articolele vestimentare purtate pe timp de vară, se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se fierbea în cenușă sau se cocea la cuptor, după care se spăla în câteva leșii și se puneau sculele pe vârtelniță și se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]