2,379 matches
-
apelul la teme cu miză emoțională, precum cele referitoare la legalitatea avorturilor sau la oportunitatea predării evoluționismului în școală. Pentru reprezentanții teoriei politicilor simbolice, instituții precum Biserica sau organizațiile de promovare a teoriei evoluționiste nu sunt nimic mai mult decât pârghii pentru mobilizarea unor categorii de indivizi care se identifică prin adeziunea la norme similare, în interesul validării acestor universuri simbolice, dar și al realizării unor coaliții politice puternice (Fried, 1988). Baza de masă, ca de obicei, este segmentată în grupuri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reale de dezvoltare și punerea În valoare a beneficiilor politicii de coeziune la nivel european. În sens restrâns, studiul prezentat se dorește a fi o toolbox (o trusă de instrumente specifice Managementului Cunoașterii), menită să asigure un strict necesar de pârghii care pot fi folosite În eficientizarea mecanismului și a sistemului de absorbție a fondurilor nerambursabile, asigurând astfel un impact foarte mare În progresul făcut la finele primului ciclu multianual de alocare a fondurilor europene pentru România, dar și În perspectiva
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
anticiclice se dovedește o abordare sustenabilă pe un orizont mare de timp. 2.2.1. Eșecul neoliberalismului - aspecte actuale ale manifestării crizei Guvernele trebuie să intervină și să ia măsuri de stimulare a antrepre noriatului și inovării, prin crearea de pârghii ca IMM-urile să aibă acces la credite cu dobândă scăzută pentru astfel de inițiative, determinând băncile să abandoneze politicile prin care Își orientează resursele de creditare doar spre marile corporații. Pe fondul declanșării austerității, scăderea nivelului cererii agregate a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Figura 2.2.3. Politicile UE sprijină crearea unui nou model de dezvoltare În mod evident, strategiile Uniunii Europene se manifestă prin efectul spillover (propagare) și asupra unor sectoare și categorii care nu sunt direct implicate, dar angrenarea acestora generează pârghii importante de realizare a convergenței economice, teritoriale și sociale. Facilitarea acestui efect este responsabilitatea fiecărui stat membru. Pentru intervalul actual, 2010-2020, modelul de dezvoltare propus și adoptat de Uniunea Europeană este „creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, cu Ținte clare pentru
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
acea parte a „aisbergului cunoașterii” care nu se vede, dar care are o pondere, aidoma legilor impuse de mecanica fluidelor, de peste 80%-90% din volumul total al cunoașterii la acest nivel. În acest sens, este necesar să se găsească acele pârghii prin care monolitul cunoașterii să fie eminamente vizibil de toți membrii echipei de proiect, iar prin efect de sinergie să se obțină mai mult decât simpla „forță arhimedică”, caracteristică „flotabilității solidului”. Cunoașterea tacită este formată din experiențe acumulate, studiu, interacțiuni
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o cale eficientă de a spori calitatea proiectelor și a aplicațiilor pentru fonduri europene de dezvoltare regională. Interacțiunea cu acești specialiști, fie pe cale formală - conferințe, seminarii, mese rotunde -, fie pe cale informală, communities of practice (echipe de practică), constituie una dintre pârghiile prin care Managementul Cunoașterii Își dovedește utilitatea În utilizarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană. 3.2.3. Analiza procesului de absorbție făcută la demararea cercetării - 2010 Efectele generate de folosirea instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii În contextul accesării fondurilor europene nu rămân
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
miliarde de euro. Tot În același interviu, preluat și de Financial Times<footnote Pignal, Stanley (2011), „Growth funds fail to reach poor countries”, Financial Times, October 18, 2011. footnote> - ediția electronică din 18 octombrie 2011 -, oficialul român, Întrebat dacă are pârghiile să atingă aceste performanțe, spunea că „unele pârghii bănuiesc că există, pe altele sper că o să fiu În stare să le creez. Am primit asigurări că vom avea tot sprijinul prim-ministrului”<footnote Orban, Leonard (2011), „În absorbția fondurilor UE
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și de Financial Times<footnote Pignal, Stanley (2011), „Growth funds fail to reach poor countries”, Financial Times, October 18, 2011. footnote> - ediția electronică din 18 octombrie 2011 -, oficialul român, Întrebat dacă are pârghiile să atingă aceste performanțe, spunea că „unele pârghii bănuiesc că există, pe altele sper că o să fiu În stare să le creez. Am primit asigurări că vom avea tot sprijinul prim-ministrului”<footnote Orban, Leonard (2011), „În absorbția fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte”, euractiv
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un anumit proces. Tocmai de aceea este nevoie să se facă trecerea de la mediul orientat spre informație al etapei „știu cum”, la cel orientat spre cunoaștere, al etapei „știu de ce”. Pentru a realiza acest lucru trebuie să se găsească acele pârghii care să facă trecerea de la confruntarea cu lumea reală și cu problemele aferente, la rezolvarea problemelor. Nivelul de bază este „știu ce” -, și reprezintă conștientizarea procesului de cunoaștere. Este o etapă esențială, dar insuficientă pentru a concura pe piață. Un
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de natură politică. „Căci forma de guvernământ este pentru oameni o adevărată hrană, cea bună-i face buni, cealaltă - nevolnici.” E evidentă aici o filiație frumos-bine-fericire civică pe care guvernările de orice tip trebuie să o ia în considerare ca pârghie a puterii în exercițiu. Criteriul esențial al artei este binele și veracitatea, și nu plăcerea estetică. „Platon condamnă arta în măsura în care ea este incapabilă să atingă adevărul sau, și mai grav, ne îndepărtează de adevăr. Dacă vrem să ajungem la adevărata
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
observând că ea apare atunci când se trezește un interes, încât un elev devine atent și când cunoaște importanța înțelegerii unui fenomen pentru a putea fi notat pozitiv de profesor și a-și menține bursa. Interesul direct sau indirect este o pârghie principală în efortul de asimilare a cunoștințelor, chestiune asupra căreia vom reveni. Așadar, deși I.P. Pavlov a întreprins studii asupra câinilor, el a făcut constatări care confirmă reguli bine cunoscute de pedagogie. Dar explicația sa a rămas la un nivel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
congrese și în reviste de fiziologie. E. Thorndike a utilizat mai întâi „cuștile-problemă”: într-o asemenea cușcă era închisă o pisică, iar în apropiere se afla și o bucată de pește. Pisica se zbătea, izbea pereții până când, atingând o anume pârghie se deschidea o portiță și putea fugi afară și consuma hrana. Ulterior, cercetătorul american s-a folosit de labirinte: cutii mari de lemn așezate pe podea și în care o serie de șipci formau culoare care unele se închideau, altele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de către popor. Raymond Aron, „Classe sociale, classe politique, classe dirigeante”, Archives européennes de sociologie, vol. I, 1960, pp. 265-266. Într-adevăr, regăsim aici opoziția elită/mase, cu caracteristicile specifice ale celor două categorii antitetice. În fața unei minorități ce dispune de pârghii de comandă în organizație, placiditatea relativă a omului de rând apare ca o formă de comportare rațională, atunci când majoritatea membrilor constituie o masă importantă și slab structurată. Eugène Dupréel și structura cadrilată În planul societății globale, tendința către oligarhizare poate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Ca și Schumpeter, el constată decalajul dintre doctrina clasică a democrației și realitatea empirică a regimurilor calificate drept democratice. Nu putem să ne sustragem de la procedurile de delegare a puterilor și de la consecințele lor: existența unor elite care să controleze pârghiile de comandă este inevitabilă. Acest fapt rămâne compatibil cu idealul democratic, dacă, într-un fel sau altul, elitele sunt somate să „dea socoteală” alegătorului. Mannheim analizează această situație într-o perspectivă istorică pe termen lung. În decursul secolelor, s-au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a capitalismului financiar de intelighenția tehnică. În Statele Unite a apărut grupul „tehnocraților”, al căror purtător de cuvânt a devenit Howard Scott (1933). Acesta își propunea să le formeze inginerilor conștiința de clasă care le lipsea pentru a pune mâna pe pârghiile de comandă ale economiei. În paralel cu reflecția asupra evoluției capitalismului, s-a dezvoltat un curent de repunere în discuție a regimului parlamentar. În decursul anilor ’30, această dublă evoluție a căpătat adesea o tentă fascizantă. În Franța, sub regimul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a cărei motivație principală încetează a mai fi preocuparea pentru profitul capitalist (Rizzi, 1939). În contextul generalizării intervenționismului în materie de economie, Burnham merge mai departe: el nu ezită să afirme că, într-adevăr, o pătură tehno-birocratică este deja la pârghiile de comandă ale economiei și că ea este deținătoarea reală a puterii. În sprijinul acestei luări de poziție, el citează o anchetă efectuată în Statele Unite de către Adolf Berle și Gardiner Means, în anii ’30, conform căreia 65% dintre cele mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de la calea trasată „ca răspuns fie la un impuls personal, fie la vocile fluctuante ale contemporanilor săi”. Individul extro-determinat „învață să reacționeze la semnalele” unui mediu social mult mai larg decât acela al părinților și al apropiaților săi. Principala sa pârghie psihologică este „o angoasă difuză” față de solicitările de tot felul a căror țintă este (ibidem, pp. 49-50). În acest context nou, instituțiile altădată centrale și-au pierdut ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un eșalon la altul al unui aparat administrativ sau de la un punct la altul al unui teritoriu. Elitele, definite prin putere, apar mai întâi ca niște grupuri capabile să exercite cu succes o putere substanțialistă: pur și simplu, ele dețin pârghiile de comandă. Dar membrii elitelor respective pot fi, de asemenea, caracterizați printr-un avantaj strategic dobândit sau transmis: cel de a se putea impune și de a-și impune voința în contexte relaționale diverse. De altfel, teza lui Charles Wright
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și bunăstare socială” (Pop, 2005, p. 10). Odată operaționalizate obiectivele sociale, este necesară cunoașterea instrumentelor concrete de intervenție, în vedere realizării acestora. Redistribuirea bunăstării prin intermediul politicilor și programelor concrete presupune formularea unor tipuri de beneficii, servicii, subvenții și gratuități. Principalele pârghii de intervenție ale statului în vederea redistribuirii bunăstării sunt pârghiile financiare (taxare/impozitare și finanțare) și programele sociale - beneficii (monetare sau non-monetare), servicii și subvenții - de tip asiguratoriu și neasiguratoriu. Pentru a sintetiza, putem spune că p.s., ca răspuns la limitele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obiectivele sociale, este necesară cunoașterea instrumentelor concrete de intervenție, în vedere realizării acestora. Redistribuirea bunăstării prin intermediul politicilor și programelor concrete presupune formularea unor tipuri de beneficii, servicii, subvenții și gratuități. Principalele pârghii de intervenție ale statului în vederea redistribuirii bunăstării sunt pârghiile financiare (taxare/impozitare și finanțare) și programele sociale - beneficii (monetare sau non-monetare), servicii și subvenții - de tip asiguratoriu și neasiguratoriu. Pentru a sintetiza, putem spune că p.s., ca răspuns la limitele pieței economice, depind nu numai de sistemul valoric și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebuie să reprezinte o preocupare permanentă în cadrul dezvoltării s.p. Rolul de coordonare și planificare strategică îndeplinit de s.p. este necesar în contextul în care mecanismele economiei de piață și societatea civilă nu pot îndeplini întotdeauna acest rol, pentru că nu au pârghiile necesare. Chiar și atunci când nu finanțează un anumit program sau proiect, un guvern poate oferi consultanță de management autorităților locale sau ONG-urilor în administrarea programului și în implementarea acestuia. Prin dezvoltarea culturii parteneriale (vezi parteneriat) între instituțiile statului și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltării asistenței sociale. În plus, autoritățile publice sunt percepute de colectivitatea locală ca principali furnizori de servicii sociale, manifestându-și rolul dominant în sfera funcțiilor executive și de gestiune administrativă. Rolul de coordonare a serviciilor furnizate de operatorii privați prin pârghia finanțării este prea puțin exercitat și, poate de aceea, neconsolidat în percepția colectivităților. În realitate, dezvoltarea de parteneriate și colaborarea cu organizațiile neguvernamentale sau reprezentanți ai societății civile, în vederea acordării și diversificării serviciilor sociale, reprezintă calea cea mai scurtă către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Fiecare caz e o ilustrare a ,,imperialismului unei mari puteri”. Atunci când o tar) produce o treime sau o p)trime din bunurile din întreaga lume, este obligat) s)-i afecteze pe altii mai mult decât alții o afecteaz) pe ea. Pârghiile de influent) - fie c) e vorba de comerțul de m)rfuri, de instrumente financiare sau de corporații multinaționale - își genereaz) propriile efecte cu larg) r)spândire, datorit) vastelor capabilit)ți naționale care le susțin. Unică recomandare de a pune cap
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noi nu am fost nevoiți s) facem concesii ț)rilor arabe, așa cum ar fi trebuit s-o facem, în cazul în care economia noastr) ar fi depins într-o mare m)sur) de ele, si dac) ne-ar fi lipsit pârghiile economice, sau de alt) natur). Statele Unite au putut manipula criză pe care alții au provocat-o, în vederea promov)rii unei balante de interese și de forțe, care s) aduc) cu sine o anumit) speranț) de pace. Incidența inegal) a crizelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vedere economic de lumea dinafară granițelor decât suntem noi, ins) are mai puțin) autoritate economic) și politic) asupra ei. Noi suntem mai dependenți din punct de vedere economic de lumea extern) decât este Uniunea Sovietic), ins) dispunem de mai multe pârghii de influent) economic) și politic) asupra ei. M)rimea celor dou) mari puteri le confer) o anumit) capacitate de control și, în același timp, le și ofer) un anumit grad de protecție fâț) de efectul comportamentului celorlalte state. Inegalitatea națiunilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]