34,057 matches
-
abandonat tocmai el unui calcul eronat. Pledând pentru justiție socială, pentru apărarea celor slabi și năpăstuiți, el n-a observat că a căzut nu rareori într-o capcană. În ciuda gravelor încălcări ale principiilor de cugetare slobodă, de indulgență față de alte păreri, de respectare a drepturilor omului - abateri prin care Rusia și lagărul socialist formau un obstacol în calea păcii și a progresului - scriitorul francez a continuat în anumite clipe de răscruce să aprobe brutalitatea și inechitatea taberei din stânga, să închidă ochii
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
exclus fără nici o ezitare de la onoruri, pentru că s-a declarat în dezacord cu direcția ideologică oficială. În combaterea lui se foloseau clișee de descalificare din jargonul luptei de clasă. Sartre era desemnat „discipolul nazist al lui Heidegger”, i se atribuiau păreri simpliste și puerile pe care nu le emisese vreodată. În perioada discreditării memoriei lui Nizan, un prieten din tinerețe al scriitorului, învinuit de dezertare, șeful secției de agitație din Comitetul Central era Roger Garaudy, un pretins erudit, care mai târziu
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
drept redute republicane au votat cu opoziția. Experții consideră că victoria puțin așteptată în alegeri a noului președinte s-a datorat mai puțin meritelor acestuia cât speranța de a întrerupe un sistem devenit indiferent la nevoile oamenilor. Deși nu împărtășesc părerea lui Eric Foner, profesor de istorie la Columbia University, care-l consideră pe George W.Bush că cel mai rău președinte pe care l-au avut americanii, îi aprob calificarea dată acestuia de “ouț of touch”. După părerea europeenilor, exploatată
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
nu împărtășesc părerea lui Eric Foner, profesor de istorie la Columbia University, care-l consideră pe George W.Bush că cel mai rău președinte pe care l-au avut americanii, îi aprob calificarea dată acestuia de “ouț of touch”. După părerea europeenilor, exploatată de președintele rus Medvedev, una dintre cauze a fost aroganță conducerii. Această aroganță sau indiferență se manifestă nu numai extern cât și intern: alegătorul nu dorește să sprijine doar principii și idealuri, ci și interese sale mărunte, în
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
o parte, lăsîndu-i calea deschisă... “Nu de critică ducem lipsă, ci de claritatea obiectivelor ei și de necesarele pîrghii de autoritate. Cînd fiecare e dornic de revizuiri după cum îl taie capul, e firesc sentimentul de haos și derută”, e de părere dl Guțan. Lăsăm la latitudinea exegetului perceperea “clarității obiectivelor”, pentru a ne opri la conceptul de “autoritate” în critică. Ce să însemne pentru noi “autoritate” în planul, delicat totuși, al comentariului închinat literaturii, acum, la ieșirea din tunelul plin de
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
permanență preocupată de imaginea ei. Sigur, imaginea unei țări este importantă - dar cred că este o dovadă de maturitate ca guvernanții unei țări să nu fie obsedați de această chestiune; să fie preocupați de ea, sigur, e important, însă, după părerea mea, nu numai actualul guvern, dar și cel precedent, erau obsedate de această chestiune, și atunci când ai o obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
guvern, dar și cel precedent, erau obsedate de această chestiune, și atunci când ai o obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de studii românești sunt de părere că această obsesie riscă să facă țara de râs. Se organizează la diverse ambasade ale României de pe glob întâlniri în care se discută despre imaginea României, se aduc consultanți de la firme din țările respective să dezbată imaginea României, dar cea
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
respective să dezbată imaginea României, dar cea mai bună reclamă pentru orice țară sunt oamenii ei, ce fac la ei acasă, ce fac în străinătate, ce face tineretul țării respective, pentru că, desigur, în mâinile lor șade viitorul. Din păcate, după părerea mea, în loc să dea un exemplu pozitiv tineretului din România, clasa politică dă un exemplu cât se poate de negativ și de acesta se leagă presa din Occident. IM: Înainte de ’89, din cauza cenzurii politice, comunicarea dintre România și restul Europei era
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
simplu face ca traducerea să fie mult mai reușită în limba engleză. Este un poet de o mare originalitate, tradus excelent, la sfârșitul anilor ’70, de către Peter Jay și publicat de către Editura Minerva în seria aceea bilingvă de poeți. După părerea mea, această carte trebuie reeditată. Este o ediție bilingvă, iar versiunile făcute de poetul britanic rezistă foarte bine și astăzi și reușesc să transmită aproape tot ce a vrut să transmită Bacovia despre nevroza lui. MI: Dacă Bacovia și orice
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
empatie cu acea cultură, nu are posibilitatea unei vederi din interior: nu ești român, n-ai cum să înțelegi ce se întâmplă în România. V-ați lovit vreodată de o astfel de prejudecată? DD: Da, de mai multe ori, și părerea mea este că nu poți să ai pretenții ca valorile culturii tale să fie înțelese pe deplin, dacă nu faci un efort în sensul acesta. În lumea anglo-saxonă, lucrurile stau altfel: limba engleză este o limbă universală, vorbitorii ei sunt
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
în cercetările mele. IM: În legătură cu sursele folosite, sunt ele exclusiv autohtone, românești, sau ați găsit material arhivistic și altundeva în Europa sau peste ocean? DD: Datorită faptului că această perioadă n-a prea fost studiată în epoca comunismului, există după părerea mea o cunoaștere destul de parțială a evenimentelor și a rolului lui Antonescu, de exemplu, în al doilea război mondial. Ca să mă documentez m-am dus la Muzeul Holocaustului de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
are nevoie să treacă un deceniu pentru a înțelege și a lua o atitudine critică și de protest în raport cu un eveniment istoric. Karl Jaspers a scris Culpabilitatea germană în 1946, adică numai după un an de la terminarea războiului. De aceeași părere este și Paul Ricoeur în Le Juste. Noi nu știm nici pînă acum cîți oameni au trecut prin închisorile comuniste timp de cincizeci de ani. Și încă nu s-au dezvăluit multe «enigme»... S-ar putea spune că un intelectual
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
M-am străduit să sparg oglinda și să aflu ce se ascundea în spatele ei și în cavernele întunecate în care erau arestați sute de mii de cetățeni nevinovați și care se aflau «în zona gloanțelor în ceafă», cum era de părere Ernst Jünger. H. -R. Patapievici spunea cu ocazia prezentării cărții la Tîrgul de carte Gaudeamus: Întrebarea pe care și-a pus-o Bujor Nedelcovici este: Ce tip de mutație a conștiinței morale și a mentalului, a intelectului uman stă la
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
râsete batjocoritoare și amenințări este mai evidentă în Tigrul de hîrtie». Remarcile sînt flatante. Am adoptat poziția «ereticului neîmblînzit» și am fost alături de iconoclaștii și revoltații solitari. Vremea donquijotismului a fost depășită, este nevoie de «revolta maselor» cum era de părere José Ortega Y Grasset. Rezistența și revolta intelectualilor disidenți pînă în 1990 a fost individuală și nu s-a întîlnit cu revolta muncitorilor din Valea Jiului sau de la Brașov. Un proces al comunismului la scară redusă și personală nu are șansa
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Manolescu. Am renunțat să mai scriu cărți cu teme istorice, politice, sociale... Am renunțat să mai public articole în presă... Există un timp pentru... «plîns și un alt timp pentru rîs». Sau: Nu plînge, nu rîde, înțelege», cum era de părere Spinoza. Am încercat să înțeleg, atîta tot... Consider că mi-am sacrificat o bună parte din viață acestor probleme și că nu pot să rămîn țintuit ca un fluture dintr-o colecție, chiar și colecția ținută de Ernst Jünger. Am
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Jünger. Am și alte proiecte care mă preocupă de mult timp (filosofia, teologia... bucuria vieții simple, «l’art de la joie») și care mă vor ajuta să înțeleg fenomenele la alte dimensiuni decît cele ale evenimentului istoric circumstanțial. Înainte eram de părere că ceea ce nu mă ucide mă face mai puternic, acum cred că ceea ce mă ucide mă face neînchipuit de puternic. Sînt fericit că nu m-am aflat în zona gloanțelor în ceafă și mi-am depus mărturia. Rămîn totuși... un
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
și hăituit (de-acuma) de marea critică de artă, voi continua să-mi văd, după posibilitățile mele, de meseria în care nu am fost - precizez - împins circumstanțial. Tocmai de aceea nu știu cât de îndreptățit este domnul Șușară să-și dea cu părerea, învârtindu-se în neștire în jurul unui bust, despre disponibilitățile și identitatea subsemnatului în plan artistic, fără să știe nimic altceva despre mine. Să știți că eu nu înjur decât în gând, în perioada postului deloc, iar în gândurile scrise pe
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
I, p. 9). Cele două aprecieri, uzând, în mod paradoxal, de o uriașă proprietate a termenilor dar dând, totuși, în același timp, impresia de convenționalism politicos însă oarecum indiferent la ceea ce se ascunde dincolo de scoarțele impunătoare ale Proverbelor..., transcriu, după părerea mea, sentimentele contrariante pe care acest op le trezește: o admirație covârșitoare pentru eforturile de presupus dincolo de fiecare tom în parte, dar/ și o inhibare instantanee provocată de imposibilitatea controlului eficient al informației cuprinse aici. Practic, fiecare „plimbare tematică” — iertat
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 38-41. footnote>: „Fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu grijă cuvintele însemna pentru scriitorii creștini a te face vinovat de formalism. Or, ceea ce conta pentru aceștia era adevărul mântuitor al fondului, nu atracțiile și frumusețile ce determină eficiența formei. În această preocupare pentru adevăr, creștinii sunt de aceeași părere cu primii stoici, ale căror idei retorice le-au și adoptat. Stoicii au definit arta oratorică ca „deprindere de a vorbi bine” (e©pisth¢mh tou¤ eu¦¤ (o©rqw¤j) le¢gein), cu sensul „de a spune adevărul” (to£ a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
demonstrată atât epigrafic cât și arheologic) și continuă cu organizarea provinciei în timpul domniei lui Traian. Principalul aspect analizat de autor pentru perioada domniilor împăraților Hadrian și Antoninus Pius este împărțirea Daciei în mai multe provincii. Profesorul Petolescu își exprimă ferm părerea că acest eveniment s-a produs în anul 118, Dacia fiind împărțită de la bun început în trei provincii (Superior, Inferior și Porolissensis). Reorganizarea Daciei survine în timpul lui Marcus Aurelius, împăratul, presat de contextul extern nefavorabil, plasând conducerea celor trei provincii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cabinet”, așa cum într-un laborator s-ar efectua riscante experiențe cu potențiale arme bacteriologice. În vreme ce împotriva extremei drepte se îndreaptă toate fulgerele, neintroducîndu-se nici o prescripție împotriva celor ce-au săvîrșit orori sub flamura ei, extrema stîngă e stupefiant menajată. Iată părerea sovietologului Alain Besançon: “Amnezia comunismului întărește memoria nazismului și invers, pe cînd memoria cea dreaptă, cea evidentă, condamnă și pe unul și pe celălalt. Vaga remușcare ce însoțește trecerea comunismului pe planul al doilea al criminalității se vede compensată de
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
e împotriva acestui proiect, după cum se știe. În schimb, pentru alegătorii din țară amplasarea Catedralei ar fi indiferentă, astfel că țara ar susține dorința Sfîntului Sinod ca acest edificiu să fie ridicat în Parcul Carol. În termeni electorali, e de părere Sorin Roșca Stănescu, partidul de guvernămînt își planifică o pierdere în București în numele unui beneficiu la nivelul întregii țări în care contează mai mult ridicarea Catedralei decît locul unde aceasta se va afla. * Din ADEVĂRUL aflăm următoarele: „Pe motiv că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
nu suflă o vorbă. Salonul de coafură de la Palatul Victoria Cotidianele centrale au comentat în fel și chip restructurarea guvernului, dar fără a se lăsa impresionate de afirmațiile premierului că astfel executivul va funcționa mai bine. ADEV|RUL e de părere că „Restructurarea mai adaugă un etaj piramidei Puterii.” Ziarul condus de Cristian Tudor Popescu a stat cu ochii pe Rodica Stănoiu: „a fost destituită, refuzînd pînă în ultima clipă să demisioneze. Ea vrea toate funcțiile pe care le-a avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
Potrivit ziarului citat, un test important pentru intențiile reformiste ale noului ministru al Justiției va fi dacă va curăța Justiția de persoanele controversate instalate de Rodica Stănoiu în funcții cheie. În comentariul său din „bulina roșie” Cornel Nistorescu e de părere că „disputa majoră a remanierii guvernamentale s-a purtat în jurul Rodicăi Stănoiu. Președintele Iliescu a apărat-o cu dinții, pînă la limita unui conflict public. În cele din urmă a cedat. Echipa Năstase a cîștigat o poziție extrem de importantă în raport cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]