1,115 matches
-
care le rostește. Ele sunt regula, convenția și politețea. Le spui și abia după aceea rămâne să faci lucrul cel mai însemnat Don Juan e dinainte pregătit. De ce și-ar face din asta o problemă de morală? El nu se osândește din dorința de a fi un sfânt, ca Maftara al lui Milosz. Pentru el infernul e ceva ce trebuie sfidat. El nu știe să răspundă mâniei divine decât într-un singur fel: prin onoarea umană. "Sunt un om de onoare
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
porniri, totul este determinat de impulsurile violente ale trupului. Ele explică totul. Fără ele, totul s-ar prăbuși la pământ. Regele Lear nu s-ar întâlni niciodată cu nebunia, fără gestul brutal prin care o alungă pe Cordelia și-l osândește pe Edgar. Din acea clipă, este drept ca întreaga tragedie să se desfășoare sub semnul demenței. Sufletele sunt lăsate pradă diavolilor și dansului lor drăcesc. Nu mai puțin de patru nebuni: unul de meserie, altul din propria-i voință, ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mai credincios aliat al său. "Și binecuvântați fie aceia, spune Hamlet, ale căror sânge și judecată sunt atât de ciudat amestecate încât nu sunt fluier pe care degetul soartei să cânte cântecul pe care-l vrea." Cum să nu fi osândit Biserica, în actor, un atare exercițiu? Ea repudia în arta lui multiplicarea eretică a sufletelor, dezmățul de emoții, pretenția scandaloasă a unui spirit care refuză să trăiască doar un singur destin și care se lasă pradă tuturor exceselor. Ea proscria
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
a durerii omenești și care sunt inepuizabile ca și ea. Nu fabula divină ce înșală și orbește, ci chipul, gestul și drama pământească, în care se rezumă o înțelepciune dificilă și o pasiune fără viitor. MITUL LUI SISIF Zeii îl osândiseră pe Sisif să rostogolească întruna o stâncă până în vârful unui munte, de unde piatra cădea dusă de propria ei greutate. Socotiseră cu oarecare dreptate că nu-i pedeapsă mai crâncenă ca munca zadarnică și fără speranță. Dacă-l credem pe Homer
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
din Paris în 1871, pus pe muzică de către Pierre Degeyter în 1882, a devenit cunoscut când bolșevicii au făcut din el imnul oficial al URSS* până în 1945, și al tuturor comuniștilor până în zilele noastre. Sculați, voi oropsiți ai vieții, Voi, osândiți la moarte, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea, Să-nceapă-al lumii vechi apus! Sfârșiți odată cu trecutul negru, Sculați, popor de osândiți! Azi nu sunteți nimic în lume, Luptați ca totul voi să fiți! Refren: Hai la lupta cea mare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unul dintre participanți era foarte indignat cînd apărea în discuție ideea că Eminescu este o mare valoare națională, considerînd că Eminescu trebuie plasat deasupra a ceea ce e național. Dar părerea lui Eminescu însuși asupra acestei probleme era diferită: „individul e osîndit prin timp și spațiu de-a lucra pentru acea singură parte căreia îi aparține. În zadar ar încerca chiar de a lucra deodată pentru toată omenirea - el e legat prin lanțuri nedesfăcute de grupa de oameni în care s-a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
societatea în care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia societatea, cît preia omenirea, în accepția cea mai largă a societății umane. Dar omenirea ,,nu există decît în părțile ei concrete - în naționalități. Individul e osîndit, prin timp și spațiu, de-a lucra pentru acea singură parte căreia el îi aparține [...] el e legat prin lanțuri nedesfăcute de grupa de oameni în care s-a născut“ <footnote Mihai Eminescu, Manuscrisul 2257. footnote> . Aparținînd astfel omenirii, el
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
idealului suprem, libertatea omenirii, ci, din contra, o etapă necesară, din moment ce se întreabă dacă „prin ruptura de sufletul colectiv care ne-a creat, mai putem servi idealul omenesc? <footnote Este o interpretare aparte a afirmației lui M. Eminescu: „Individul e osîndit prin timp și spațiu de a lucra pentru acea singură parte căreia el îi aparține. În zadar ar încerca chiar de a lucra deodată pentru toată omenirea - el e legat prin lanțuri nedesfăcute de grupa de oameni în care s-
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Internaționala, din care s-au inspirat revoluționarii bolșevici în Rusia țaristă la începutul secolului XX. Traducerea în limba română a imnului respectiv creează impresia unei atitudini oarecum mai tolerante a "revoluționarilor" față de "lumea veche" ("Sculați, voi oropsiți ai sorții / Voi, osândiți la foame, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea / Să înceapă al lumii vechi apus / (...) Luptați ca totul voi să fiți!"), în timp ce versiunea rusă e mai radicalistă și mai dură, Kominternul chemând la "demolarea până-n temelii a lumii vechi" ("весь мир
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de istorie a literaturii, creând și noțiunea de istorie "critică" a literaturii, prin încercarea de a demola centralitatea canonică a literaturii române (pentru o altă ierarhie canonică) seamănă mai degrabă cu canonul sisific, în care acel rege al Corintului fusese osândit să urce mereu, la infinit, un bolovan uriaș care, ajuns pe pisc, se rostogolea din nou la poalele povârnișului. Eseul lui Th. Codreanu Istoria "canonică" a literaturii române, prin curajul abordării unei probleme atât de complexe, prin temeinicia și profunzimea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 493 Proprietarul pământului care a făcut construcții, plantații și lucrări cu materiale străine, este dator să plătească valoarea materialelor. El mai poate fi osândit, după împrejurări, pentru o asemenea urmare și la plata de daune-interese. Dar proprietarul materialelor n-are drept a le ridică. (Cod civil 492, 494, 499, 515, 998, 999, 1084, 1909).*) ----------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 515 Oricare*) vor fi întrebuințat materii străine, fără știrea proprietarului lor, vor putea după împrejurări fi osândiți și la plata de daune-interese, si aceasta fără prejudiciul urmăririlor prin canal extraordinar**). (Cod civil 506 și urm., 998, 999, 1084).***) -------- *) În edițiile anterioare ale Codului Civil (1958, 1981) în text apare formă arhaica "vericari". **) Acțiune penală. ***) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
judecată pentru totalitatea obligației, poate cere un termen ca să pună în cauză și pe coerezii săi, afară numai dacă debitul va fi de natură a nu putea fi achitat decât de eredele tras în judecată, care atunci poate să fie osândit singur, rămânându-i recurs în contra coerezilor. (Cod civil 774, 777, 1042 și urm., 1071).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1082 Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
în personalul Roșiori București, ieșire din Roșiori, rapidul București Craiova aterizînd în stație, pod peste Vedea una dintre chingile cîmpurilor, pădurea sălbăticită, mai mult ca sălbatică Teleorman, moralmente inabordabilă, văluri în tropice umede ramurile, rădăcini din luciu de apă, meteorologie osîndită la metamorfoză și ea, cod CFR, fereastra pe care scot capul și încă una, simetric, restul sudate, natura simbiozei în trenul dormitor și magazie pentru intervenții la cale, pojar în norul vînăt, oblon orizontului, șuvoiul ploilor trage culoarea, bulucuri deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Echo și a lui Narcis. Îndrăgostită nebunește, nimfa îl urmează pe Narcis în adîncul codrilor. Este însă incapabilă să ia inițiativa, căci Junona, ca să o pedepsească pentru că încercase să o distragă cu flecăreli în timp ce Jupiter umbla după aventuri galante, o osîndise să nu poată nici să vorbească prima, nici să tacă atunci cînd cineva îi vorbește, ci doar să repete ultimele cuvinte ale vocii auzite. Cînd Narcis, care se rătăcise de tovarășii lui, se neliniștește și strigă : „E cineva pe unde
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
deținutele au alcătuit un lanț de rugăciune neîntreruptă de la 5 dimineața până la miezul nopții, grup în care erau și două evreice. Ele se rugau pentru familiile lor, pentru deținutele din celulă sau din carceră, pentru „mântuirea sufletelor celor ce le osândeau, sau pentru eliberarea țării”. Tot pe această coordonată aflăm și de la doamna Aspazia Oțel Petrescu cum un grup eterogen, constituit din românce, maghiare, germance, evreice, sârboaice, franțuzoaice, rosteau în comun dimineața o rugăciune ortodoxă, sau cum, printr-o rugăciune continuă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să sufle de mulțime de-angarale. Bietul Împărat, bătrânul, prididit de-atâta rău, Zvârcolindu se cu jale, se ruga-n mormântul său: O,preabunule părinte, spune ce-am păcătuit, Ce-am făcut atât de crâncen, c-așa greu m-ai osândit? Doamne-ntoarce-ți iarăși fața și privirea către noi, Pune capăt suferinței, dă-mi copiii înapoi... Ascultându-i rugămintea, dădu Dumnezeu cel Sfânt Clip-aceea așteptată și dorită pe pământ Cele trei surori rămase se uniră-n gând și-n faptă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
întețească. „Veți da socoteală, d-lor, în fața istoriei !”, vacarmul creștea. Vă chem la judecata lui Dumnezeu..!”, părea să se desprindă, vorbele marelui Patriot Iuliu Maniu, din ecourile vălurite ale „Pieții”. După pronunțarea sentinței, prin gura activistului, gloata, parcă nu mai osândea cu aceeași tărie.. nu mai condamna la moarte, și, nici nu credea că ceea ce ceruse, chiar i s-a dat. Acum stătea istovită, doborâtă sub greutatea ei, care căzuse chiar peste ea... Își cheltuise, până la ultima picătură, întreaga energie. Apoi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la Piatra, la proces !”, murmurau batrânii de pe marginea șanțului. Dacă nu moare păn’ la proces... ocna îl mănâncă, pe câte zâli mai are..!” oftă un bătrân. „ - Ci proces, măi... cari proces ?!.. făcu un alt bătrân, bătând aerul cu palma. Îi osândit, sărmanu... la moarti, înainti di proces !.. Nu știi, cum fac aiștea !”. „ - Da, da... îi osândit, sărmanu Gheorghe, îi osândit..!”, zise altul.. și-l îmbrățișă... și-l iubea atât de mult pe acel copil al munților, pe acel suflet generos, gata
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ocna îl mănâncă, pe câte zâli mai are..!” oftă un bătrân. „ - Ci proces, măi... cari proces ?!.. făcu un alt bătrân, bătând aerul cu palma. Îi osândit, sărmanu... la moarti, înainti di proces !.. Nu știi, cum fac aiștea !”. „ - Da, da... îi osândit, sărmanu Gheorghe, îi osândit..!”, zise altul.. și-l îmbrățișă... și-l iubea atât de mult pe acel copil al munților, pe acel suflet generos, gata de sacrficiul suprem... oricând... pentru semeni. „.. Cu tăț’ sântem osândiț’, măi... cu tăț’ !”, zise tot
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
câte zâli mai are..!” oftă un bătrân. „ - Ci proces, măi... cari proces ?!.. făcu un alt bătrân, bătând aerul cu palma. Îi osândit, sărmanu... la moarti, înainti di proces !.. Nu știi, cum fac aiștea !”. „ - Da, da... îi osândit, sărmanu Gheorghe, îi osândit..!”, zise altul.. și-l îmbrățișă... și-l iubea atât de mult pe acel copil al munților, pe acel suflet generos, gata de sacrficiul suprem... oricând... pentru semeni. „.. Cu tăț’ sântem osândiț’, măi... cu tăț’ !”, zise tot el, frecându-și ochii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tot mai mulți, până ajunseră un convoi de osândiți... care, creștea... creștea nesfârșit de lung.. și, în care l-am zărit pe Florin.. și pe alții... M-am pomenit murmurând, sub pătură, cuvintele bătrânului din Poiana Teiului... „Cu toți suntem osândiți.. toți !”. Peste puțin se suna deșteptarea. Era prima duminică de după Bobotează.. a anului 1948... PARTEA A TREIA „Nimic nu se întâmplă fară voia domnului..” Capitolul IX „POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și plasa unde își are domiciliul reale. Articolul 4 Nu vor putea fi alegarori primari nici direcți: I. Persoanele supuse vre unei protecțiuni străine. ÎI. Servitorii carii priimescu simbrie. III. Interdicții. IV. Faliții nereabilitați. V. Acei ce vor fi fost osîndiți la pedepse aflictive și infamante, sau numai infamante. Articolul 5 Listele alegătorilor primari se pregatescu pe fie care anu prin îngrijirea autorităților comunale, pe baza ultimelor roluri de contribuțiuni. Aceste liste provisorii se afiseza în cea d'anteiu Dumineca a
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
a vota și de a fi eligibil, precum și cu acea a dreptului de a putea ocupa o funcțiune sau serviciu publicu, pe timp de 5 ani cel putinu pînă la 14 ani cel mult. Vindatorul și cumperetorul sufragiului, se vor osîndi tot-de-o-data, fie care la o globire îndoita a valorei lucrurilor priimite sau făgăduite. Articolul 33 În lipsă inițiativei Ministeriului Publicu, dece alegători întruniți au dreptul de a intenta un preș ori carii persoane acusate de delictele menționate în art. 28
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]