954 matches
-
becuri de gaz, trepiede, site de asbest, pahare Berzelius, pipete, sticle picurătore cu reactivi. Mod de lucru Utilizând soluțiile preparate, reactanții solizi menționați, apa distilată și soluțiile diluate de acizi și baze, ca mediu de reacție se verifică experimental caracterul oxidant al unor elemente și combinații anorganice: se vor scrie reacțiile chimice cât și sistemele oxido-reducătoare pentru fiecare caz în parte. se vor stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
în parte. se vor stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care reacționează cu HNO3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care reacționează cu HNO3 dând în final azotat de amoniu. !!! Toate reacțiile se execută la nișă. Proprietățile oxidante ale Fe3+. Sub acțiunea reducătorilor puternici ionul feric (Fe3+) este redus la fier divalent. Ionul feric poate oxida : I-, Sn2+, S2-, metalele care îl preced în seria activității metalelor, cât și o serie de combinații, de exemplu SO2. Folosind o
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
experimente: FeCl3 + KI → Prezența ionului Fe2+ se pune în evidență cu o soluție de K3[Fe(CN)6] fericianură, care în reacția cu Fe2+ formează un precipitat voluminos de culoare albastră “albastrul lui Turnbull”, Fe3[Fe(CN)6]2. Proprietățile oxidante ale ionului Ag+ Ionul Ag+ este un oxidant relativ puternic, pentru care este caracteristică reacția: + 0Ag +1e Ag .O serie de reducători cum sunt Fe2+, Sn2+, aldehida formică, etc., precipită argintul din soluțiile de azotat de argint sub forma unui
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
reducerea din iodați Având în vedere că iodul este răspândit în special sub formă de ioduri, metoda generală de obținere este prin oxidare. Astfel se folosesc atât oxidanții menționați în cazul obținerii bromului și clorului cât și oxidanții cu capacitate oxidantă mai mică, cum ar fi: FeCl3, H2O2, NaNO2, NaClO. Soluțiile de ioduri folosite sunt proaspăt preparate, deoarece altfel se oxidează în timp, separând iod. Iodul elementar se poate obține în stare de vapori soluție apoasă sau în stare solidă. Se
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
incluziune care dau culoarea albastră cu amidonul. Reacția este foarte sensibilă și servește la punerea în evidență chiar și a urmelor de iod. Reacția servește la punerea în evidență a iodului elementar. 3.5. Proprietăți chimice 3.5.1. Caracterul oxidant Din punct de vedere chimic, caracteristic pentru halogeni este marea lor reactivitate. Ei au tendința să treacă în ioni monovalenți negativi. Reactivitatea acestor elemente scade de la F la I, sens în care scade și tendința de a accepta electroni, respectiv
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
punct de vedere chimic, caracteristic pentru halogeni este marea lor reactivitate. Ei au tendința să treacă în ioni monovalenți negativi. Reactivitatea acestor elemente scade de la F la I, sens în care scade și tendința de a accepta electroni, respectiv caracterul oxidant. Deoarece fluorul este un gaz cu miros pătrunzător, iritant, nu se execută cu acesta experiențe în laborator (cu studenții). Scăderea capacității oxidante a halogenilor se poate pune în evidență, astfel: Mod de lucru. Lucrarea 12 SULFUL 1.Scopul lucrării În
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
elemente scade de la F la I, sens în care scade și tendința de a accepta electroni, respectiv caracterul oxidant. Deoarece fluorul este un gaz cu miros pătrunzător, iritant, nu se execută cu acesta experiențe în laborator (cu studenții). Scăderea capacității oxidante a halogenilor se poate pune în evidență, astfel: Mod de lucru. Lucrarea 12 SULFUL 1.Scopul lucrării În lucrare se prezintă elementul SULF cu metodele de obținere și proprietățile caracteristice care sunt verificate experimental. 2. Considerații teoretice Sulful a fost
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
CS2, a SO2, H2SO4, etc.,. 4. Teste: 1. Să se determine starea de oxidare a sulfului în următorii compuși: H2S; SOCl2; SF4; SO2Cl2; NAHS; S2O32⎯; S4O62⎯; H2SO4; Na2SO3. 2. Să se scrie trei reacții în care sulful reacționează ca agent oxidant și trei în care reacționează ca agent reducător. 3. După o metodă cunoscută sulful se poate obține din următoarele reacții. 4. Prin tratarea unei soluții 0,1 normal de tiosulfat de sodiu cu exces de acid sulfuric s-au obținut
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
colorează din nou, însă culoarea primită diferă puțin de cea inițială (floarea de nu-mă-uita în loc de albastru devine violet). Dacă floarea decolorată se introduce într-un vas cu clor gazos, reapare culoarea pentru puțin timp după care aceasta dispare din cauza acțiunii oxidante a clorului. Utilizările SO2 și sulfiților SO2 se folosește la prepararea H2SO4, în industria textilă, în industria zahărului ca decolorant, în industria alimentară (la dezinfectarea butoaielor, la distrugerea mucegaiului, la împiedicarea fermentației la fructe), la dezinfectarea încăperilor, contra paraziților de pe
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cursul procesului tehnologic; c) cantitatea de alamă forjabilă (cu 60% cupru) care se poate prepara din cuprul rezultat din proces, dacă randamentul global al obŃinerii cuprului este de 80%. 14 2,685 t patronit de puritate 80% se supune prăjirii oxidante. Compusul solid, după purificare, este redus cu aluminiu, procesul de obținere a metalului decurgând cu un randament de 75%. Se cer: a) să se scrie ecuațiile tuturor reacțiilor chimice; b) masa de aluminiu folosită, dacă se folosește un exces de
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și stibiul. O comportare deosebită o prezintă aceste metale în reacția cu oxigenul. Astfel, în timp ce litiul formează oxidul, sodiul formează peroxidul, iar celelalte metale alcaline formează superoxizi. Oxizii formați au un puternic caracter bazic, iar peroxizii și superoxizii sunt substanțe oxidante. În prezența apei, metalele reacționează energic, formând alcalii puternice. Reacționează exploziv cu acizii și violent cu alcoolii. Cu amoniacul formează amiduri. Fiind deosebit de active, sunt folosite pentru obținerea altor metale, prin substituție din compușii acestora (metoda metalotermică de preparare a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
proceselor fiind de 70%. Se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor procesului de obținere a galiului; b) cantitatea de galiu obținută. a) Galitul este minereul de sulfură mixtă de galiu și cupru. Această sulfură este supusă la început prăjirii oxidante: 4 CuGaS 2 + 13 O2 = 4 CuO + 2 Ga2O3 + 8 SO2↑ pentru ca oxidul rezultat să fie dizolvat în alcalii: Ga2O3 + 6 NaOH = 2 Na3GaO3 + 3 H2O Din galit de sodiu, galiul se obține prin electroliză în soluție: Na3GaO3 aq → 3
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor de obținere a germaniului; b) să se calculeze puritatea minereului. a) Germanitul este un minereu mixt, de sulfuri de germaniu, fer și cupru. Pentru extragerea germaniului, minereul se tratează cu acizi puternic oxidanți, după care se reduce cu hidrogen, conform reacțiilor: 6 (3Cu2SFeS2GeS2) + 110 HNO3 + 45 H2SO4 = 36 CuSO4 + 3 Fe2(SO4)3 + 12 GeO2 + 110 NO↑ + 48 SO2↑ + 100 H2O GeO2 + 2 H2 = Ge + 2 H2O b) Cunoscând masa molară
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cu un randament global de 70%. 3 Monedele se realizează dintr-un aliaj care conține 78% plumb, 5% staniu, 15% stibiu și 2% cupru. Se cer: a) cantitatea de galenă cu 20% impurități din care se obține, prin procedeul prăjirii oxidante, plumbul necesar pentru 1 t aliaj; b) masa de casiterit de 90% puritate din care se prepară staniul; c) cantitatea de malachit cu 25% steril din care se prepară cuprul; d) volumul de gaze care se degajă la tratarea a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sub formă de cationi (ca atare sau complecși), cât și sub formă de anioni (complecși). Bismutul se comportă în mod asemănător, cu deosebirea că la bismut starea de oxidarea stabilă este +3 (combinațiile de bismut pentavalente sunt instabile, având caracter oxidant). Combinațiile acestor metale au o tendință pronunțată de a hidroliza, formând în soluție cationi oxigenați (stibil sau bismutil). Problemă rezolvată 1 Metalul Wood este un aliaj ușor fuzibil, folosit la confecționarea siguranțelor electrice, care conține 50% bismut, 25% plumb, 12
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Cromul se dizolvă în hidracizi, dar se pasivează în acid azotic concentrat și în apă regală. În schimb, molibdenul și wolframul se dizolvă, la cald, în acid azotic concentrat. De asemenea, aceste două ultime metale se dizolvă în topituri alcaline oxidante. În combinații, starea de oxidare caracteristică este +6 pentru molibden și wolfram. În acești compuși legătura chimică este covalentă, iar sărurile sunt ușor hidrolizabile, cu formare de oxoioni. Combinațiile cromului la starea de oxidare +6 sunt puternic oxidante și au
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
topituri alcaline oxidante. În combinații, starea de oxidare caracteristică este +6 pentru molibden și wolfram. În acești compuși legătura chimică este covalentă, iar sărurile sunt ușor hidrolizabile, cu formare de oxoioni. Combinațiile cromului la starea de oxidare +6 sunt puternic oxidante și au caracter acid. Starea de oxidare +3 este tipică cromului. Compușii cromului la această stare de oxidare sunt stabili și au caracter amfoter. Aceste combinații se aseamănă în multe privințe cu combinațiile similare ale ferului și aluminiului. În această
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
acid sulfuric și de apa regală. Reniul nu se dizolvă în hidracizi, dar reacționează cu acidul azotic, cu acidul sulfuric și cu acidul percloric. Soluțiile bazice, în prezența oxigenului atmosferic, reacționează cu reniul, în schimb nu atacă manganul. Prin topirea oxidantă a hidroxizilor alcalini cu mangan se formează manganați. Manganul este oxidat și de oxidanți puternici, precum cloratul de potasiu. Halogenurile la stări de oxidare superioare sunt formate prin legături covalente, iar în contact cu apa hidrolizează. Singura halogenură cunoscută la
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Singura halogenură cunoscută la starea de oxidare +7 este ReF7. Combinațiile de reniu și tehnețiu la stările de oxidare +5 și +6 sunt instabile în soluții apoase. Acidul permanganic (în care starea de oxidare a manganului este +7) are caracter oxidant puternic. Spre deosebire de permanganați, pertehnețiații și perrenații sunt mai stabili și mai puțin oxidanți. Caracterul compușilor variază de la caracter bazic (la starea de oxidare +2 pentru mangan), trecând prin caracterul amfoter (la starea de oxidare +4 pentru mangan), până la caracter acid
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și tehnețiu la stările de oxidare +5 și +6 sunt instabile în soluții apoase. Acidul permanganic (în care starea de oxidare a manganului este +7) are caracter oxidant puternic. Spre deosebire de permanganați, pertehnețiații și perrenații sunt mai stabili și mai puțin oxidanți. Caracterul compușilor variază de la caracter bazic (la starea de oxidare +2 pentru mangan), trecând prin caracterul amfoter (la starea de oxidare +4 pentru mangan), până la caracter acid (în starea de oxidare +6 și +7 pentru mangan). În stările de oxidare
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
în mediu bazic. La starea de oxidare +3, compușii ferului se aseamănă cu compușii aluminiului. Compușii ferului la starea de oxidare +6 au caracter acid, fiind asemănători compușilor nemetalelor la aceeași stare de oxidare; combinațiile hexavalente ale ferului sunt puternic oxidante. Starea de oxidare +2 este, însă, mult mai întâlnită la cobalt și la nichel, compușii respectivi având caracter bazic. Astfel, ionul cobaltos este mult mai stabil în aer decât ionul feros, dar combinațiile complexe ale cobaltului divalent se oxidează ușor
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sunt stabile în atmosferă. Reacționează la cald cu halogenii, cu sulful, seleniul și telurul, cu fosforul. Nu au capacitatea de dezlocui hidrogenul din hidracizi, dar reacționează cu aceștia în prezența oxigenului; importanță deosebită prezintă reacția cu hidrogenul sulfurat, în mediu oxidant, ca urmare a marii afinități a acestor elemente pentru sulf. Reacționează, în schimb, cu acizii oxidanți concentrați (acidul azotic, acidul sulfuric). Aurul se dizolvă doar în apă regală. Aurul se dizolvă în baze tari în prezența oxidanților. Amoniacul, la temperaturi
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]