2,887 matches
-
Păianjenul viespe (lat. "") este o specie de păianjeni țesători sferici. Este cel mai des întâlnit păianjen din genul "Argiope" din Europa, inclusiv România. Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
Păianjenul viespe (lat. "") este o specie de păianjeni țesători sferici. Este cel mai des întâlnit păianjen din genul "Argiope" din Europa, inclusiv România. Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
Păianjenul viespe (lat. "") este o specie de păianjeni țesători sferici. Este cel mai des întâlnit păianjen din genul "Argiope" din Europa, inclusiv România. Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări au demostrat că dungile pestrițe au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă colorație prezintă masculul: prosoma și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări au demostrat că dungile pestrițe au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă colorație prezintă masculul: prosoma și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe. Picioarele, atât la femele cât și la mascul, posedă spini negri. Împerecherea are loc la sfârșitul luni
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe. Picioarele, atât la femele cât și la mascul, posedă spini negri. Împerecherea are loc la sfârșitul luni iulie și începutul lui august. se numără printre multele specii de păianjeni care practică canibalismul sexual cu diferite grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează cu mai mulți masculi). De aceea, imediat după copulare, masculul încearcă să fugă. Uneori el așteaptă lângă pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
structura, nu numai pentru transferul spermatozoizilor, dar și au un rol important în alegerea partenerei și se dezmembrează în anumite puncte prestabilite. După fecundare, femela depune 200-300 ouă într-un cocon de culoare maro, suspendate în iarba sau deasupra solului. Păianjeni tineri eclozează și părăsesc coconul în căutarea hranei. Păianjenul viespe țese o pânză sferică, în spirală, în amurg. În medie, păianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi plasa. Pânza este fixată printre iarbă la înălțimea de 20-70
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
un rol important în alegerea partenerei și se dezmembrează în anumite puncte prestabilite. După fecundare, femela depune 200-300 ouă într-un cocon de culoare maro, suspendate în iarba sau deasupra solului. Păianjeni tineri eclozează și părăsesc coconul în căutarea hranei. Păianjenul viespe țese o pânză sferică, în spirală, în amurg. În medie, păianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi plasa. Pânza este fixată printre iarbă la înălțimea de 20-70 cm deasupra solului. Populează zonele cu iarbă înaltă sau
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
prestabilite. După fecundare, femela depune 200-300 ouă într-un cocon de culoare maro, suspendate în iarba sau deasupra solului. Păianjeni tineri eclozează și părăsesc coconul în căutarea hranei. Păianjenul viespe țese o pânză sferică, în spirală, în amurg. În medie, păianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi plasa. Pânza este fixată printre iarbă la înălțimea de 20-70 cm deasupra solului. Populează zonele cu iarbă înaltă sau marginile pădurilor, uneori poate fi găsit în localități. Pânza este alcătuită din
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
este fixată printre iarbă la înălțimea de 20-70 cm deasupra solului. Populează zonele cu iarbă înaltă sau marginile pădurilor, uneori poate fi găsit în localități. Pânza este alcătuită din 19 - 41 raze (media e 30). Din centrul pânzei spre pereferi, păianjenul țese două benzi verticale, una în jos, alta în sus. Benzile se numesc stabilimentum și reprezintă straturi late de mătase. Rolul lor încă nu este cunoscut, dar se presupune că ele atrag insectele prin reflectarea razelor ultraviolete. O altă ipoteză
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
nu este cunoscut, dar se presupune că ele atrag insectele prin reflectarea razelor ultraviolete. O altă ipoteză explică prezența stabilimentum-ului ca mijloc de consolidare și stabilizare a pânzei în timpul vibrației. Prada prinsă în pânză este imediat înfășurată cu mătase. Apoi, păianjenul injectează venin și enzime digestive care digeră parțial victima. Prada lichifiată este aspirată cu mușchii atașați de faringe. Hrana principală a păianjenului viespe este constituită din diferite insecte, precum: lăcuste, muștele și albinele și pot consum până la patru insecte pe
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
de consolidare și stabilizare a pânzei în timpul vibrației. Prada prinsă în pânză este imediat înfășurată cu mătase. Apoi, păianjenul injectează venin și enzime digestive care digeră parțial victima. Prada lichifiată este aspirată cu mușchii atașați de faringe. Hrana principală a păianjenului viespe este constituită din diferite insecte, precum: lăcuste, muștele și albinele și pot consum până la patru insecte pe zi. Acest păianjen este foarte bine cunoscut în Europa Centrală, Europa de Nord, Africa de Nord și regiunile mediteraniene ale Asiei. Specia include doar o singură
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
și enzime digestive care digeră parțial victima. Prada lichifiată este aspirată cu mușchii atașați de faringe. Hrana principală a păianjenului viespe este constituită din diferite insecte, precum: lăcuste, muștele și albinele și pot consum până la patru insecte pe zi. Acest păianjen este foarte bine cunoscut în Europa Centrală, Europa de Nord, Africa de Nord și regiunile mediteraniene ale Asiei. Specia include doar o singură subspecie - "Argiope bruennichi nigrofasciata".
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
o arahnidă mică cu corpul turtit dorso - ventral, acoperit cu o cuticulă chitinizată. Ordinul cuprinde 3 300 de specii. La exterior seamănă cu scorpionii datorită pedipalpilor, de aici a provenit și numele lor. Totuși, întrunesc mai multe caractere comune cu păianjenii decât cu scorpionii. Au lungimi de 2 - 8 mm, cel mai mare din speciile cunoscute este "Garypus titanius", care ajunge până la lungimea de 7 - 12 mm. Corpul este alcătuit, ca și la toate arahnide, din prosomă și opistosomă. Prosoma este
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
harnașamentul și cablurile șterse, iar aripile adăugate digital. "X-Men: Ultima Înfruntare" a încasat 45.1 milioane de dolari ca succes de casă, ca a șaptea dintre cele mai bine plătite premiere după "Cavalerul întunecat" (68.7 milioane de dolari), "Omul Păianjen 3" (59 milioane de dolari), "" (55.8 milioane de dolari) și "" (50 milioane de dolari). (Nu au fost toate figurile adaptate pentru inflație.) A fost clasat al patrulea între filmele care au debutat și a ajuns la o sumă estimată
X-Men: Ultima înfruntare (film) () [Corola-website/Science/302879_a_304208]
-
prin diferite metode sau procedee permit obținerea de imagini trucate ca imagini combinate, rezultate prin îmbinarea corespunzatoare a unor elemente componente ale acestora. Exemple sunt multe: un vulcan care erupe, un personaj care se "joacă" cu un desen animat, "omul păianjen", mașini care se transformă în avioane sau rachete, etc. Lucrările acestei etape se desfășoară odată cu cele din "etapa de filmare". Obișnuit, odată cu terminarea filmarilor avem terminat și "montajul brut" al imaginii și chiar și al sunetului. Și aceasta deoarece regizorul
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate înaltă prezintă familii
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate înaltă prezintă familii păianjenilor săritor (Salticidae) ("Salticus scenicus", "Siticus terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate înaltă prezintă familii păianjenilor săritor (Salticidae) ("Salticus scenicus", "Siticus terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus cupreus") care vânează prada cu ajutorul săriturilor realizate chiar și de pe suprafețe verticale, asigurându-se inițial cu un fir de mătase. La fel de reprezentativi sunt și păianjenii carb din Thomisidae ("Xysticus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
diversitate înaltă prezintă familii păianjenilor săritor (Salticidae) ("Salticus scenicus", "Siticus terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus cupreus") care vânează prada cu ajutorul săriturilor realizate chiar și de pe suprafețe verticale, asigurându-se inițial cu un fir de mătase. La fel de reprezentativi sunt și păianjenii carb din Thomisidae ("Xysticus cristatus", "Ozyptila atomaria", "Diaea dorsata"), păianjenii lupi din Lycosidae ("Alopecosa cuneata", "Pardosa paludicola", "Pardosa palustris", "Trochosa ruricola"). Aceste familii au câte un reprezentat care pot fi evidențiați - "Misunema vatia" (Thomosidae) își poate schimba culoarea corpului din
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus cupreus") care vânează prada cu ajutorul săriturilor realizate chiar și de pe suprafețe verticale, asigurându-se inițial cu un fir de mătase. La fel de reprezentativi sunt și păianjenii carb din Thomisidae ("Xysticus cristatus", "Ozyptila atomaria", "Diaea dorsata"), păianjenii lupi din Lycosidae ("Alopecosa cuneata", "Pardosa paludicola", "Pardosa palustris", "Trochosa ruricola"). Aceste familii au câte un reprezentat care pot fi evidențiați - "Misunema vatia" (Thomosidae) își poate schimba culoarea corpului din alb în galben și invers, iar "Lycosa singoriensis" (Lycosidae) este
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]