130,214 matches
-
Cristian Teodorescu Să fi alcătuit părintele Bartolomeu Anania o nouă strategie pentru uzul Bisericii Ortodoxe? Așa s-ar părea. Însă o va putea impune? De curînd, a convins Sfîntul Sinod că preoții au de ales între amvon și politică. Mă așteptam ca această hotărîre să rămînă
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
pe deasupra”, ci în directă legătură cu ceea ce vor să afle credincioșii săi, ceea ce ar putea fi incomod pentru Putere. Să fie asta o declarație de independență a Bisericii Ortodoxe față de Puterea laică și de apropiere de enoriași? Dacă da, predica părintelui Anania ar putea fi semnul unei schimbări istorice a raporturilor dintre Biserica Ortodoxă și Putere. Un pas înainte în această direcție ar trebui să fie un refuz fără echivoc din partea Bisericii Ortodoxe avansurilor pe care le face Puterea tuturor cultelor
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
Puterii. * Conducerea instituției nu va fi aleasă de către CNSAS, ci de către Parlament. * Mandatul membrilor CNSAS va fi strîns legat de cel al parlamentarilor. * Cetățenii vor avea acces doar la copii anonimizate întocmite de SRI după originalele din arhivă. * Ticu Dumitrescu, părintele legii, a avertizat că rămășițele proiectului său ajută acum la conspirarea Securității, și nu la deconspirarea celor care au făcut poliție politică”. Cronicarul speră că proiectul Stan nu va trece, fiindcă altfel Puterea va provoca un scandal uriaș care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
se întîmplă uneori în cinema, ultima scenă este prima filmată. Iată de ce Rita apare doar în finalul filmului. Nașterea Ceciliei nu a fost însă dificilă. Ci a fost - cum e întotdeauna această întîmplare naturală, reiterată mereu - unică și miraculoasă. Fiecare părinte leagă nașterea copilului său de întîmplări miraculoase, de neîmpărtășit și greu de înțeles pentru altcineva, deși pricepe foarte bine că el e cel care atribuie venirii pe lume a propriei progenituri un caracter unic. Nașterea Ceciliei a fost o întîmplare
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
de ani.” Avem alte ritmuri de îmbătrînire. Trăim conflictul dintre despărțire și regăsire. Atunci cînd triumfă despărțirea, nu trebuie să căutăm vinovați și nevinovați, ci trebuie să încercăm din răsputeri să ne reglăm conturile între noi, să regăsim echilibrul - cu părinții, cu copiii - în sinele nostru profund. Natasha și cu mine am fost atît de aproape și atît de departe unul de celălalt, ca două personalități diferite în aceeași piele. Ea vorbea despre “trista iarnă” a tinereții sale, de repetatele încercări
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
un reproș, mă privește grav și îmi arată apoi îngrozitorul spectru, temuta bătrînețe. Nici unul dintre cei doi Carlos nu a ajuns la “groaznica bătrînețe”, însă teama de ceea ce nu poate fi prezis ne apropie - pe soția mea și pe mine, părinții lui Carlos Fuentes Lemus - de durerea pe care astăzi o înțelegem mai bine, cunoscînd și experiența atîtor prieteni ai noștri care au pierdut devreme un copil. O sumă de umbre, fatalități întrețesute și moarte, alături de cei ce au fost și
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
putut face. Această experiență pioasă nu e însă de ajuns. Trebuie să știm că propriii noștri copii, vii sau morți, fericiți sau nefericiți, activi sau pasivi, au reușit să aibă ceea ce noi n-am avut. Ei sînt mai mult decît părinții și mai mult decît ei înșiși. Ei deschid compasul așteptării noastre. Și ne impun decența paternă de a fi invizibili, pentru a nu scădea cu nimic meritul progeniturii, responsabilitatea fiului care are nevoie să creadă în libertatea sa, să se
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
oară, ce și cît am înțeles din ele. Iată-l, de pildă, pe «domnitor». Într-o fază inițială, în dicțiunea aproximativă a primilor ani, îl foloseam cu sensul de... «dormitor». Situația s-a prelungit multă vreme, cu concursul binevoitor al părinților, care îl adoptaseră și ei de hatîrul meu. Azi așa, mîine așa, cred că trecusem de patru ani și spuneam în continuare «dormitor» în loc de «domnitor». Pînă într-o zi, cînd am mers, împreună cu mama, în vizită la familia N. Mezinul
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
se distribuise nici măcar câte o frunză de vie...); vârsta minimă admisă pentru participanți e de după majorat, iar minorii, și mai ales minorele, pot adulmeca ședințele membrilor doar de la o distanță de-o milă marină și numai însoțiți de unul din părinți. Sex în grup? Pornografii? Orgii sexo-yoghine? Ferească Budha! Toate sunt trucuri ale reporterilor tv. Da, aici s-a ajuns în România - după cum s-a putut înțelege din spusele vulcanico-nervoasei avocate bivolariene, Adina Solomon (la B1 Tv, emisiunea “Nașul”): să fie
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
privea ramurile înflorite ale vișinului ca pe un miracol al începutului de lume. Atunci petreceam împreună clipe multe fără să vorbim” (v. Cât de singur e un om singur?) Un adevărat poem în proză este Pe câmpiile uitării, despre moartea părinților, pagini comparabile cu ale lui Zaharia Stancu din Ce mult te-am iubit sau ale lui Marin Preda despre Bătrâna țărancă. Breviter-ul lui Aurel Sasu îl exprimă pe reputatul critic și istoric literar în tentativa de a se întâlni cu
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
abătut asupra lui cînd s-au pornit iar persecuțiile și mîrșăvia cu afișele. Însă la insitențele familiei a lichidat puținul pe care îl mai avea la Sucre și și-a instalat farmacia la Barranquilla, lîngă hotelul Prado. Deși avea vîrsta părintelui meu, mi-a arătat întotdeauna o prietenie tinerească pe care obișnuiam s-o însuflețim la cîrciuma de peste drum, și nu o dată am ajuns să ne îmbătăm criță împreună cu toată banda la Al Treilea Bărbat. Mercedes își făcea pe atunci studiile
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
ori “vizarea obsedantă a cîtorva ținte”, cînd e vorba, incontestabil, de un capitol major al operațiilor unei conștiințe literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
camilpetresciană, îmbinînd exultanța vitalității cu atitudinea analitică: “ne vom iubi altfel/ decît eroii anemici ai cine știe cărui roman/ pentru că am învățat/ prin lecția tragică a războiului/ că viața trebuie trăită/ de o mie de ori mai puternic/ decît au trăit-o părinții noștri” (Războiul hemoragie intensă). Un reflex al cruzimii carnagiului se prelinge în tabloul autumnal, stigmatizat de doliu, disperare, agonie: “Toamna ca un buletin medical/ umedă ca batistele cu doliu pe margini (...) îmi face semne insistente/ sărutînd insinuant gura geamurilor,/ cu
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
a acestei grupări a pus autoritățile pe gînduri. Asta dacă nu cumva experți din străinătate au atras atenția autorităților române asupra așa-numitului potențial de risc la adresa stabilității statului pe care l-ar putea avea MISA lui Bivolaru. Cîtă vreme părinți disperați de ceea ce au ajuns copiii lor după ce au intrat în gruparea lui Bivolaru au depus plîngeri pe unde s-au priceput mai bine, asta n-a impresionat decît presa. Dar chiar și atunci cînd presa însăși a produs dovezi
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
reacție la textul meu din nr. 8 al “României literare”, am primit la redacție două scrisori fulminante care și-au greșit, în mod sigur, destinatarul. Una dintre scrisori, pe care o publicăm mai jos, este semnată de dl Ilarion Voinea, părintele pămîntesc al bustului care-l reprezintă aproximativ pe Yitzhak Rabin. Cea de-a doua este ireproductibilă și nu merită privilegiul tiparului. Este un simplu delir de tip România Mare. (P. Șușară) Stimată Redacție, În numărul 8 din 3-9 martie 2004
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
uită azi cei care îi văd numai erorile faptul că în jurul său se strângeau, în anii dictaturii ceaușiste, toți nemulțumiții din lumea literară, că a inițiat proteste, că i-a luat public apărarea Monicăi Lovinescu, terfelită în chiar anul centenarului părintelui său ilustru. Cine a mai îndrăznit? Să remarcăm ceea ce am remarcat și altă dată la Ileana Mălăncioiu: spiritul larg de comprehensiune literară, capacitatea de a prețui literar pe cineva de care o despart convingerile politice sau de alt ordin. “Timpul
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
călătoria de unul singur. Și apoi suspensia are o suplețe greu de imaginat. Totul cu un consum mic de benzină. Acum, rareori mai întâlnești câte una din ele. Pe vremea când eu mă băteam cu gândul să plec, în orășelul părinților mei era un bătrân de vreo șaptezeci de ani care ținea în hambar o motocicletă Puch 800 cu ataș, puțin folosită și, deci, aproape nouă. Când am stat o dată de vorbă cu el peste gard, l-am găsit tocmai meșterind
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
dintre surorile mele mai mari care, după un an de noviciat, a părăsit contemplativul Ordin fără să fi depus jurământul. Dar nu mi-am închipuit că plecarea o să se lovească și de alte împotriviri sau, în orice caz, nu din partea părinților care, după înstrăinarea moșiei de douăzeci ori douăzeci de metri, s-au lepădat de mine, nu fără a-mi da, în prealabil, luminosul exemplu al celor două surori mai mari stabilite în imediata vecinătate.
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Late Antiquity, Berkeley, 1988. footnote>, a influenței celei de-a doua sofistici<footnote G. Anderson, The Second Sophistic: A Cultural Phenomenon in the Roman Empire, London-New York, 1993; T. Whitmarsh, The Second Sophistic, Oxford, 2005. footnote> asupra stilului oratoric al Părinților greci ai Bisericii (de pildă, Vasile de Caesarea Cappadociae<footnote J. M. Campbell, The Influence of the Second Sophistic on the Style of the Sermons of St. Basil the Great, Washington, 1922. footnote>, Grigore de Nyssa<footnote L. Méridier, L
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the Gospel: Early Christian Rhetoric, New York, 1964; G. L. Kustas, Studies in Byzantine Rhetoric, Thessaloniki, 1973; A. Cameron, Christianity and the Rhetoric of Empire: The Development of Christian Discourse, Berkeley, 1991, 120-154. footnote>, a însușirii artei oratorice de către unii dintre Părinți greci și latini ai Bisericii (de exemplu, Grigore de Nazianz<footnote M. Guignat, Saint Grégoire de Nazianze et la rhétorique, Paris, 1911; R. R. Ruether, Gregory of Nazianzuz Rhetor and Philosopher, Oxford, 1969; C. Castelli, Gregorio di Nazianzo nell'Epitafio
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart. Maman., 2: „Lauda mucenicului este însăși bogăția harurilor lui duhovnicești. Nu putem să lăudăm pe mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să potrivești cuvântul, făcândul uneori mai laudativ, alteori mai polemic”<footnote Chrys., Exp. in Ps., 41, 1 (ed. rom., 209). footnote>. În altă parte, scriitorul antiohian a combătut cuvântările pompoase, alcătuite numai pentru plăcerea auzului<footnote I. Popa, Opera Sfinților Părinți din epoca de aur ca izvor al predicii, ST, 5-6, 1970, 437. footnote>. „Mulți se ostenesc - zice el - să țină o cuvântare frumoasă; aplauzele îi ridică la cer și tăcerea publicului este mai mare pentru ei decât pedeapsa iadului. Noi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unor termeni specifici limbajului administrativ-politic și religios, pe care-i vom aminti mai jos. Cea apărută recent în colecția Tradiția creștină a Editurii Polirom din Iași se deosebește de anterioara și de alte ediții din autorii creștini apărute în seria Părinți și scriitori bisericești a Editurii Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române nu atât prin traducerea și caracterul bilingv, care sunt fi rești într-o cultură care se respectă, cât mai ales prin „auxiliarele” textului, datorate lui Dragoș
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
non conformiste” - p. 133), afinitățile concepției sale teologice cu devianțele amintite explicându-se prin substratul platonician comun (p. 144). Juliette Prudhomme dedică studiul său criticii făcute poeților profani în poezia sa de Grigore de Nazianzus - unul dintre cei mai înfeudați Părinți ai Bisericii culturii clasice (La critique des poètes profanes dans la poésie de Grégoire de Nazianze - p. 147-167); autorul arată că, enumerând subiectele tradiționale ale poeziei antice și asociind-o pe aceasta cu violența, indecența, minciuna și nebunia, capadocianul nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întrebat despre mașina de scris mi-a spus doar atît: «Face prea mult zgomot». Nici mulțumesc și nici...“. Și altă însemnare la fel de inconformistă: „Sinodul a sugerat să fie readus fostul patriarh demisionar. Jocul era făcut, strategia realizată și reinstaurarea asigurată. Părintele Galeriu a mai fost întrebat de ce patriarhul Teoctist nu și-a cerut iertare și nu a cunoscut căința pentru toate greșelile comise anterior și pentru supunerea în fața unei puteri criminale. Răspuns: «Un patriarh nu-și cere iertare decît în fața lui
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]