839 matches
-
Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
circulație de valori ? Că astfel au stat lucrurile ne convingem și urmărind cu atenție și cu interesul cuvenit puținele informații din izvoarele documentare scrise, atâtea câte posibilitățile ne-au îngăduit a le vedea până acum. Începem cu informația din zapisul pârcălabului Furdui de la Torcești, datat 1633. Dătătorul său recunoaște că, încă din „zilele domniei lui Gașpar-Vodă” (1619-1620), făcuse o tranzacție, primind de la „Adam, iuzbașa de călărași” un cal bun, apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte. Este vorba
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea locului. Pe unul din cei patru îl identificăm în persoana lui Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct al lui Macsin Hrăbor, mare postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de stăpânire pe satul respectiv. În 1633, Furduiu fost pârcălab este „dator lui Adam iuzbașea de călărași cu un cal bun” pentru plată, cedându-i ocina sa „toată câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
botez era Anița. Cu Dima Corpaci au avut 4 feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării. Către sfârșitul secolului al XVII-lea și, mai ales, în cel următor, s-a accentuat dominația străină, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării. Către sfârșitul secolului al XVII-lea și, mai ales, în cel următor, s-a accentuat dominația străină, iar instituția militară înregistrează o vertiginoasă degradare prin micșorarea numărului celor meniți de necesități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a mai avea rostul inițial. Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie a acestui fapt. Chiar și un pârcălab de Tecuci, cum era, Dumitrașcu Guțu, semna actele juridice prin aplicarea sigiliului său inelar pe care își avea imprimat numele și prenumele. Alte sigilii inelare se distingeau unele de altele prin formă și semne simbolice specifice. Nu trebuie să uităm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]