3,402 matches
-
dacă are cineva urcior la ochi și voiește să se vindece curînd, apoi trebuie să fure de undeva cîteva fire de orz și apoi să le arunce în foc, și să alerge afară împrejurul casei, ca să nu audă cum pocnește orzul în foc. Să nu te uiți la cel ce „se duce afară“, că faci urcior. Dacă dai ori iei ceva de la cineva pe fereastră, faci urcior. Urcioarele de la ochi sînt cauzate de mușcătura painjănului; ele se vindecă tăindu-le gurguile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceea ce Costandin Stroies cu lă sa se în urmă: șapte boi la Mircea și la Lepădat de la Fier binți, 45 de stupi de pe moșia de la Stro iești lăsați în grija lui Rizea stuparul, o groapă de grâu, o alta de orz. Bunu ri le achiziționate nu-l mulțumesc în nici un fel și intră și în posesia moșiei de la Stro ieș te fără să țină cont că se află ză lo gi tă. Creditorii, in dig nați de atâta în drăz nea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mi-a plăcut să locuiesc în case mărețe și strălucitoare (...) aurul și argintul este al altora, al celor cărora le place să fie înconjurați de avuții nenumărate care le aduc puțină desfătare și multă osteneală. Mie-mi place pâinea de orz și drept dulceață sarea, îmi place să am o masă sobră iar drept băutură trează apa; aceasta e pentru mine bogăția cea mai bună și Hristos Care înalță pururea mintea mea (...)”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz cf. Jean Bernardi, Grigorie
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
bucată de humă însuflețită din sat de la noi, și nu te lăsa inima să taci; asurzești lumea cu țărăniile tale! Creangă evoca ținuturile de lângă Humulești și rememorează întâmplările de la școala din Fălticeni, unde a fost admis după ce ―două merte de orz și două de ovăz a dat tata cui i se cuvine-. Cele mai hazlii amintiri sunt cele legate de studiul gramaticii, ale cărei reguli trebuiau învățate pe de rost, încât ―unii dondăneau ca nebunii, până îi apuca amețeala-. Dintre figurile
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care deja nu mai au forță, vor muri foarte repede; dacă Dumnezeu nu face o minune, va trebui să ne așteptăm la o mortalitate ridicată. Oamenii sunt atât de săraci, încât într-o barcă a rămas o cantitate mică de orz nevândută, din cauză că nimeni nu a avut bani să-l cumpere. Meșteșugarii noștri mor de foame, iar burghezia din orașe este la ananghie, pentru că deși au toată bunăvoința să îi ajute pe acești sărmani, numărul mare al celor care au nevoie
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
mi a plăcut să locuiesc în case mărețe și strălucitoare (...) aurul și argintul este al altora, al celor cărora le place să fie înconjurați de avuții nenumărate care le aduc puțină desfătare și multă osteneală. Mie-mi place pâinea de orz și drept dulceața sarea, îmi place să am o masă sobra iar drept băutură treaza apă; aceasta e pentru mine bogăția cea mai bună și Hristos Care înaltă pururea mintea mea (...)”{\cîte 53}. Fratele Sfanțului Vasile, anume Sfanțul Grigorie de
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și-n răsuflarea caldă și amară/ regina exilată înconjoară/ lumina paradisului pierdut.// Ea te-a spălat și uns și îmbrăcat/ în inul alb și vechile sandale/ ți le-a legat prin vămile astrale/ depresurând cenușile. Bogat// pe coasta muntelui cu orz floare/ e stupul nalt în ceară și în grai/ în pulberea de morți la desfătare/ slăvita curte urcă guri de rai". Sau primele două din Purificat și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ritmurile germinative ale naturii. Dorind să se replieze în matricea autogeneratoare, poetul reduce elementul uman la cele mai umile forme ale creației. În versurile următoare există aceeași dorința de co-implicare: Și fă-mă vânt ce fericit plutește, / sau bob de orz sau lepră / care să se arate în plină devenire (Fir tot mai scurt).366 Dat fiind că autorul ermetic îndrăgea să transforme în materie literară elementele umile și aparent nesemnificative din natură, în care el vedea reflectată întreaga ființă a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Maranu, Arta poetică la români, București, Editura Ion Creangă, 1978, p. 272. 120Ibidem, p. 92. 121 "De prea mult aur crapă boabele de grâu./ Ici colo stropi de mac/ și-n lan/ o fată/ cu gene lungi ca spicele de orz./ Ea strânge cu privirea snopii de senin ai cerului/ și cântă.// Eu zac în umbra unor maci,/ fără dorinți, fără mustrări, fără căinți/ și fără-ndemnuri, numai trup/ și numai lut./ Ea cântă/ și eu ascult./ Pe buzele ei calde
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
naționale, care datorită modului extrem de păgubitor de aplicare a condus la numeroase falimente și sinucideri. La vremea aceea, comuniștii se puteau considera fericiți: mai scăpaseră de câțiva „asupritori ai poporului muncitor”! f. „Luna aceasta s’a dat o cotă de orz de 3 kgr. de suflet” Nevrând să rămână în urma turmei utemiste vasluiene, chiar și tov. secretar general Ion V. Iacob a întocmit un „raport de activitate” ce viza caracterul „economic și politic” local din aceeași perioadă ca și precedentele, adică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
toate, iar recolta de toamnă este promițătoare. Grâul a fost salvat în urma acestor ploi”. Ajungând la alimentele cu care autoritățile vremii îi „omeniseră” pe locuitorii județului și orașului, acesta scrie: „... pentru județ, luna aceasta s’a dat o cotă de orz, revenind câte 3 kgr. de suflet. În oraș s’a mărit rația de pâine la populație, dându-se câte 3 rații de pâine și una de mălai pe săptămână (subl.ns.)”. Ajungând la limita supraviețuirii dar și a răbdării, unii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mălai pe săptămână (subl.ns.)”. Ajungând la limita supraviețuirii dar și a răbdării, unii oameni au ales soluții extreme, conform celor relatate de Ion V. Iacob în continuare: „...în unele părți ale județului s’a observat că semănăturile de grâu, orz, etc. au început să fie stricate, parte însuși (sic!, n.n.) de proprietari, iar parte se fură”. Se pare că tov. secretar general al UTM Vaslui avea informații complete asupra celor ce se întâmplau pe întreg teritoriul județului dar și al
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a existat decât în mică măsură cu tineretul sindicalist și plugăresc”. Contrazicându-se din nou, Iacob nota că: „...acțiuni CARS nu au fost duse luna aceasta, motivul fiind lipsa complectă de alimente”. Parcă mai sus spusese ceva de rațiile de orz, borșul de zarzavaturi și cartofii fierți asezonați cu „excelentele” și „gustoasele” murături asortate! i. „Munca de luna aceasta s’a observat a fi scăzută de tot” Fraza din inter-titlu reprezintă primul rând din secțiunea „concluzii”, cu care tov. Ion V.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ioan Constantin, comandantul grupului 3, îi scria primarului Onu într-o adresă din data de 21 octombrie 1940, cam de ce avea nevoie: „...pentru hrana trupei: grâu sau făină, paste făinoase, fasole, cartofi, etc. Pentru hrana cailor avem nevoie de grăunțe (orz sau ovăz)”. Potrivit documentului, „...plata se va face imediat după predarea mărfii”. Fiind vorba de o problemă atât de importantă, primarul orașului a dat dispoziție de tipărirea a unor afișe pe care le-a răspândit prin oraș. Pe lângă trupele ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce se scrisese în document: „...avem onoarea a vă ruga să binevoiți a dispune să se elibereze cuvenita autorizație pe numele domnului Martin Jüng din Huși pentru a măcina la o moară țărănească cantitatea de 60 kgr. de secară cu orz (iată că grâul dispăruse din rețeta neamțului, n.și subl.ns.) pentru facerea unei probe de pâine de casă”. Așa cum reiese din hârtiile oficiale, cererea mecanicului a ajuns întâi la primărie, apoi la Ministerul Coordonării, ce a trimis-o spre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1940: „...la adresa Dvs. nr.(...) remisă nouă prin Ministerul Coordonării, avem onoarea a vă aduce la cunoștință că se aprobă ca brutarul (sic!, n.n.) Martin Lung (sic!, n.n.) din acel oraș să macine la o moară țărănească 60 kgr. secară cu orz pentru facerea unei probe de pâine de casă”. Deoarece o mare curiozitate pusese stăpânire pe șefii acestui minister, doreau și ei să afle ce a ieșit din toată povestea În sfârșit, la data de 28 decembrie 1940,primăria Huși trimitea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acest oficiu pentru a vă da rezultatul la cererea făcută și condițiile pentru măcinare”. Deoarece am găsit prin documente și aceste condiții, suntem în măsură a le face publice după trecerea a 70 de ani: „1) A pune la măcinat orz cu secară; 2) A arăta proporțiile între aceste două ceriale măcinate; 3) O probă în două plicuri se va depune la această Primărie; 4) Operația amestecului cerialelor și rezultatul măcinișului dobândit (făina) se va face în fața D-lui Ajutor de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în repetate rânduri secretarul Primăriei Bacău și fratele viitorului ministru Mircea Cancicov -, generalul Ion Popovici sau avocatul D. Ardeleanu. Pentru acel an statistica suprafețelor cultivate a fost următoarea (primăvara anului 1921): porumb - 340 hectare, fasole - cultivată în semănăturile de porumb, orz - 1 hectar, ovăz - 65 hectare, fâneață /lucernă - 13 hectare, vii - 4 hectare, livezi de pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unt pentru „armata roșie”, mereu se confiscau animale de tot felul pentru a fi abatorizate, după care urmau a fi transformate în imense cazane cu mâncare de calitate; mereu se luau cu japca milioane de tone de grâu, porumb, ovăz, orz și fân gata cosit. Mai mult de atât, în județele aflate în imediata apropiere a noii frontiere de la Prut, reimpuse de către ruși, fuseseră constituite ad-hoc uriașe staule și platouri de adunare pentru alte milioane de oi, vaci, boi, juninci cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
adresa nr.4577 mai multe „ridicări” de bunuri de pe teritoriul județului Tutova: „(...) Avem onoare de a vă raporta că depe raza județului Tutova s’a ridicat de către Armata Sovietică următoarele cantități de cereale: 32.795 kg. ovăz; 43.685 kg. orz; 7.018 kg. secară; 2.350 kg. porumb; 20.238 kg. fasole; 20.374 kg. mazăre și 2.980 kg. grâu”. Cantitățile mici de porumb și grâu furate, pot fi explicate, credem, prin grija sărmanilor țărani de a le ascunde
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cei declarați „săraci”! Gospodăriile agricole colective de tipul „colhozurilor” sovietice, au urmat unei alte forme de muncă la grămadă: „întovărășirile”, unde toți munceau și nimeni nu câștiga, în afara „statului” care lua de la gurile oamenilor ultima boabă de porumb, grâu, secară, orz etc. Iată ce a scris dl. doctor, referitor la problema colectivizării satului Ferești, ca martor ocular al acelor vremuri: „În așa atmosferă, le-a încolțit în minte și înființarea colhozului sau, mai pe românește spus, a gospodăriei agricole colective care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
echivalența funcției, posibilitatea contragerii unei subordonate în segmentul de propoziție corespondent și invers, după cum reiese din exemplul: L-am văzut citind o carte./ L-am văzut că citea o carte. Regentul verbal poate fi un verb la un mod personal(Orzul să mi-l dați fiert în lapte.) sau nepersonal ( Gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri.), locuțiune verbală ( El o credea pierită, socotind că și făcuse seama singură.) sau o interjecție cu valoare verbală (Na-ți-o frântă că ți-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
În urma acestor discuții aprinse, peste câteva zile, Emil Costinescu a depus în Cameră două proiecte de legi: unul pentru înființarea unor taxe vamale de export asupra fasolei, porumbului și făinii de porumb și al doilea pentru prohibirea la export a orzului, mazărei și secarei. Guvernul, având nevoie de liniște în interior, nu și putea permite să stârnească mari nemulțumiri în rândurile exportatorilor de cereale. Totuși erau necesare măsuri pentru a se limita specula și inflația. Astfel, s-a venit cu proiectul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Brătianu, guvernul liberal a fost nevoit să vină cu noi măsuri, prin care o serie de taxe vamale au fost reduse și extinse și asupra altor articole. La 30 iulie 1915 a fost ridicată prohibirea la unele cereale (grâu, secară, orz, ovăz și făinurile lor). Această inițiativă se motiva prin producția mare realizată în anul 1915, deși acest lucru nu putea fi generalizat la toate produsele. Astfel, producția de grâu, ovăz și fasole, în anul 1915, a fost într-adevăr superioară
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
1915. Fiind considerate exagerate, taxele de export la porumb, făină de porumb și fasole au fost reduse cu începerea de la 1 august 1915. Tot acum s-au introdus noi taxe vamale pentru o serie de alte produse (precum grâu, secară, orz, ovăz și făinurilor acestora, mazăre, unele leguminoase și oleaginoase). Noile taxe vamale erau menite să atenueze și nemulțumirea celor care nu erau interesați de exportul cerealelor, fiind preocupați mai mult de situația internă. Guvernul era conștient că nu putea ceda
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]