KorAP: Find »[drukola/base=otoman & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...94 >

2,327 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

o armată aliată comandată de Charles și de Ioan Sobieski, regele Poloniei. Pentru acest eșec, sultanul a pus ca vizirul Kara Mustafa să fie strangulat, imperiul pierzîndu-l astfel pe cel mai capabil comandant militar al său. Încurajați de victorie, dușmanii otomanilor au încropit o nouă Ligă Sfîntă, din care făceau parte Austria, papalitatea, Veneția și Polonia, cărora li s-a alăturat mai tîrziu Rusia. Atacurile urmau să aibă drept țintă principalele centre militare periferice ale Imperiului Otoman. Buda, capitala Ungariei otomane

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
otoman nu putea ține piept Rusiei de unul singur. Singura ei aliată străină, Franța, era implicată într-un conflict cu Marea Britanie în legătură cu războiul de independență al coloniilor americane. În plus, liderii francezi erau tot mai puțin entuziaști față de relațiile cu otomanii. Odată intrată în posesia Mării Negre și a ținuturilor din Crimeea, Ecaterina și miniștrii ei, în special Grigori Potemkin, favoritul ei, au depus eforturi susținute în scopul colonizării și al dezvoltării zonelor nou cucerite. Au fost aduși coloniști ruși și germani

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Otoman, era cunoscută și temută de celelalte puteri. În ciuda slăbiciunii militare otomane, războiul nu putea fi evitat. Rusia continua să avanseze în Caucaz. Erau probleme și în Principate; încălcînd acordurile anterioare, în 1786 Poarta a schimbat un domnitor. În 1787, otomanii au declarat război Rusiei; Austria i s-a alăturat aliatei ei un an mai tîrziu. Obiectivul războiului era pentru ruși cucerirea fortărețelor Ociakov și Akkerman și înființarea unui stat dac independent ce urma să servească drept tampon pentru apărarea noilor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
loc, Arsenie și vreo treizeci de mii de familii au însoțit armata ce se retrăgea. Grupului lor li s-au alăturat mulți alții din ținuturile otomane, care se compromiseseră sprijinindu-l pe invadator și cărora le era frică de răzbunarea otomanilor. Liderii sîrbi au convocat la Belgrad o adunare și au trimis la Viena un emisar, episcopul Isaiia Djaković, ca să discute poziția lor cu împăratul Leopold I. Ei au căzut de acord să-l accepte pe împărat drept conducătorul lor ereditar

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Prin pacea dezastruoasă încheiată, Imperiul Habsburgic a pierdut atît teritoriul sîrbesc cît și pe cel românesc, păstrînd însă Banatul. A fost stabilită acum o nouă frontieră, care avea să rămînă neschimbată vreme de aproape un secol și jumătate. În ochii otomanilor, cea de a doua trădare a Patriarhiei de la Peć a fost o altă lovitură pentru o organizație deja profund afectată de proasta administrație și de corupție. După fuga lui Arsenie al IV-lea, a fost ales un candidat grec, după

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a acestora, influența grecească a continuat totuși să crească, atingînd cote alarmante. Mulți greci bogați au contractat căsătorii cu fete din marile familii boierești. Unii au devenit negustori înstăriți, în timp ce alții au dobîndit poziții înalte în cadrul clerului ortodox. Numirea de către otomani a domnilor fanarioți a constituit ceea ce este în general considerată drept cea mai grea perioadă din istoria modernă a românilor nu numai din cauza corupției sistemului, ci și a extorcărilor fiscale la care au fost supuse de către Poartă cele două provincii

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
statutului politic al Principatelor. Noii conducători nu erau reprezentanți ai populației Moldovei și Valahiei, ci agenți ai guvernului otoman trimiși să apere interesele suzeranului lor, iar rangul lor era cel de pașă cu două tuiuri. Din punctul de vedere al otomanilor, datoria acestora era asigurarea controlului regiunii împotriva intrigilor și a intervenției străine și livrarea unor sume uriașe de bani către Poartă pentru necesitățile ei militare și civile. Asigurarea trimiterii proviziilor de hrană era de asemenea necesară atît pentru armată cît

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
o taxă pe crîșmărit. Multe alte taxe nici măcar nu mai erau înregistrate, din cauză că acestea erau strînse de perceptori care adunau ce puteau fără să țină întotdeauna o evidență strictă.25 Instituirea influenței rusești. În 1768, odată cu declarația de război a otomanilor împotriva Rusiei, lunga perioadă de pace a luat sfîrșit. Marile victorii rusești urmate de Tratatul de la Kuciuk Kainargi au avut o importanță extrem de mare pentru ținuturile românești, marcînd începutul unei perioade în care, sprijinite de ruși, cele două provincii au

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
doar cu consimțămîntul Rusiei. Aceste aranjamente au dus firește la o mare creștere a influenței rușilor. Poziția Rusiei a devenit și mai puternică odată cu numirea consulilor, o chestiune de asemenea prevăzută în tratat. În 1782, după o opoziție înverșunată a otomanilor, primul consul, S. L. Lașkarev, a sosit la București. După aceea au fost numiți viceconsuli la Iași și Chilia. Ca și în Grecia, birourile acestora au devenit centre ale intrigii politice. Imperiul Habsburgic a înființat un consulat similar în 1783, ca

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
trebuit să ajungă la Constantinopol pentru acoperirea nevoilor armatei și ale altor servicii publice. Sultanul și sfetnicii lui erau perfect conștienți de situație, dar le venea greu să ia o decizie asupra măsurilor care se impuneau. Lipsurile grave zădărniceau eforturile otomanilor de a face față realității. Obstacolul esențial pe tot parcursul secolelor al optsprezecelea și al nouăsprezecelea au fost puterea tradiției religioase conservatoare și influența politică a ulemei (categorie alcătuită din doctorii în teologie și drept divin ai Imperiului Otoman n.

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
situație de criză, pînă și elementele conservatoare au putut fi convinse de necesitatea schimbării. Era încă nevoie de consilieri militari străini. Din rîndul marilor puteri, Franța continua să fie principalul sprijin al reformelor care urmau să împiedice prăbușirea aliatului ei otoman. Marea Britanie și Olanda, care făcuseră mari investiții comerciale în zonă, aveau interese similare. În schimb, Rusia și Austria, ambele urmărind împărțirea imperiului, se opuneau oricăror măsuri care ar fi dus la întărirea potențialei lor victime. Halil Hamid I, unul dintre

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de coastă Parga și Prevesa, ceea ce făcea ca granițele franceze să se învecineze cu cele ale Imperiului Otoman. La rîndul ei, Austria a pus stăpînire pe cetatea Veneției și pe ținuturile acesteia din Istria și Dalmația. Veneția, fosta inamică a otomanilor, a fost astfel distrusă, dar apăruse în schimb un pericol și mai mare. Ocuparea Egiptului de către Napoleon în iulie 1798 a fost un veritabil șoc pentru Poartă. Cu toate că, sub conducerea liderilor mameluci, acesta acționase independent în trecut, țara se afla

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
al Sfîntului Ioan al Ierusalimului, care-și avea reședința în Malta, și s-a simțit jignit personal atunci cînd francezii au cucerit insula aceasta în drum spre Egipt. Astfel că, după izbucnirea războiului, Rusia a acceptat să poarte discuții cu otomanii și cu britanicii. În septembrie 1798, o flotă rusească din Marea Neagră a trecut pentru prima oară prin Strîmtori și a ajuns în Marea Mediterană. În ianuarie 1799 a fost semnată o alianță oficială, la care a aderat și Marea Britanie; aceasta includea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și dorind mai ales închiderea Strîmtorilor pentru navele de război rusești, guvernul francez a trimis la Constantinopol un diplomat extrem de inteligent, generalul Horace Sebastiani. Consulii și agenții francezi erau în același timp activi în vestul Balcanilor și în Grecia. Atitudinea otomanilor avea să fie influențată în primul rînd de evident irezistibila forță militară franceză și de marile ei victorii de la Ulm și de la Austerlitz. Lupta marilor puteri pentru supremație în Marea Mediterană afectau direct teritoriile otomane adiacente Mării Adriatice și Principatele Dunărene

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
domnie a hospodarilor la șapte ani; aceștia urmau să nu fie înlăturați decît atunci cînd existau dovezi de comitere a unei crime. Acest decret a dus la creșterea influenței Rusiei prin specificarea că ocîrmuirea rusă avea dreptul să aprobe candidații otomanilor pentru poziția de domnitor. Măsura aceasta i-a oferit Sankt Petersburgului o armă pe care o putea folosi împotriva Porții și prin intermediul căreia îi putea ține totodată sub control pe domnitorii respectivi. Doi candidați ai rușilor, Constantin Ipsilanti și Alexandru

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
grupuri de susținători în rîndul boierilor. Influența franceză creștea între timp la Constantinopol, o schimbare care avea să se reflecte în Principate. În august 1806, în urma presiunilor Franței, Poarta a mazilit doi domnitori fără să consulte Rusia. În ciuda faptului că otomanii s-au răzgîndit și i-au reinstalat prompt pe vechii domnitori, acțiunea aceasta însemna violarea acordului din 1802. Drept urmare, trupele rusești au ocupat Principatele în noiembrie, iar în decembrie Poarta i-a declarat război Rusiei. Conflictul acesta nu era în

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
se afla la Ruse (Rusciuk). Cu toate că era reprezentant al clasei ayanilor, care crease un haos atît de mare în imperiu, Mustafa susținea reforma și avea o armată la dispoziție. Grupul lui era cunoscut sub numele de Prietenii de la Rusciuk. Poziția otomanilor era și mai periclitată în urma semnării Tratatului de la Tilsit și a pierderii sprijinului Franței. Aceștia s-au pomenit în război atît cu Rusia cît și cu Marea Britanie. În iulie 1808, Mustafa Bayraktar și-a lansat trupele împotriva Constantinopolului. În lupta

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a institui un sistem de absolutism regal care să-l aducă pe cetățeanul de rînd sub jurisdicția directă a conducătorului și a aparatului său birocratic. Autoritatea centrală a statului urma să se extindă asupra întregii comunități. Diferența dintre evoluția imperiilor otoman și habsburgic poate fi explicată în mare parte prin trecutul lor contrastant. Ținuturile otomane fuseseră dobîndite de sultanii victorioși aflați în fruntea unor armate cuceritoare. Nu fusese nevoie de concesii față de nobilii locali; aceștia erau anihilați dacă nu cedau și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
decît faptul că împăratul era primul prinț german. Oricît de ambiguă era poziția aceasta, interesele habsburgice, cel puțin pînă la 1871, au avut drept obiective în primul rînd Europa Occidentală și Centrală, inclusiv Italia. După stingerea elanului ofensivei majore a otomanilor și adoptarea unei poziții defensive de către imperiul lor, interesul Austriei față de ținuturile de graniță din răsărit a trecut pe planul doi. În secolul al optsprezecelea, războaiele din regiunea aceasta au fost purtate cu foarte puțină tragere de inimă. Guvernul dorea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Militare, o fîșie de teritoriu care se întindea de-a lungul graniței cu Imperiul Otoman, aflată sub directa administrație a Vienei. Acești oameni au fost afectați nu numai de politica de reforme a guvernului central, ci și de războaiele cu otomanii de pe parcursul întregului secol al optsprezecelea. Ungaria, Croația și Slavonia De-a lungul lungii perioade de dominație otomană, majoritatea ținuturilor locuite de o populație de etnie maghiară au fost organizate ca pașalîc cu centrul la Buda. La sfîrșitul secolului al

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
regatul ungar a fost un proces dificil. Diferențele religioase provocau multe fricțiuni. Cea mai mare parte a nobililor maghiari se alăturaseră reformaților, fiind deci calviniști sau unitarieni, și se opuneau eforturilor pline de rîvnă ale catolicilor din regiunile recucerite de la otomani. Condițiile cumplite de trai cauzate de războaie în mediul sătesc au provocat multe răscoale țărănești. Situația aceasta, alături de opoziția permanentă a unei părți din nobilii unguri, a dus la izbucnirea în 1703 a unei revolte majore împotriva dominației habsburgice. Condusă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
duce o existență fără controlul direct al ungurilor și austriecilor a constituit permanent o problemă majoră a Croației. Din nefericire, din rîndurile nobilimii croate nu s-a ridicat niciun lider reprezentativ. În 1671, după dejucarea unei conspirații bazate pe ajutorul otomanilor, Fran Krsto Frankopan și Peter Zrinski au fost decapitați, punîndu-se astfel capăt influenței celor două familii croato-ungare de frunte. Pe tot parcursul secolului al optsprezecelea , într-un efort de a-și păstra autonomia internă și privilegiile lor speciale, nobilii croați

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Puterea habsburgică, care avea tot interesul în menținerea acestei situații favorabile, a intrat alături de Prusia și de Rusia în Sfînta Alianță, al cărei țel principal era păstrarea statu quo-ului și a ordinii politicii conservatoare existente. 3 Popoarele din Balcani sub otomani și habsburgi: o comparație În paginile precedente am analizat situația popoarelor balcanice din două mari imperii, cel otoman și cel habsburgic. Soarta lor era determinată nu numai de structura economică, politică și socială a statului în care locuiau, ci și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în Sfînta Alianță, al cărei țel principal era păstrarea statu quo-ului și a ordinii politicii conservatoare existente. 3 Popoarele din Balcani sub otomani și habsburgi: o comparație În paginile precedente am analizat situația popoarelor balcanice din două mari imperii, cel otoman și cel habsburgic. Soarta lor era determinată nu numai de structura economică, politică și socială a statului în care locuiau, ci și de aspectele interne și externe aflate în dispută în epoca respectivă. În unele privințe, problemele celor două guverne

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
pestriț de ayani, bei, căpetenii militare creștine și musulmane și bandiți sadea grupuri care nu aveau de secole tradiții de putere politică. Pentru ambele state, înfrîngerea militară, sau amenințarea acesteia, a jucat un rol major în apariția necesității reformelor. Situația otomanilor era comparativ mai periclitată, din cauză că statele străine asistau realmente impasibile la dezmembrarea imperiului. Poarta se confrunta cu amenințări din partea Austriei, Rusiei și Persiei; principalul adversar al monarhiei a fost la început Franța, apoi, la mijlocul secolului al nouăsprezecelea, Prusia. Trebuiau deci

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]