7,505 matches
-
indefinită. Din toate promisiunile rostite vreodată doar florile de nalbă, în mijlocul ploii, surîd a iubire. Fără acest adevăr, nimic nu are sens! Citește mai mult Și-acum îmi amintesc cîte ceva din rêves-éveillés,oamenii închideau în cuștihipopotami inocenți, departe de pășunile lor africanede răsăriturile lor splendideîn timp ce oglinzile vechi de China se înnorează puțin cîte puțincu senzația că nu mai e loc pentru sufletcînd cobori în infern.Și e cel mai ușor să mori nimicit de principiicînd alții umplu realitatea
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
le-am terminat după patru ani, timp în care a venit și primul copil, un băiat în toată splendoarea darurilor naturii. Am fost repartizată ca profesor într-o zonă minunată din Moldova, cu un peisaj fermecător, păduri, dealuri încărcate de pășuni, flori multicolore, plante tămăduitoare și multă voie bună și ospitalitate. Căsuța socrilor mei, oameni destoinici și gospodari, era așezată la poalele unui codru cu foioase, animale sălbatice, păsări. Dimineața, trilurile păsărilor mă trezeau fără voia mea, și acum după mulți
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
Toate Articolele Autorului Constatând că în cămară nu mai e pic de verdeață, cu coșarca în spinare, capra a pornit spre piață. Pe poteca din pădure a-ntâlnit iedul cel mare - Unde mergi mămucă dragă? - Ia, să vă aduc mâncare! Pe pășunea însorită, alergă spre ea zglobiu, întrebând-o unde merge, iezișorul mijlociu. Până să ajungă-n piață, capra se-ntrebă un pic cum de nu-i ieșise-n cale iezișorul cel mai mic. Bănuia cumva că el, undeva, nu prea departe
LUPUL ŞI CAPRA CU TREI IEZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370610_a_371939]
-
cu drag, stimată doamnă, Să petreci această frumoasă vară, La mine acasă, sub poale de munte, Unde ai să admiri și vezi lucruri multe. O mare și frumoasă gospodărie la țară, Cu ale ei construcții specifice, de la țară, Animale, livezi, pășuni, păduri și flori, Un ambient deosebit, plin de culori. Îți ofer posibilitatea să mulgi și vaca, Aceea blândă, ce nu face pe dobitoaca, Pe această vacă Smărăndița o cheamă, O poți mulge de dimineață până-n seară. În herghelia de cai
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
nu mai zic de ață care se fabrică în Europa din materia primă din țară, cândva toarsă de „inculții” țărani. În Anglia secolului XVIII țăranii au fost mâncați efectiv de oi prin revoluția industrială care a transformat toată țara în pășuni, oamenii murind de foame. Astăzi populația suferă de lipsa de apetit pentru investiții. Banii se fac din tunuri imobiliare sau export de materie primă, evident ilegal. Totuși legile sunt astfel concepute de scumpii noștri legiuitori, votați de milioane, încât nimeni
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
fiul său Iosif îl aduce în fața lui Faraon. Eu înțeleg că Iacov stând acolo în sala tronului lui Faraon, avea în spatele său o viață dură de nomand. Umblase cu turmele sale din loc în loc prin țara Canaanului căutând apă și pășune, pentru oile și vitele sale. Îndurase atâtea privațiuni ale vieții, văzuse furia turbată a fiilor săi ce măcelăriseră atâțea oameni, atunci când fiica lui Dina fusese siluită. Trăise cu un dramatism teribil pierderea lui Iosif, când ceilalți fii ai săi îi
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Teodor a fost și mai supărat pe vecinul obraznic care a îndrăznit să îi „exploateze” pe mosafirii săi. De fapt, conflictul cu vecinul era unul cu rădăcini mai vechi, datorat faptului că i-a intrat calul acestuia să pască pe pășunea lui. M-a întristat totuși confirmarea că nici aerul curat, nici liniștea munților și nici distanța... nu reduc cu nimic ranchiunul, supărarea și ceea ce este rău în ființa supremă numită om. Rămân totuși în amintire cu acele minunate zile pe
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
întrece în originalitate, frumusețe și bogăție. O veche zicală din manualele mele de școală „Cât e Dobrogea de lată/ Bate vânt și crește piatră” este contrazisă. În zonele prin care am trecut pământul Dobrogei pe lângă frumusețea naturală: dealuri acoperite cu pășuni, arbori și arbuști, fâșii de stuf, cursul liniștit și lucios al Dunării și lunca înverzită a acestuia, și-a arătat și fața cealaltă cultivată de mâna omului cu podgorii și livezi bine îngrijite, suprafețe de rapiță în ale căror flori
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
mai lungi și mai sigure decât să o taie drept prin Pădurea Neumblată. La o distanță nu foarte mare de acea pădure, se afla o cetate în care trăia familia unui păstor. Cât era ziua de mare, bărbatul umbla pe pășuni cu turmele cetății, în timp ce femeia lui avea grijă de casă și de singurul lor copil, un băiețel foarte harnic și isteț, dar care, din nefericire, se născuse pocit. Din cauza gurii sale care aducea mult cu botul unui animal, fusese poreclit
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
bietul de el, nu strigă, nu se opuse soldaților și nu puse întrebări. Intră în încăperea îngustă, întunecată, rece și umedă, căutând un loc în care să se așeze, fiind tare ostenit de drumul lung pe care-l bătuse de la pășuni până în cetate. - Ionuț! Chemarea șuierată care venea din față, îl luă prin surprindere. Cine era Ionuț? Încercă să își obișnuiască ochii cu întunericul. În încăperea din fața lui, era întemnițată o bătrână cu un nas atât de mare și de încovoiat
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
Bucovina cunoaște o perioadă de reală înflorire, atât sub aspect economic cât și cultural. Se dezvoltă industria și agricultura. Iau amploare activitățile meșteșugărești, mica industrie și comerțul. Se diversifică și se îmbunătățește rețeaua de drumuri și căi ferate. Lemnul, minereurile, pășunile pentru creșterea vitelor, chibzuit exploatate ca resurse naturale, dar și așezarea geografică favorabilă diferitelor activități lucrative și comerciale, au condus la dezvoltarea vizibilă și solidă a orașului Câmpulung Moldovenesc. În această direcție, un rol însemnat l-a avut construirea drumului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
și 4 săptămâni la întoarcere. Dar, și de această dată dezamăgirea i-au pătruns, că în anul 1780 noii fruntași ai Deputaților au luat drumul - Curții de la Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
mai ales că drumul șerpuia printre sate și peste tot prin curți, oamenii își făceau muncile de primăvară atât de necesare agricultorilor și crescătorilor de animale. Urmărea cu interes caii și vacile ce le vedea prin curți sau pe diferite pășuni, pentru că el era de meserie asistent veterinar și așa își câștigase în trecut existența și tot așa spera pe viitor să se întrețină. Apoi drumul șerpuia printre câmpuri de grâu doar înverzite, ce erau atât de frumoase în lumina acelui
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > CĂUTĂRI DE SINE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului Și-acum îmi amintesc cîte ceva din rêves-éveillés, oamenii închideau în cuști hipopotami inocenți, departe de pășunile lor africane de răsăriturile lor splendide în timp ce oglinzile vechi de China se înnorează puțin cîte puțin cu senzația că nu mai e loc pentru suflet cînd cobori în infern. Și e cel mai ușor să mori nimicit de principii cînd
CĂUTĂRI DE SINE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353579_a_354908]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Valea Berheciului desparte în două o zonă colinară cu desimi de pădure, pășuni, livezi și sate rare locuite de moldoveni harnici, care lucrează palmă cu palmă câmpul, dar au drag și de cântec și joc, dimpreună cu dragul de seva înveselitoare extrasă în a suta parte a prunei, ori în parte mai mare
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
care o lăsase în urmă cu trei ani, iar apoi continuă periplul african și merge în Libia generalului Gaddafi, pentru următorii doi ani. Aici are ocazia să-l cunoască pe președintele Gaddafi și, în misiunea sa de expert ecologist de pășuni, ca dezvoltator al regiunilor neagricole, timp de două săptămâni, are ocazia să stea în compania președintelui Gaddafi și să locuiască în același cort. Într-o seară, generalul l-a surprins cu o întrebare: Ștefănescule, am înțeles din discuțiile avute și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
-și decline orientarea anticomunistă, dar punctând aspecte care generalului nu i-au scăpat: Ștefănescule, văd că ești în temă cu politica. Oare să mă înșel în legătură cu prietenul meu, Ceaușescu? Vom vedea pe parcurs! Acum te rog să te ocupi de pășuni, de arbuști, de ce știi tu, dar să-mi faci o grădină din acest deșert! În Mozambic, lucrează în perioada 1979-1982, ca șef de grup și expert FAO, ecologist, după care, timp de cinci ani, este Director internațional de proiecte, Conslier
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
format pentru viață - și n-am uitat asta niciodată.” Nea Niculiță avea sufletul parcă rupt din Rai și de multe ori, ce visa se împlinea; așa s-a întâmplat și într-o zi frumoasă de toamnă, când veneau vitele de la pășune și unul dintre boii lui lipsea, probabil se rătăcise de cireadă. Cătrănit nevoie mare, a fost bietul om, și în zadar l-a căutat, boul n-a fost de găsit. În noaptea de Sfântul Nicolae, în același an a visat
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
număratul. Amărăciunea lui i-a scos în cale un rucărean cu suflet bun ce l-a făcut ciurdar la vaci în sat. În zori de zi el trebuie să treacă pe la porți s-adune vacile și să le ducă la pășune pân-la apus de soare, când le mâna cu bâta lăsându-le la casa lor ... A fost cam greu la început, dar odăița părăsită ce-i era culcuș și hrană în destul a dus grija-n uitare. După alți ani Ciubucică
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
ceva timp în urmă, Ifi-Geniu cel de serviciu la porțile literaturii române și de pretutindeni, mereu, întruna și pururi fără viciu, a decretat că revista „Constelații diamantine” este cea mai proastă revistă pe care a rumegat-o, de când paște pe pășunile literaturii române. Că este mai ceva decât revista „Urzica” de odinioară. Că omagiul adus poetului național este sforăitor. Că publică tot felul de neaveniți! Prea bine, am zis. Dar, o revistă nu poate fi negată în totalitate. Poți să negi
UN IFI-GENIU TURBAT de JANET NICĂ în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357237_a_358566]
-
Fundației Sfântul Sava. Un centru social pentru toate vârstele, denumit după ocrotitorul organizației Sfântul Mucenic Sava de la Buzău și inspirat de vasiliadele fondate de Sfântul Vasile cel Mare. Peste zece clădiri (unele în stare bunicică, altele aproape surpate), plus livadă, pășune, pădure - toate la dispoziția Fundației timp de 25 de ani, cu drept de prelungire pe termen nelimitat dacă se păstrează destinația de așezământ social. Va fi un sat plin de viață, care să se susțină prin mici activități economice, și
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... zbieratul turmelor, când se întorceau în amurgul serii de la pășune... fumul vetrei ce ne-a încălzit în leagăn, înălțându-se în aer... barza de pe streașină, ce caută duios spre câmpie... și aerul, care nicăierea nu este mai dulce...” Iubirea de patrie nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, dar nici iubirea
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]