854 matches
-
cazuri timpul nu era determinat cu anticipație și delimitat de evenimentele externe. Timpul medieval era Încă sporadic, greu de prezis, fiind În special era legat de evenimente și nu de numere abstracte. „Prin Însăși natura lui”, a observat Lewis Mumford, orologiul a „separat timpul de evenimentele umane”42. Este de asemenea adevărat, așa cum sugerează istoricul David Landess, de la universitatea Harvard, că orologiul a fost cel care a separat „evenimentele umane de natură”43. Timpul care a fost Întotdeauna măsurat În relație
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În special era legat de evenimente și nu de numere abstracte. „Prin Însăși natura lui”, a observat Lewis Mumford, orologiul a „separat timpul de evenimentele umane”42. Este de asemenea adevărat, așa cum sugerează istoricul David Landess, de la universitatea Harvard, că orologiul a fost cel care a separat „evenimentele umane de natură”43. Timpul care a fost Întotdeauna măsurat În relație cu fenomenele naturale și fizice, apusul și răsăritul soarelui, iar schimbarea anotimpurilor a fost din acest moment funcția unui mecanism pur
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apusul și răsăritul soarelui, iar schimbarea anotimpurilor a fost din acest moment funcția unui mecanism pur. Noul timp a substituit calitatea cu cantitatea, iar automatismul a Înlocuit pulsul ritmic al lumii naturale. Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ritmic al lumii naturale. Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă. În timp ce producția textilă a precedat restul revoluției industriale cu două secole, a avut multe din atributele esențiale care vor caracteriza noua eră. În primul rând, manufacturile textile aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă. În timp ce producția textilă a precedat restul revoluției industriale cu două secole, a avut multe din atributele esențiale care vor caracteriza noua eră. În primul rând, manufacturile textile aveau nevoie de o forță
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
44. Acest tip de tehnologie de producție, complex, foarte centralizat și cu un consum mare de energie a necesitat stabilirea și menținerea unor ore fixe pentru Începutul și sfârșitul zilei de muncă. Clopotele care Îi chemau la muncă, iar apoi orologiile, au devenit instrumentul negustorilor și proprietarilor de fabrici pentru a controla timpul de muncă al lucrătorilor lor. Istoricul Jacques le Goff remarca faptul că În felul acesta a fost introdus un nou și radicăl instrument pentru a-și afirma puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de fabrici pentru a controla timpul de muncă al lucrătorilor lor. Istoricul Jacques le Goff remarca faptul că În felul acesta a fost introdus un nou și radicăl instrument pentru a-și afirma puterea și controlul asupra maselor. El scrie: „Orologiul comunității a fost un instrument de dominație economică, socială și politică folosit de negustorii care dominau comunitatea”45. Dacă În artizanat și În agricultură, lucrătorii imprimau ritmul activităților, În fabrici, mașinile dictau tempoul. Era un tempo continuu, neiertător și precis
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
45. Dacă În artizanat și În agricultură, lucrătorii imprimau ritmul activităților, În fabrici, mașinile dictau tempoul. Era un tempo continuu, neiertător și precis. Modul de producție industrial era, În primul rând, metodic. Ritmul lui era imaginea În oglindă a ritmului orologiului. Noul lucrător trebuia să-și cedeze În Întregime timpul său În favoarea noului ritm al fabricii. Trebuia să fie punctual, să lucreze În ritmul impus de mașină, iar apoi să plece la timpul stabilit. Considerațiile de timp subiective nu aveau loc
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
său În favoarea noului ritm al fabricii. Trebuia să fie punctual, să lucreze În ritmul impus de mașină, iar apoi să plece la timpul stabilit. Considerațiile de timp subiective nu aveau loc În interiorul fabricii. Acolo, timpul obiectiv - timpul mașinii - domnea suprem. Orologiul a jucat un rol nou și important nu numai În fabrică. Burghezia i-a găsit o Întrebuințare În aproape toate aspectele vieții zilnice. Aceasta era o nouă formă de regimentare temporală, mai precisă și mai solicitantă decât oricare alta inventată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și important nu numai În fabrică. Burghezia i-a găsit o Întrebuințare În aproape toate aspectele vieții zilnice. Aceasta era o nouă formă de regimentare temporală, mai precisă și mai solicitantă decât oricare alta inventată până atunci. Burghezia a introdus orologiul În case, școli, cluburi și birouri. Nici un aspect al culturii nu a scăpat neatins de acest nou și remarcabil instrument de socializare. Lewis Mumford a analizat această transformare În aprecierea timpului și a conchis: Noua burghezie, În birouri și magazine
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atât timp pentru afaceri, atât pentru cină, atât pentru plăcere - totul măsurat cu grijă... Plăți la termen; contracte cu dată fixă; muncă măsurată În timp; pauza de mesă; din acest moment nimic nu era liber de influența calendarului sau a orologiului 46. A fi exact ca un ceasornic a devenit cea mai mare calitate În noua eră industrială 47. Fără orologiu, viața industrială nu ar fi fost posibilă. Orologiul a condiționat mintea umană să vadă timpul ca extern, autonom, continuu, precis
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fixă; muncă măsurată În timp; pauza de mesă; din acest moment nimic nu era liber de influența calendarului sau a orologiului 46. A fi exact ca un ceasornic a devenit cea mai mare calitate În noua eră industrială 47. Fără orologiu, viața industrială nu ar fi fost posibilă. Orologiul a condiționat mintea umană să vadă timpul ca extern, autonom, continuu, precis, cantitativ și divizibil. În acest fel, a pregătit calea pentru un mod de producție care opera conform unui set unic
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din acest moment nimic nu era liber de influența calendarului sau a orologiului 46. A fi exact ca un ceasornic a devenit cea mai mare calitate În noua eră industrială 47. Fără orologiu, viața industrială nu ar fi fost posibilă. Orologiul a condiționat mintea umană să vadă timpul ca extern, autonom, continuu, precis, cantitativ și divizibil. În acest fel, a pregătit calea pentru un mod de producție care opera conform unui set unic de standarde temporale. Metamorfoza naturii de la creația lui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care opera conform unui set unic de standarde temporale. Metamorfoza naturii de la creația lui Dumnezeu la resursele aflate la Îndemâna omului, schimbarea În legea profitului, trecerea de la prețul corect la prețul pieței, Împreună cu apariția economiei financiare și introducerea orarului și a orologiului, toate acestea au transformat profund concepția despre spațiu și timp a europenilor. Contribuția americană la conceptul de spațiu și timp Noile concepte de spațiu și timp au migrat spre America cu primii coloniști. Dar În Lumea Nouă, programul iluminist a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eficienței moderne. Principiile sale de scientific management au fost Însușite de industriașii americani la Începutul secolului XX, iar puțin mai apoi de restul societății și au devenit baza pentru un etos al eficienței care avea să schimbe Întreaga lume. Dacă orologiul orașului a fost simbolul tranziției Europei Într-o nouă eră, cronometrul a devenit simbolul american. Folosind un cronometru, Taylor, a Împărțit sarcinile lucrătorilor În componente operaționale, iar apoi a măsurat fiecare activitate pentru a determina timpul necesar În condiții optime
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europenii erau și mai puțin Înclinați să introducă eficiența În sfera personală, socială și culturală. Aceasta din nou se datorează modului diferit În care europenii și americanii concepeau manipularea spațiului și timpului În era modernă. Europenii erau mai atrași de orologiul orașului, poate fiindcă Îl vedeau ca o modalitate de a sincroniza relațiile umane. Era un fel de a orchestra comportamentul colectiv al comunității. Americanii erau mai atrași de cronometru, deoarece, fiind constant productivi, le oferea prilejul unei mai mari considerații
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București, 1964; Amfore, București, 1970; Sub cer senin, București, 1971; Orologii, București, 1974; Printre cântece și flori, București, 1977. Repere bibliografice: Cristea, Teleorman, 436; Popa, Ist. lit., I, 940. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
să încerc... Gh. P. unu: După aceea... (vorbește ca într-un descîntec, sau vrăjitorie...), în șaptea zi a săptămînii, înainte de apusul soarelui, te speli bine, bine de tot..., te îmbraci ci haine curate, ca acum, îți pui lavaliera..., și cînd orologiul va bate ora șapte, intri... într-o sală de teatru..., unde se joacă un spectacol... pe tema dosarelor de securitate...; și în timp ce se joacă piesa, te urci pe scenă și spui: Da, sînt vinovat, am colaborat cu securitatea..." Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
V. M. Molotov, care a supus articolul la vot: „Articolul 1. Vom trece la votarea articolului 1. Nimeni nu cere cuvântul. Articolul 1 este adoptat.” La 10 februarie 1947, după aproape 10 luni de discuții, a avut loc - în Sala Orologiului de la Quai d’Orsay - ceremonia semnării Tratatului de pace dintre Puterile Aliate și Asociate și România. Din partea României, Tratatul a fost semnat de Gheorghe Tătărescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Ștefan Voitec și Dumitru Dămăceanu. În aceeași zi s-au semnat și tratatele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
exil/ o poartă mai puțin/ o iubire mai puțin /[...] / Astăzi s-a întors/ anotimpul în care ar fi trebuit/ iarăși să intrăm/ prin portalul de piatră și lumină/ blândă privirea ne-ar fi fost/ tandră mângâierea răcoroaselor coame/ astăzi toate orologiile orașului/ s-au prăbușit în infern” (Exiluri paralele). Celălalt tip cunoaște o dezvoltare centrifugă în spirală, adunând în jurul unui pivot semantic o cohortă de imagini: „Iată de ce/ Pentru că eu stau aici/ Pentru că stau aici nemișcat/ Pentru că stau înlemnit în acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
la căderea nopții, supușii lui credincioși se luptau cu somnul pe scaunele lor transformate în instrumente de tortură. De la Kremlin, stăpânul părea să-și impună propria lui măsură fluxului timpului și chiar soarelui. Când se ducea să se culce, toate orologiile de pe planetă arătau ora trei dimineața. Cel puțin, toată lumea credea așa pe atunci. Într-o zi, Charlotte, epuizată de așteptările nocturne, a adormit câteva minute înainte de ora aceea planetară. O clipă mai târziu, tresărind din somn, a auzit pașii soțului
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
munților în vale, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca să se afirme stăpânirea ei... Dimineață posomorâtă, cețoasă, care te îmbie să nu-ți părăsești cearceafurile moi și pledul pufos, plăcut mirositor a levănțică... Limbile vechiului orologiu arată deja ora șapte. Cu mare efort deschid geamul deja brumat de steluțe argintii. Vreau să văd ce se petrece afară, metamorfoza strălucitoare a naturii, care continuă să mă uimească! Copacii desfrunziți au aerul de schelete pârlite în foc, și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și restaurantele orientale cu preparate picante și delicioase, care au modificat comportamentul rigid, tradițional al australienilor britanici, dând savoare și pitoresc acestei zone. Se aude În difuzoare muzică rock, ritmuri incendiare asiatice și occidentale pe terasele discotecilor și barurilor. Deși orologiul din turnul vechii Primării indică miezul nopții, furnicarul străzii nu a Încetat. Și peste tot se simte pulsul acelei „dulci păsări a tinereții”.Unii Înveșmântați cu hainele-i ademenitoare ca primul sărut furat pe buzele cărnoase de copilă, nu știu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
oscilațiilor pendulului se datorează lui Galilei însuși: a construit pulsilogul, un aparat pentru măsurarea pulsului uman. Mai târziu, în 1673, fizicianul olandez Christiaan Huygens (1629-1695) a completat această descoperire stabilind expresia matematică a legii mișcării pendulului și chiar a inventat orologiul. De asemenea, a reformulat, într-un mod mai satisfăcător decât Galilei, legea căderii corpurilor în vid. Aceasta este doar o pagină din aventura cunoașterii, care ne arată că geniul uman nu are limite. Refuzul de a crede totul orbește și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a patra - chiar la mijlocul săptămânii - și ultima zi, a șaptea. În prima zi, Dumnezeu creează ritmul primordial al timpului, adică alternanța dintre zi (lumină) și noapte (întuneric) (Gn 1,3-5). În a patra, ziua centrală a săptămânii, Dumnezeu instalează „marele orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1,14-19). Precum știm, calendarul este una dintre descoperirile cele mai importante ale Mesopotamiei. Gn 1 reia și interpretează aceste date pentru a spune că Dumnezeul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]