1,077 matches
-
a Europei, proiectul prințului străin instalat la tronul Principatelor Române devenea unul susținut de tot mai mulți lideri politici aparținând diferitelor familii ideologice. Lucrul acesta devenise posibil și datorită convingerii, pe care începeau să o aibă destui dintre reprezentanții generației pașoptiste, potrivit căreia stabilitatea politică a Principatelor Române și garanția integrității frontierelor sale depindeau într-o foarte mare măsură de aducerea, în fruntea statului român, a unui reprezentant al unei dinastii europene. Până la punerea în aplicare a acestui proiect aveau să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în vedere existența unui capitalism aflat la începuturile sale, anumite greșeli strategice comise de actorii politici majori și nu în ultimul rând o importantă diferență între convingerile intime ale acestora și exprimarea lor verbală 544. Până la declanșarea și desfășurarea revoluției pașoptiste, Moldova dar și Țara Românească devin scena unor incidente locale între evrei și români, generate pe de o parte de dorința primilor de a desfășura diferite activități economice aducătoare de venituri 545, iar pe de altă parte de o anumită
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aceleași comunități nu durează însă prea mult timp, elita politică românească necontinuând procesul de normalizare a relațiilor cu etnicii evrei. Întrebarea care apare în acest stadiu al discuției este legată, cunoscând evoluția ulterioară a evenimentelor, de motivația pentru care generația pașoptistă a renunțat în așa scurt timp la idealurile enunțate la începuturile prezenței sale în scena publică 571. Explicațiile pentru "involuția" produsă în mai puțin de 20 de ani și lesne observabilă din luările de poziție de la 1866 nu trebuie căutate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ilfov, conți de Râmnic, marchizi de Craiova au stat în neamul nostru, precum genealogia, ce am dat să-mi facă la Paris, mărturisește.“ Șarja lui Bolintineanu este poate prea apăsată, dar nicidecum lipsită de obiect. Chiar unii fruntași ai mișcării pașoptiste, renunțând voluntar la privilegiile nașterii, doreau să se știe că au avut la ce renunța. Kogălniceanu și Alecsandri sunt „macedonskieni“ avant la lettre, râvnitori de blazoane exotice. Primul își atribuie, pe linie maternă, o ascendență genoveză, în colțul unui portret
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Înveșmântat în portul boieresc tradițional, cu gugiuman pe creștet și cu hangerul la brâu, marele logofăt stă semeț pe soclu, laturile acestuia fiind străjuite de cele patru busturi ale fiilor săi: Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru - figuri marcante ale mișcării pașoptiste și ale luptei pentru constituirea statului român modern. „Să fim drepți și să ne închinăm cu respect și recunoștință dinaintea memoriei părinților. Ei prin traiul lor - spune V. Alecsandri - păreau a face parte din seculul XVI, dar au avut meritul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fond et la base lui manquent.“ Am fost nevoit să renunț la traducerea în românește a textului, pentru că sub condei îmi răsăreau fără voie sintagmele lui Titu Maiorescu, din În contra direcției de astăzi... Critica maioresciană a pașoptismului este fiica autocriticii pașoptiste. Bazele intuitive ale teoriei „formelor fără fond“ sunt un produs al epocii de tranziție, în răstimpul căreia schimbarea modului de viață devansa constant schimbarea modului de gândire. Meditând asupra căilor adoptate în alte țări de procesele regenerării sociale (autocrație luminată
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
împrumutat de la străini numai superficialități, haina din afară, litera, iar nu spiritul, sau spre a vorbi după stilul vechi, slova, iar nu duhul“ (Tainele inimei). În vreme ce discursul pașoptist înmulțea variațiunile pe această temă, cultivând stăruitor figura retorică a „veșmintelor“, practica pașoptistă continua neabătut pionieratul ei constructiv, în cadrul căruia „formele fără fond“ îndeplineau rolul de punct arhimedic. Nu există domeniu al culturii noastre moderne care să fi debutat în alt chip, nu există instituție care să fi ocolit acest stadiu. „Proba este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
scrie. Dar odată plămădită, forma devine stimulatoare: scriitorii sunt smulși din letargie, coloanele revistei se umplu, iar unele texte obținute în acest chip se dovedesc, culmea, opere durabile, pe care le citim cu plăcere și astăzi! Sensul exemplar al experienței pașoptiste se poate concentra într-o singură frază: atunci când lipsesc condițiile, ele trebuie create. Aceeași cale au urmat-o, după cum se știe, și începuturile artei dramatice. „În loc de a vă arăta nemulțumirea - le scrie Kogălniceanu surorilor sale în 1838 - și de a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de tranziție rămâne o manifestare eminentă a psihologiei noastre colective, demnă de evocat ca un model cu valoare perenă. 27 „cu acele trecute vremi să pricepem cele viitoare“ (Miron Costin) Admițând un ciclu de 30 de ani pentru înnoirea generațiilor, pașoptiștii sunt bunicii celor născuți la 1880, aceștia din urmă - bunicii generației 1940, din rândul căreia, mâine-poimâine, se vor recruta bunicii anului 2000. După călătoria efectuată într-o lume care a fost a bunicilor bunicilor noștri, este timpul să ne întoarcem
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
spirit mai curând solitar, dar foarte departe de a fi dezinteresat de ceea ce se întâmplă în arealul cultural românesc, conectat la dezbaterile de idei din spațiul occidental și militând pentru recuperarea civilizatorie, social și politic, a iluminismului în forma sa pașoptistă, Adrian Marino se înscrie cu succes în galeria restrânsă a celor care au promovat, prin expresie și atitudine, valorile liberalismului. Adept al raționalismului critic de extracție liberală și opunându-se "trăirismelor" de factură tribală, Marino a fost promotorul unor exerciții
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
astfel, câtă vreme este susținută diferența între un grup al "aleșilor", al celor care dețin cheia "unicului adevăr", și altul al "damnaților", al celor aflați permanent într-o stare de eroare. Propunerea sa este întoarcerea la iluminismul românesc de factură pașoptistă și recuperarea acestuia în beneficiul unui viitor european ce se poate revendica de la o tradiție a gândirii politice românești. Aici e punctul din care poate pleca, susține cărturarul, încercarea de depășire a maniheismului, cu atât mai mult în condițiile în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aproape total mica, dar fecunda tradiție iluminist-pașoptistă-liberală a incipientei ideologii românești"41. Critica acestor pervertiri ideologice care, din nefericire, au marcat modernitatea și modernizarea românească pe parcursului veacului trecut nu este, însă, una brusc suspendată de sugestia revenirii la tradiția pașoptistă. Adrian Marino merge, dimpotrivă, mai departe, prin conturarea cadrului principial al noului pașoptism liberal și, din această perspectivă, amintește trei teme esențiale pentru dezvoltarea unei societăți pluraliste: "recunoașterea și respectarea riguroasă a drepturilor omului"; "disocierea radicală dintre stat și națiune
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
masă, Editura Polirom, Iași, 2013. Iliescu Adrian-Paul, Anatomia răului politic, Editura Ideea Europeană, București, 2005. Mannheim Karl, Ideology and Utopia, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1968. Marino Adrian, "Pentru neopașoptism", în Sfera Politicii, nr. 60/1998. Marino Adrian, "Actualitatea ideologiei culturale pașoptiste", în Sfera Politicii, nr. 61/1998. Marino Adrian, Viața unui om singur, Editura Polirom, Iași, 2010. Marino Adrian, Antohi Sorin, Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România, Editura Polirom, Iași, 2001. Marx Karl, Engels Friedrich, Ideologia germană, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Șandru, op. cit., pp. 231-244. 40 Adrian Marino, "Pentru neopașoptism", în Sfera Politicii, nr. 60/1998, p. 5. 41 Ibidem. 42 Adrian Marino, Viața unui om singur, ed. cit., pp. 346-347. 43 Ibidem, p. 347. 44 Adrian Marino, "Actualitatea ideologiei culturale pașoptiste", în Sfera Politicii, nr. 61/ 1998, p. 23. ------------------------------------------------------------------------- AȘA NE-AM PETRECUT REVOLUȚIA 2 1 2 327 MIOARA ANTON, BOGDAN CREȚU & DANIEL ȘANDRU Introducere MIOARA ANTON & BOGDAN CREȚU & DANIEL ȘANDRU MIOARA ANTON Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare ... CRISTIAN VASILE
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
clar asumat ne este de folos. Mai ales în politică! Acum o sută și cinzeci de ani, însă, abilitățile de negociere ale elitei moldovene cu cea valahă și canalele de organizare și susținere ale francmasoneriei europene, adusă la noi de pașoptiști, au fost benefice din punctul de vedere al coagulării statului modern numit România. Un proces istoric început curajos de Alexandru Ioan Cuza, gândit și orchestrat instituțional de Mihail Kogălniceanu, credibilizat de Carol I și articulat diplomatic de Brătieni, care a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unor cunoscuți scriitori. Romantismul a fost precedat de o formula literară de tranziție de la iluminism spre romantism, așa numita epocă preromantică, reprezentată de Vasile Cârlova, I. H. Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu cunoscuți și sub numele de scriitori pașoptiști. Romantismul românesc a fost reprezentat În mod strălucit de Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european Încheind, așadar, romantismul universal. (Nu trebuie uitat că la 1883 Victor Hugo publica „Legenda secolelor”; În același an, Mihai Eminescu publica „Luceafărul”) Postromantismul s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din Jean de Beauvais e vechea biserică românească din Paris. A fost înființată de Arhimandritul Iosafat Snagoveanul în 1853, el fusese ministru în guvernul pașoptist. Știți ce ministru era? Ministrul însărcinat cu eliberarea țiganilor, robi pe vremea aceea! Capii revoluției pașoptiste, obligați să se exileze, au venit, cei mai mulți, la Paris. Parohia înființată atunci se mută în această biserică, în 1882. Când s-a instalat comunismul în România, în 1948, biserica de aici rupe relațiile cu patriarhia română, când înțelege că biserica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
efort de reconstrucție națională. Dincolo de toate... R.T. N-ați văzut că sunt blazați, sunt căzuți în deprimare, în supărare. Sunt supărați pe viață, pe viața politică, pe... Cine le face o injecție de optimism? V.S. Da. Eu mă gândesc la pașoptiști, domnule Robert Turcescu. Știți cum călătoreau ei? Cu diligența. Și, în condițiile în care comunicau numai prin scrisori și se vedeau foarte rar, cu toate astea, ei au putut să pună bazele statului român modern, să pună bazele națiunii române
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
din ideile unuia din Visurile lui Lebruin: „Furați, autori, furați! Furați de sînteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru Înaintea publicului, ca să scăpați de mustrarea cugetului și de Înfricoșata critică a Înaltului tribunal al literaților!“. În perioada pașoptistă semnarea textelor nu era obligatorie și devenea un motiv de mândrie, chiar dacă uneori, se făceau cu bună știință confuzii Între original și traducere. De exemplu, În anul 1834, autorul George Fălcoianu pretindea că este autorul operei Freda. În anul 1862
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
știre și nici micile drame nu s-ar regăsi în povestire. Un personaj ce face talk-show-uri în fiecare seară, chemând la vatra reflectoarelor politicieni, ziariști, finanțiști, moraliști, conțopiști, laptopiști iar, de se va-ncorda eficient vreo vrăjitoare otevistă, chiar și pașoptiști. Banul este cel care răstoarnă știrea în scandal. E cel care trimite reporterii „la fața locului“, unii dintre ei riscând să li se dea și cu carul de transmisiuni - sau cu „carul 4x4“, valoarea mea, valoarea mea - în cap pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
roșu)“, zice el, evocându-i pe contemporanii detestați de gazetarul de altădată de la Timpul, tunând și fulgerând, ca și cum ar fi vorba de propriul său contemporan, împotriva marelui pașoptist: „C.A. Rosetti, mason și semidoct inspirat“ - fiindcă statul născut din ideile pașoptiștilor îi pare „prematur și pernicios“, calificându-l drept „statul de niciodată“, socotind că „nici n-a ființat vreodată un stat românesc“, că „a existat un stat turcesc, un stat ungar, un stat polon și, mai ales, un stat moscovit, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
stat turcesc, un stat ungar, un stat polon și, mai ales, un stat moscovit, dar niciodată un stat românesc“, ignorând astfel marele salt în Europa făcut de români, sub regimul libertăților democratice al lui Carol I, în statul gândit de pașoptiști, bazat pe aspirațiile lor cele mai înalte. Bineînțeles, Vasile Marin nu uită nici „partidul internațional, narodnicist, marxist, democrat și iudaizat al țărănismului“, cum nici pe „democratul tincturat de iezuitism de o anumită extracție blăjeană, Iuliu Maniu“, căci adeptul de acum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în cazul publicisticii eminesciene permite identificarea unor puncte de convergență, a unor zone de afiliere, "căci Iorga, Pârvan sau Arghezi se repercutează tipologic asupra lui Eminescu, tot atât, cât acesta din urmă asupra predecesorilor săi de la 1848"182. Urmând generației pașoptiste, Eminescu se înscrie într-o tradiție stabilind în același timp noi coordonate de dezvoltare scrisului jurnalistic românesc, prin primenirile tematice și de expresie pe care le operează. În paginile dedicate cu parcimonie publicisticii eminesciene, Călinescu evidențiază dimensiunea paideică a textelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a personalității creatoare a autorului, exprimând atitudini fundamentale față de lume și semeni. "Discursul critic din publicistică și din poezii reflectă aceeași atitudine fundamentală față de societate și diferă numai mijloacele prin care se comunică"232, afirmă D. Vatamaniuc. Continuator al generației pașoptiste, Eminescu este inserabil din punct de vedere tipologic alături de gazetari ca Cezar Bolliac, considerat primul nostru jurnalist profesionist 233, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, de care îl apropie pasiunea pentru publicistică și elocința demonstrativă. Gazetarul însuși se va
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în planul expresiei. Intrat în focul polemicilor, Eminescu nu evită însă nici formulările de o violență accentuată, astfel încât "locvacitatea nestrunită, virulența polemică, îndrăznelile lexicale profane, imagistica provocatoare se află etalate emfatic în publicistica sa"235. Dacă pentru mulți dintre reprezentanții pașoptiști gazetăria reprezenta o activitate conjuncturală, subordonată unui pragmatism imediat, pentru Eminescu ea devine o profesie, o responsabilitate, în demersul de educare a opiniei publice. De la evenimentele de politică internă la mutațiile din planul politicii internaționale, gazetarul surprinde prin documentarea serioasă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]