1,547 matches
-
din partea mirelui, celălat din partea miresei. Cei ce acceptau invitația, confirmau de regulă aceasta prin gestul de a duce a doua zi, fie la casa mirelui, fie a miresei un dar simbolic : o găină, sau o altă pasăre de sacrificat pentru ospăț, câteva ouă, o sticlă de lapte, un dărab de slănină, o pungă cu făină, un blid de nuci sau orice credea de cuviință pentru a asigura o masă cât mai îmbelșugată. Nunta propriu zisă începe sâmbătă dimineața, când mirii merg
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
preferințe, se servesc și oarece gustări, poate și o felie de hencleș. Totul până în jurul orelor 2200 - 2300, ca după aceea toți să meargă către casele lor, pentru ca a doua zi să fie buni de treabă, de petrecere și de ospăț, și ca să fie proaspeți pentru tot ceremonialul care urmează. Sucăcițele, femeile care pregătesc ospățul la casa miresei, în noaptea asta de sâmbătă către duminică, târziu, încolo către ziuă, când au cam terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
jurul orelor 2200 - 2300, ca după aceea toți să meargă către casele lor, pentru ca a doua zi să fie buni de treabă, de petrecere și de ospăț, și ca să fie proaspeți pentru tot ceremonialul care urmează. Sucăcițele, femeile care pregătesc ospățul la casa miresei, în noaptea asta de sâmbătă către duminică, târziu, încolo către ziuă, când au cam terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am căpătat ! U iu, U iu iu ! După așezarea lăzii la locul ei, se mai încinge un joc în uliță, după care toți nuntașii sunt poftiți la masă. Aceasta se întâmplă cu o foarte mică aproximație cam la vremea prânzului, ospățul urmînd să se încheie la lăsarea serii, cînd driganele se întorc din câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de mâncare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
încinge un joc în uliță, după care toți nuntașii sunt poftiți la masă. Aceasta se întâmplă cu o foarte mică aproximație cam la vremea prânzului, ospățul urmînd să se încheie la lăsarea serii, cînd driganele se întorc din câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de mâncare trebuie să zică de joc. Jocul se deschide de obicei cu o feciorească, joc cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și cu care iese din când în când în tindă ca să-și facă confidențe și (dece nu ? ) să se drăgălească, feriți de ochii suratelor venite și ele la șezătoare. Cu multă vreme înainte de nuntă, fetele care vor fi invitate la ospăț se întrec în a coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei să fie cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
inerente oricărui început și că lucrurile s-au așezat și că nu mai există pericol de întoarcere a acesteia. Masa se organizează bineînțeles de tinerii căsătoriți și presupune și aceasta un oarece ceremonial. În casa tinerilor căsătoriți, pe masa de ospăț se împodobesc trei crengi de măr, cu struți, mere și nuci. O creangă e pentru soț, a doua pentru boreasă, iar cea de a treia pentru copii, dacă cumva au apărut. Dacă familia încă nu a dat rod, cea de-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
organiza, urmașii acelei familii o făceau ei, cât de târziu, după dispariția fizică a cuplului respectiv, în semn de respect și creștinească pietate pentru memoria părinților plecați pe alte tărâmuri. Astăzi, aceste obiceiuri sunt de mult uitate, schimbate sau modernizate. Ospețele nunților se organizează de acuma sâmbătă seara și durează până în zori, ca să continue dumineca după amiază, până târziu după miezul nopții. La masă se servesc aperitive consistente, 5 - 6 feluri după care urmează o ciorbă sau supă și mai departe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu poalele crețe. Găzdiță, găzdiță,ieși până-n portiță Și te uită-n sus, că luna s-o dus, Te uită pe cer, că stelele pier ! Cântec de dor Așa m-aș duce pe-un drum, inima să mi-o răzbun
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ștefan Melancu, Horváth Sandor, Claudiu Groza, Dora Pavel. Dorind să continue programul revistei „Echinox”, A. se concentrează îndeosebi asupra fenomenului literar și cultural actual, surprins în diversele lui ipostaze, dar și într-o viziune integratoare. Rubrici: „Dosar”, „Estuar”, „Cronica literară”, „Ospățul filosofilor”, „Vestiar”, „Puncte de reper”, „Eseu”, „Café Apostrof”, „Arhiva A”, „Biblioteci în aer liber”, „Colonia penitenciară”. Revista publică versuri ale unor poeți reprezentativi din diferite generații, de la perioada interbelică la cea contemporană: Lucian Blaga, Ion Barbu (inedite, 8-9/1994), Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
Țicudean, Virgil Leon, Ovidiu Pecican, Octavian Soviany, Mircea Petean, Ion Bălu, Dumitru Chioaru, Al. Cistelecan, Liviu Bleoca, Ștefan Borbély, Ruxandra Cesereanu, Laura Pavel ș.a. În mod deosebit se remarcă eseurile, în special literare și filosofice, inserate la rubricile „Eseu” și „Ospățul filosofilor”, semnate de Nichifor Crainic (Isus în țara mea, 5/1991), Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Petre Țuțea, Emil Cioran, Arșavir Acterian, N. Steinhardt, Nicolae Breban, Marta Petreu, Virgil Nemoianu, Ion Ianoși, Matei Călinescu, Radu G. Țeposu, Valentin Protopopescu, Alexandru Sever
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
umilirea. După obținerea victoriei de pe Don, Nogai și-a trimis pe unul din nepoții săi la Caffa, în Crimeea, să ridice haraciul. Colonia genoveză de aici l-a primit foarte bine, ca pe reprezentantul emirului, și a dat chiar un ospăț în cinstea lui. Acesta fiind lacom de vin, a consumat mai mult decât îi era necesar și turmentat, a căzut între mese. Unul din noianii partizani ai marelui han a găsit prilejul să se răzbune și l-a ucis. La
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în literatura americană de pildă. Asta pentru că la noi judecata se făcea și se face fără mare ceremonie și fără mare interes pentru justiție sau pentru persoana justițiabilului. Deciziile, cum ne asigură încă de mult un cronicar, se luau la ospețe unde voievodul se enerva și tăia fără județ. Pedepsele sunt fanteziste și depind doar de imaginația celui care deține puterea și dreptul de a judeca. Ele merg de la trasul în țeapă la simpla pălmuire a vinovatului. La Sadoveanu, boierul își
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sosirii sale la Cernăuți, evitând ulterior casa acestuia. În schimb, pe motivul întreținerii unor relații sociale, anchetatorul șef a vizitat în repetate rânduri casele episcopului Vlahovici și a contelui Logotheti, ambii acuzatori ai lui Balș, participând chiar la petrecerile și ospețele date de aceștia. Totodată, Castiglione obișnuia să aibă convorbiri secrete și să ia masa cu ceilalți acuzatori: mazilul Turcul, funcționarii Szabó și Romașcan, precum și comisarii districtuali Georgewicz și Rankewich, denunțați de Balș ca dușmani ai săi. Budai a confirmat, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la cele trei zeițe Hera,Afrodita și Atena cărora li se aruncase mărul discordiei. Legenda spune că Eris cea posomorâtă, zeița discordiei și bârfei, supărată foc că zeița Tetis n-o invitase la nunta ei cu Peleu, ca să-i strice ospățul, încălecă pe un balaur, zboară în grădina de aur, ia un măr pe care scrie „Celei mai frumoase”, se întoarce la peșteră și aruncă mărul cu grijă între zeițele prinse în horă. Zeițele Hera, Afrodita și Atena l-au văzut
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nici unul nu-i pe tocuri sau machiat. Majoritatea poartă sacou. Per total, atmosfera e de Marele Gatsby după un faliment total și definitiv. Hai să mâncați, băi. Hai, că e păcat de bunătățile alea. Mergem după Răzvan, ajungem în camera ospețelor. Pe mese sunt numai minunății. Salată buf, chiftele, ouă înecate în maioneză. Peste tot e foarte multă maioneză. Hai, crăpați, ne vedem mai încolo. Răzvan se pierde printre coafuri platinate și papioane cu picățele. Găsesc niște pachețele de primăvară și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de înțelegerea sau de reținerile băncilor occidentale. Putem să gândim ca niște europeni cu sau fără ajutoarele Europei, indiferent de politica Europei față de noi. În caz contrar, psihoza antioccidentală, generată de sentimentul că suntem tratați ca o rudă săracă la «ospățul» european, ne va rezerva, mă tem , surprize foarte urâte;” După cinci ani, încep să iasă la suprafață, ca sfărâmăturile unui vas scufundat, multe detalii pe care înainte, le ignoram. Ceaușescu a fost prins, se pare, și pus sub paza unității
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a și murit Bogdan Vodă: „în anii 7025 (1517), aprilie în zile 18, în ceasul dintâi al nopții, în târgu în Huși (subl. ns.), nu cu puțină laudă pentru lucrurile cele vitejăști ce făciia, că nu în beții, nici în ospețe petrecea, ci ca un stejar în toate părțile priveghiia, ca să nu să știrbească țara ce-i rămăsese de la tată-său”. Cronica lui Macarie consemnează moartea lui aici: „În anul 25 către șapte mii (7025-1517), luna aprilie, la aflat sfârșitul vieții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, și de acolo i-au adus oasele cu mare cinste în mănăstirea Putna, lângă tată-său, Ștefan Vodă, și acolo l-au astrucat, nu cu puțină laudă pentru lucruri vitejești c-au făcut, că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu-s pravile, den voia Domnilor, multe strâmbătăți să fac” (subl. ns.). La destulă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în steinătate. Lăcomie nu ave mare, lucrurile lui poftie să fie lăudate”. Cronicarul Nicolae Costin îl descrie ca „fiind el om istețu, știindu-și carte turcească bine, să vestisă acmu în tot Țarigradul numele lui, de-l chemau agii la ospețele lor cele turcești, pentru prietenșug ce avea cu dânșii. Alții dzic, știindu bine în tambur, îl chemau agii la ospețe, pentru dzicături”. Dimitrie Cantemir, scriindu-și cărțile în limbi străine, a făcut cunoscută Țara Moldovei în Occident, mai ales prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
om istețu, știindu-și carte turcească bine, să vestisă acmu în tot Țarigradul numele lui, de-l chemau agii la ospețele lor cele turcești, pentru prietenșug ce avea cu dânșii. Alții dzic, știindu bine în tambur, îl chemau agii la ospețe, pentru dzicături”. Dimitrie Cantemir, scriindu-și cărțile în limbi străine, a făcut cunoscută Țara Moldovei în Occident, mai ales prin Descrierea Moldovei, căci la vremea aceea europenii încep să descopere Estul continentului, despre care aveau doar cunoștințe vagi. În această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și împăratul l-au sărutat pe cap, luându-l în brață și rădicându-l sus cu o mână, fiindu Dumitrașco vodă om scundu și împăratul om de fire întru tot șifaeș”. A doua zi, duminică, 25 iunie, a avut loc un ospăț în casa cea mare din curțile domnești. Țarul a refuzat să se așeze în capul mesei, „ci-au pus pe vezirul său, pe Gavriil Holovcin (cancelarul Gavril Ivanovici Golovkin (1660-1734), n.a.), carile numai acela nu mânca carne, fiind post”. Înaltul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe pânză sau pe hârtie”. Urmează descrierea unor odoare și odăjdii, a clopotniței cu două clopote etc. Parohul era un ungur secui, Mihail Rapczon (Rabcsonyi sau Rapezon Mihály), om simplu, fără carte, bețiv de frunte („potatorem optimum”), aflat veșnic în ospețe („et indefessum lusorem atq(ue) Cantorem”). În Însemnări despre lucrurile din Moldova, Marco Bandini descrie obiceiurile, firea și portul moldovenilor și curtea domnului Moldovei (Vasile Lupu). În 1647, de sărbătoarea Bobotezei, Marco Bandini se afla la Iași, unde a participat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost momentul culminant al entuziasmului. Un ura frenetic și nesfârșit a întâmpinat pe noii lăutari care cântau frumos de tot, mai frumos decât adevărații lăutari, mai frumos decât ar fi cântat ei însuși altă dată, pentru că atunci erau încălziți de ospățul câmpenesc și mai știu eu de ce alte focuri nemărturisite? Apoi dânșii schimbară cântecul de jale într-un cântec de brâu de acelea care îți dau furnici la picioare și îți răstoarnă căciula pe ceafă, și atunci am încins și noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dinaintea ochilor mei, rămânând parcă eu singur în imensa singurătate. Mult n-a durat acest simțământ, căci iluziile frumoase se risipesc iute ca visurile și am trebuit să reintru în realitate și, prin urmare, în otelul care ne chema la ospăț și odihnă. Când cineva a suit ca mine muntele Rigi mai mult pe jos decât calare și a văzut ce am văzut, acel om are dreptul să-și astâmpere apetitul, care de obicei crește în proporție cu osteneala și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]