1,215 matches
-
și notele catalogatorului se scriu în limba catalogului * ortografia de pe pagina de titlu se respectă întocmai 99. Căror reguli se conformează utilizarea majusculelor în descrierea bibliografică? R: * limba română Pentru publicațiile în limba română, se vor respecta regulile din „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație", ultima ediție. Dacă în componența denumirii editurii intră substantivul Editură, urmat de un substantiv comun la genitiv sau un adjectiv, acordat în gen și număr cu cuvântul „editură" * limba engleză Primul cuvânt al titlului, chiar dacă este
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
sau forma numelui cel mai frecvent întrebuințate: * în condițiile operelor autorului, * în referirile făcute la autor de autorități recunoscute, * în formularea curentă completă sub care aceste nume sau forme ale numelui apar Ortografia folosită în redactarea vedetei uniforme respectă normele ortografice în vigoare, fiind forma cea mai cunoscută de beneficiarul bibliotecii. Se fac trimiteri de la formele cu ortografii învechite, greșite, mai puțin cunoscute către vedeta uniformă. In informatizare pot fi scrise numele cu aceleași caractere (litere mari sau litere mici) Conform
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
cazul responsabilităților egale . (punct spațiu) separă titlurile lucrărilor diferiților autori + (spațiu plus spațiu) marchează prezența în document a materialului însoțitor () (paranteze rotunde) încadrează datele referitoare la tipărirea documentului [] (paranteze drepte) marchează informații obținute de către bibliotecar din alte surse, marchează greșelile ortografice,se utilizează în zona datelor de publicare când nu sunt cunoscute (liniuța) unește anii diferiți de publicare a mai multor volume ... puncte de suspensie marchează omisiunea unei părți dintr-un anumit element al descrierii 113. Prezentați schema descrierii monografiilor într-
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
tip(autorizate), folosite ca puncte de acces în cataloage (vedete uniforme). Acesta are ca obiectiv standardizarea accesului la descrierile bibliografice conținute în catalog. Fișierul de autoritate permite gruparea în aceeași înregistrare informatică, sub forma de „autoritate", aleasă ca vedetă, variantele ortografice și lingvistice stabilite sub formă de trimiteri (vezi:, vezi și..). Fișierul de autoritate se referă la autori persoane fizice, autori colectivi, titluri uniforme de opere clasice sau anonime, subiecte și denumiri geografice, dar și edituri, colecții etc. Fișierul de autoritate
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
mesajele ajutătoare trebuie să fie clare, pentru a înțelege greșelile făcute) * Fiabilitate (a „ghici" comenzile făcute de către utilizatori) * Evoluție (posibilitatea efectuării unor corecții permanente) * Reversibilitate (posibilitatea revenirii la ecranele precedente) * Specificitate (identificarea cu ușurința a helpurilor) * Corectarea greșelilor omenești (corectări ortografice, de ex.) * Atitudinea utilizatorilor (decurge din celelalte criterii) * Utilitate (suprimarea unor elemente inutile de dialog) * După cum se observă, din recomandările făcute, organizarea acestor cataloage este o activitate complexă, presupunând o bună cunoaștere psihologică a beneficiarului, dar și un control minuțios
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
numărul 6, din 4 decembrie 1907, al revistei „Din lumea sporturilor”, publicație apărută sub conducerea cunoscutului campion de „greco-romane”, Mitică Dona. Pentru valoarea sa de document, cât și pentru savoarea stilului în care este redactat, redăm integral și fără modificări ortografice textul acestei cronici sportive: „Duminică, 2 Decembrie a avut loc pe platoul din fața rondului al doilea, o interesantă partidă de foot-ball între Olympia societate de gimnastică germană și Roma, societate sportivă, formată din funcționarii societății de petrol Româno americană. Amintim
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
formă flexionară de prezentare inițială. Nu de puține ori elevii rețin forma verbală sau scrisă a cuvântului, însă acoperirea semantică fie lipsește, fie este eronată. Același lucru se observă și în cazul textelor. Le pot reproduce fidel, cu unele greșeli ortografice, fără a înțelege mesajul transmis și fără a aduce un minim aport personal. Deoarece profesorii se declară mulțumiți dacă elevii pot să reproducă cât mai fidel modelele de exprimare prezentate la clasă. Exprimarea este și ea tributară limbajului mimico-gestual. Răspunsurile
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
variante" am folosit 211 modificări care au fost inserate în text. Acestea constau în suprimări (suprimarea subtitlurilor puse de editori, suprimarea și corectarea erorilor de lectură sau de copiere, corectarea omisiunilor de punctuație). Am menținut, din ediția anterioară, cîteva corecturi ortografice evidente: acordul la plural între substantive și verbe. Am restabilit în unele locuri textul lui Halbwachs (corectat anterior), cînd eroarea sintactică dezvăluia o intenție. Am stabilit un anumit număr de fraze care fuseseră modelate de editor, fie plecînd de la variante
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
am înțelege tonul polemic al prefeței din 1828 și nici structura ei dialogică. Așa-zisul „interlocutor imaginar“ de acolo, cum îl numim din obișnuință, nu e deloc un produs al imaginației. Prin Gramatica românească tipărită la Sibiu în 1828, simplificarea ortografică inițiată în clasele de la Sf. Sava ajunge la cunoștința generală. Dar în ce consta exact această simplificare, prea bine nu se știe nici astăzi! Consultați sursele de informare care vă stau la îndemână și veți afla din unele că Heliade
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a spune despre Heliade că a „redus“ alfabetul chirilic la 29 de litere, ca și despre Ienăchiță Văcărescu că l-a „redus“ anterior la 33, ar însemna să le atribuim o autoritate pe care n-au atins-o nici sistemele ortografice ale Academiei, de la origini până în prezent. Este preferabil să vorbim despre „proiectul“ lui Văcărescu, mai apoi despre „proiectul“ lui Heliade, neuitând nici o clipă distanța care separă un proiect de traducerea lui în viață. Decalajul dintre teorie și practică se face
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nimic nu mi pare așa de rău, că parcă era niște floricele!“). Practica, odată mai mult, rămânea cu un pas în urma teoriei. Aflată la început de drum, gazeta trebuia să-și câștige mai întâi cititorii. O aplicare imediată a reformei ortografice risca să aibă efectul contrar. Cu începere de la primul număr pe 1831, Curierul operează o dublă inovație: reduce alfabetul la 30 de litere (sunt, grosso modo, cele recomandate prin gramatica de la Sibiu, cu omiterea lui y, menținerea lui ` și reprezentarea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai neapărată a se întroduce la noi amu, pe când ne rămân multe alte a se împlini, totuși, fiindcă s-au publicat întru aceasta multe desertații, ni rezervăm și noi dritul de a încunoștiința sistema noastră în acest obiect [= propriul sistem ortografic cu litere latine]. Iar amu de plăcere ni este a împlini cererea vrednicului campion al cauzei filologhice, împărtășind abonaților noștri coala I a Curierului de ambe sexe, cu îndemnare a favori lucrările literare a autorului“ (Literile și slovele, în Albina
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să-și croiască drum în deceniul dintre ’48 și Unire. Eforia școlilor din țara Românească abordează problema ortografiei în 1850, 1856 și 1858. O hotărâre din 1856 prevede adoptarea literelor latine „atât în cărțile didactice, cât și în scriere“, dar sistemul ortografic recomandat menține, în chip straniu, o slovă chirilică solitară: . „Noi plânserăm prin jealbă către igemonie, / Iar domnul ne trimise la nalta Eforie. / Această Eforie pe toți ne împăcă, / În polcul lui az-buche păstrând pe î și .“ Bizareria, cum era de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ortografie i“, „mărețul și îngâmfatul w“, „oy cel bogat“, „delicatul și plinul de dulceață Q“), dascălul de la Socola, evocat de C. Negruzzi în Cum am învățat românește, se mândrește că elevii lui, cu ajutorul a trei soiuri de i, pot diferenția ortografic omonimele („Maică-ta de-i vue, / Bine ar fi să vhe / Pân’ la noi la vie“), în timp ce Heliade și adepții săi denunță, în aceleași slove, o deșertăciune pretențioasă și un obstacol în calea culturii. Când vine vorba de a se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de „mirări...lucrative”(vorba lui), ceva de genul „Cum e posibil așa ceva?” Ce anume l-a determinat s-o facă? Citind recenta ediție bibliofilă a Stanțelor burgheze 3) el a observat că în textele reproduse există „un melanj de reguli ortografice”, respectiv al celor valabile la apariția ediției princeps (1946) cu cele intrate în vigoare în 1954. Da, așa e, deși nu peste tot! De aci bănuiala sa că „produsul bibliofil în discuție” se bazează pe un fals. Dar nota nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în anul nașterii sale (1881), apoi în 1907,4) în 1932 și 1953. Din această cauză, în ciuda încercărilor de adaptare, manuscrisele lui Bacovia sînt, sub aspectul discutat, cu inadvertențe. Felul său de a scrie nu corespunde integral nici unuia dintre sistemele ortografice în vigoare într-un moment sau altul. Exemplu frapant, în așa-numitul manuscris Cluj (care cuprinde Plumb, Scîntei galbene, o parte din Cu voi...), trimis istoricului literar G. Bogdan-Duică, poemele sînt ortografiate cu „î”, deși unele dintre ele fuseseră ori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
3. Ibidem, p. 25. Un scandal eșuat 1. Articol publicat în ,,Monitorul de Bacău”, 6, nr. 115, 21 mai 2001, p. 11 A. 2. Ed. Studion, 2001, p. XXVII. 3.Ed. Look Design, 2000. 4. Decretul și raportul relativ la regulile ortografice a apărut în ,,Monitorul Oficial”, nr. 289, 25 martie-7 aprilie 1907, la două zile după ce se decretase starea de asediu în întreaga țară! Vocea poetului 1. Constat că la fel a simțit-o și Bogdan Ghiu, de vreme ce a dat titlu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una din poeziile sale „seară”. „Sară” se justifica nu numai prin lipsa de unitate ortografică la vremea poetului, ci mai curând prin expresivitatea termenului din „Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nu de puține ori elevii rețin forma verbală sau scrisă a cuvântului, însă acoperirea semantică fie lipsește, fie este eronată. (2001, M. Popa, p. 5.) Același lucru se observă și în cazul textelor. Le pot reproduce fidel, cu unele greșeli ortografice, fără a înțelege mesajul transmis (Idem, p. 140) și fără a aduce un minim aport personal. (Idem, p. 147) Deoarece profesorii se declară mulțumiți dacă elevii pot să reproducă cât mai fidel modelele de exprimare prezentate la clasă. (Idem, p.
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
ce pregătesc profesori incompetenți pentru viitoare generații de... de ce-o fi. Am închis cercul. Limba română se vorbește și se scrie tot mai prost. Personalități ale culturii scrise fac greșeli de ortografie și exprimare. Nu-i vorbă, și sistemul ortografic s-a schimbat de atâtea ori, încât nimeni nu mai știe ce e corect și ce nu - mai ales că nici cei care l-au schimbat nu excelează neapărat prin competență. E ceva tipic pentru noi. Nu-i vorbă, trăim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
de ani, elocvente pentru întreaga sa evoluție intelectuală. [Mulțumim d-lui prof. Ion Balcanu pentru bunăvoința cu care ne-a pus la dispoziție scrisorile primite de la Mihai Drăgan. La transcrierea textelor am adaptat, din mers, fără obișnuitele mențiuni, câteva ezitări ortografice, datorate nu atât unui lapsus calami, cât mai cu seamă tranziției la noile norme impuse de Academia supusă „puterii proletariatului”] Iași, 15-IX-955. Dragă Ioane, [...] În general ca să trăiești, să-ți dezvolți aptitudinile, să fii mulțumit de tine însuți mai tîrziu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de ani, elocvente pentru întreaga sa evoluție intelectuală. [Mulțumim d-lui prof. Ion Balcanu pentru bunăvoința cu care ne-a pus la dispoziție scrisorile primite de la Mihai Drăgan. La transcrierea textelor am adaptat, din mers, fără obișnuitele mențiuni, câteva ezitări ortografice, datorate nu atât unui lapsus calami, cât mai cu seamă tranziției la noile norme impuse de Academia supusă „puterii proletariatului”] Iași, 15-IX-955. Dragă Ioane, [...] În general ca să trăiești, să-ți dezvolți aptitudinile, să fii mulțumit de tine însuți mai tîrziu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
încurajare).", "Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă?", "Profesorul (cu ton de mângâiere): Că-z astea nu le-am spus pentru kine." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
le-am spus pentru kine." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]