4,413 matches
-
împlinirea profețiilor mesianice ce vorbesc de „Ierusalimul cel de sus” ca cetate a Împărăției lui Dumnezeu. [101] Dacă Dumnezeu trăiește în veșnicie (în Ierusalimul ceresc) această veșnicie vie trebuie să depășească opoziția dintre timpul care curge și veșnicia neclintită, dintre pământescul și cerescul Ierusalimului. Acest fapt l-ar reprezenta idealul Ierusalimului, ce se confruntă astăzi cu atâtea conflicte. [102] Raportarea noastră la veșnicia lui Dumnezeu este numai relativă, pe baza experienței „veșniciei” timpului liturgic al comuniunii în Biserică. [103] Timpul liturgic
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ca scop veșnicia mântuirii omului, adică mântuirea cea veșnică a omului. Odată cu Învierea Domnului nostru Iisus Hristos timpul primește, dobândește un anumit ritm: sfârșit - început; sfârșit transformat în început, început ce vestește împlinirea. Același ritm îl îmbracă și Ierusalimul între pământesc și ceresc. Astăzi el este orașul cel sfânt a trei mari religii: iudaismul, creștinismul și islamismul. Aici pelerinul înțelege că istoria cedează locul minunii, timpul - veșniciei, iar geografia sfântă ori sacră se integrează într-un drum duhovnicesc către Împărăția lui
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Apocalipsei la cap. 21, vers. 2 - 10 [25] Pr. Prof. Dr. Ioan Stancu, Templul..., p. 29 - 30 [26] Isaia, 2, 1 - 4 și Mircea Eliade, Sacrul..., p. 25 - 32, unde explică semnificația „pragului” ca punct de delimitare între ceresc și pământesc, între sacru și profan [27] Irineu Pop Bistrițeanul, Așezămintele românești de la Ierusalim și Iordan, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj Napoca, 1994, p. 74; Dominique Sourdel, Islamul, traducere de Liliana saraiev, Editura Humanitas, București, 1993, p. 70
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Prof. dr. Doina Cozman, medic specialist psihiatru, cadru didactic - Facultatea de Medicină și Farmacie: Da, desigur. Atunci când sunt sărbători, atunci când este ziua de naștere a cuiva, atunci singurătatea parcă sună. Gili Indrie, pastor: Singurătatea doare. Indiferent câte realizări materiale și pământești ai, singurătatea doare sau omoară. Omoară omul din interior, acea parte a noastră care tânjește după Dumnezeu. Reporter: Ce este singurătatea? Soți singuri, soții părăsite de soții lor, copii fără părinți, bătrâni singuri cărora nu le deschide nimeni ușa și
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
1580. Chipurile în mișcare, înclinate, răsucite, supradimensionate ale lui El Greco din Viziunea Apocalipsei - ruperea celei de a cincea peceți -, (The opening of the Fifth Seal of the Apocalypse) ne creează o viziune stranie. O lumină albă, mistică luminează aceste chipuri, pământești și cerești. Nici o privire a personajelor din tabloul lui nu se intersectează cu privirile noastre, ca și cum aspirațiile personajelor s-ar îndrepta spre alte lumi. Liniile frânte, curbe se întretaie și în alte tablouri religioase pe care le știm, personajele sunt
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
la "probe", Câți scriptura împlinim? Dăruiește-n jur,iubire Celor ce-n cale Domnul ți i-a scos , Tu prin ei ,sau ei prin tine, Veți ajunge la Hristos! Să aștepți plata cerească, Că ești slugă pe pământ! Toată slava pământească, Putrezește în mormânt! Spre Golgota,a ta cruce Du-o,cât va fi de grea! Și plângând,dac-o vei duce, Mergi spre mântuirea ta! De adus-am supărare, Sau sminteală între frați, Eu vă rog pe fiecare, Și vă
POVEȚE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368681_a_370010]
-
trăirii creștine. Se știe doar că sfinții sunt prietenii și apropiații lui Dumnezeu, omenii care au trăit deplin convinși de adevărul credinței lor, l-au apărat cu prețul vieții dacă a fost cazul, și-au sacrificat bunuri materiale și bucurii pământești, pentru ca să placă lui Dumnezeu. Lucrarea oferă crâmpeie de gândire profund creștină a acestor corifei sau ale altor semeni ai lor, pentru a le înțelege mai bine concepția lor de viață, de conduită moral-religioasă. Numai niște oameni convinși până în măduva oaselor
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
trăirii creștine. Se știe doar că sfinții sunt prietenii și apropiații lui Dumnezeu, omenii care au trăit deplin convinși de adevărul credinței lor, l-au apărat cu prețul vieții dacă a fost cazul, și-au sacrificat bunuri materiale și bucurii pământești, pentru ca să placă lui Dumnezeu. Lucrarea oferă crâmpeie de gândire profund creștină a acestor corifei sau ale altor semeni ai lor, pentru a le înțelege mai bine concepția lor de viață, de conduită moral-religioasă. Numai niște oameni convinși până în măduva oaselor
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
se descoperă unui episcop și îi vestește să-l numească pe Nicolae arhiepiscop. Nicolae a refuzat la început această cinste, insă Mântuitorul i S-a arătat în vis, dăruindu-i Evanghelia și îndemnandu-l să primească nouă demnitate. Toată viața lui pământeasca a fost urzita din faptele iubirii. Și toată viața de după moarte, pe care o petrece în împărăția slavei celei veșnice, este închinata nevoinței slujirii oamenilor, căci nu e suflet care să se fi tânguit înaintea lui și să nu fi
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
Fie că viața fiecăruia dintre noi să se îmbogățească în fiecare zi cu acele bune făptuiri care atrag privirea Tatălui Ceresc, care alcătuiesc podoaba vieții omenești! Aceste fapte bune ne vor aduce și nouă, păcătoșilor, fericire neprețuita, bucurie neasemănata, nu pământeasca și trecătoare, ci veșnică - să fim miluiți de către Domnul și împreună cu El să ne îndulcim în vecii nesfârșiți de bucuria împreună sălășluirii celei veșnice. Pentru rugăciunile Sfanțului Nicolae, să ne învrednicească Domnul pe noi toți de această bucurie! Sursa: Creștin
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
citat? Poate faptul că legătura dintre două suflete pereche, unite printr-o iubire adevărată, pură, dezinteresată, este scrisă în cer și nu poate fi decât binecuvântată. Ea nu poate fi distrusă, nu poate fi ruptă de meandrele vieții, de impedimentele pământești, rabdând orice încercare, trecând peste orice nedreptate, răzbind peste orice piedică-i apare în cale, păstrându-și verticalitatea, fiind în final biruitoare, încununată în dragoste și adevăr, în lumină. Intrând în subiectul romanului, pas cu pas, am remarcat și m-
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
poporul Meu nu Mă pricepe" (Is. 1, 3). Contemplată de sus în jos, în icoana Nașterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel intermediar, în care cerul se pogoară și se unește cu pământul, și cel de jos, pământesc, toate trei gravitând în jurul Pruncului și al Maicii Sale, pictați adesea mai mari decât restul personajelor, respectând astfel perspectiva ierarhică, tradițională în iconografia bizantină. În partea superioară, din cerul sălășluirii Sfintei Treimi izvorăște raza stelei care a făcut cunoscut celor
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > FANTEZIE ? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului FANTEZIE ? Din îndepărtate ținuturi siderale Ba nu, reale peisaje pământești Spre mine cu gânduri ireale Mi se pare tu plutești. Și nu știu care din amândoi Dorința vrea să-și scoată la iveală În prezent sau mai apoi Să nu fie cuprins de îndoială. Spre mine te poți îndrepta Dar calea-i
FANTEZIE ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363706_a_365035]
-
Stau treaz și mă visez Sol al înțelepciunii Și-apărătorul unui crez Sub a soarelui arșiță Muncesc Și mă cred o mlădiță Ce din iubire rodesc Sub a stelelor sclipire Dorm, mă odihnesc, Uitând că-s o răzvrătire A lutului pământesc Bulgării pământului Cântă-un recviem Sub crucea mormântului Uitarea-i blestem. * PĂCAT DUPĂ PĂCAT În ziua-n care n-am cântat, Nici rugăciuni nu am mai spus! Deci am făcut dublu păcat. Uitând ce-i jos, hulind ce-i sus
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
Verigheta de căsătorie a dat-o tot Mănăstirii Văratic, iar cea a soțului Catedralei Sfântul Ioan din Suceava, pentru a se auri obiectele de cult religios. Dorința domniei sale de a fi îngropată la Putna, acolo unde se află și rămășițele pământești ale lui Ștefan cel Mare, a fost îndeplinită. Strămutarea dânsei la mănăstire se aseamănă cu dorința celui care l-a studiat și admirat o viață, Mihai Eminescu, cel care își dorea atât de mult să se întoarcă la natură, la
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
inimi se sărută. A coborât în păru-i dorindu-i doar iubirea crescând pe-o noapte, simțind ce-i fericirea zărindu-i în priviri, dorul născut la izvoare înaripând săruturi cu poleiri de soare ... Îi pare fără seamăn în lumea pământească, era frumoasă tare cu față-i îngerească, i-a coborât pe vise zglobie și senină mireasă în cerul nopții cu stelele de mână. Iar fata îl privește și încet pare să-i spună: - Mi-ai coborât din ceruri cu stelele
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
CEAS ANIVERSAR... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români - Filiala Oradea, la cincisprezece ani de existență - câteva gânduri și impresii la ceas aniversar ... Pe tot parcursul vieții pământești trebuie să trăim cu credința și convingerea că în Biserică toți suntem tineri, căci una este vârsta tinereții - cu aspirațiile și asperitățile ei inerente și firești - și altceva înseamnă a fi tânăr și receptiv din punct de vedere spiritual, adică
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice. În lipsa acestei unități creștine și ecumenice, autentice, adică a Ortodoxiei celei perene, nu poate fi zidită, vreodată unitatea și simbioza în Europa unită - pentru care ne rugăm să fie spre binele nostru cel pământesc și mai ales, cel ceresc și spre Slava lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat!... Prin urmare, tânărul creștin ortodox trebuie să intre într-un mod cât mai conștient în Uniunea Europeană, însoțit fiind de anumite certitudini și atitudini, care îi vor
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
primul trăiește pentru a-și asigura un viitor - veșnicia, iar al doilea, pentru a-și asigura un trecut - gloria deșartă” . Interesant este faptul că ambele situații sunt reproduse pe frontispiciul intrării principale din principalul cimitir bucureștean - Bellu: „fericirea cerească/gloria pământească”. Acolo, în cimitir, se vădește nulitatea râvnitei „glorii” și importanța pregătirii pentru veșnicie: „lecția fundamentală a creștinismului este să te-nvețe cum să mori” . h) Nu este suficientă implicarea Bisericii în construcția și exploatarea așezămintelor sociale. Ea trebuie să-i
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar care le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și cu nădejde în Dumnezeu, Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
spiritualitatea neamului românesc și am sorbit cu nesaț din frumusețea de negrăit a graiului nostru. Mi-aș dori să străbată prin timp ideea că măcar m-am încumetat să surprind câte ceva din inefabilul vieții, din fiorul infinitului aflat dincolo de granițele pământescului veții noastre sau ceva din acea beznă a misterelor care ne împinge spre neprevăzut și că peste acestea m-am străduit să arunc o lumina ca mierea razelor de soare, într-o după amiază de toamna târzie când m-am
CUM AŞ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364763_a_366092]
-
dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
în Dumnezeu crucea vieții și a slujirii Bisericii lui Iisus Hristos, vreme de foarte mulți ani! ... De aceea, pentru noi, începând cu anul 2007, ziua de de 30 Iulie, va comemora totdeauna, acest eveniment închinat despărțirii doar vremelnice și numai pământești de cel de-al cincilea Întâistătător al Bisericii noastre strămoșești - naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
pricinuit!... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]