12,374 matches
-
termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziție suprafețele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări. Investitorul se obligă să stimuleze dezvoltarea economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană, să mențină suprafețele de pajiște declarate la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, să acorde compensații financiare fermierilor și/sau APIA în cazul în care proiectul Roșia Montană va afecta suprafețe de pajiști pentru care s-au încheiat contracte multianuale de agro-mediu, în cazul scoaterii din
Exploatarea de la Roșia Montana, aprobată de Guvern. Legea merge în Parlament by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35649_a_36974]
-
economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană, să mențină suprafețele de pajiște declarate la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, să acorde compensații financiare fermierilor și/sau APIA în cazul în care proiectul Roșia Montană va afecta suprafețe de pajiști pentru care s-au încheiat contracte multianuale de agro-mediu, în cazul scoaterii din circuitul agricol, suprafețe având categoria de folosință viță de vie sau livezi, pentru care s-a obținut finanțare din fonduri comunitare (total sau parțial), în cazul scoaterii
Exploatarea de la Roșia Montana, aprobată de Guvern. Legea merge în Parlament by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35649_a_36974]
-
fie priviți de cetățeni că percep noi „biruri”, fără ca aceste venituri să facă obiectul utilizării pentru realizarea unor proiecte locale”, se arată în protest. Primarii mai spun că prin Ordonanța de urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, autorităților administrației publice locale ale comunelor, căci aici sunt cele mai multe suprafețe de pajiști li se iau prerogative de administrare a patrimoniului în raport cu nevoile de dezvoltare locală, acestea devenind
Protest al primarilor constănțeni împotriva Guvernului Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35967_a_37292]
-
mai spun că prin Ordonanța de urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, autorităților administrației publice locale ale comunelor, căci aici sunt cele mai multe suprafețe de pajiști li se iau prerogative de administrare a patrimoniului în raport cu nevoile de dezvoltare locală, acestea devenind doar niște administratori care „să joace” numai după cum dictează statul prin această reglementare ABERANTĂ ȘI ILOGICĂ. Primarii mai reclamă faptul că Legea nr. 165/2013
Protest al primarilor constănțeni împotriva Guvernului Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35967_a_37292]
-
de fân și funingine, care-mi aducea în amintire vremuri în care trenul mă ducea spre fericire. Părea incredibil că primejdia stă la pândă în dimineața asta limpede, în care păsărelele cântau să-și spargă pieptul, iar vacile pășteau pe pajiști"(p. 180), " Noaptea era liniștită, translucidă, iar liniștea era atât de intensă încât părea să pulseze. Ne-am oprit din dat zăpada și am rămas nemișcați în întunericul fosforescent, pătrunzându-ne de sfințenia stranie a acestui ceas. Era ca și cum toate
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
cadență înrudită cu cele ale lui Radu Stanca, Doamna muză a bardului aduce o muzicalitate grațios-elegiacă: „-Doamnă legănată-n visuri și berline/ cît de trist răsună pașii tăi în mine.../ Lasă-i să coboare și să-și facă drum/ prin pajiștea coclită a inimii de scrum” (Poem). Urmează un poem capital, Turnul, simbol al descompunerii din ce în ce mai limpede asumate cum un program îndeajuns de sever al sensibilității: „Turnul meu e un turn degradat/ de atîtea mistere cîte l-au cercetat./ În fiecare
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
În 1996 mă aflam cu Pia și Toni (Anthony Edwards) într-un pub aflat pe marginea unuia din drumurile înguste ce străbat Țara Galilor despre care Toni îmi spunea că urmau șoselele romane ce șerpuiau ocolind dealurile majestuoase și singuratece. Din pajiști se înălțau aburi învăluind înălțimile ce se estompau în noapte. Eram singurii oaspeți în camera cu pereții căptușiți cu lambriuri, la masa așternută elegant, luminată de lumânări trandafirii aprinse. Vechi gravuri și acuarele, vase de aramă și de cositor, rânduite
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
aurii și albastre, cu boschetele de ortensii și de narcise, cu petuniile înfoiate și crăițele crețe ce se revărsau din hârdaiele și ghivecele așezate sub ferestre. Dimineața mă trezeam în clinchetul clopoțeilor de la gâtul oilor grase și pufoase păscând pe pajiști și de mirosul de pâine prăjită și ouă pe slăninuță pregătite de Pia. În vara aceea nu m-am odihnit deoarece a trebuit să triez sutele de scrisori trimise Piei de mama ei, Dinu, Monica și eu, pe parcursul a 50
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
simt. Propria-mi noapte Noaptea îmi bătea în spate. Am pus mâna pe moarte și am simțit că-i o gaură neagră; Am pus mâna pe dragoste și n-am putut să fac nici o deosebire. Mă târam printre nori, pe pajiști unde, deopotrivă, mă așteptau dragostea și moartea, hârjonindu-se; Noaptea îmi bătea în spate. Era un somn într-o vară târzie, dormeam între secvențele unui film, noaptea îmi bătea în spate. Pusesem mâna pe dragoste, pusesem mâna pe moarte și
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
Emil Brumaru Ea doarme-mbrăcată. Eu scriu. Voi lua o cafea foarte-amară. Iubita-mi tîrăște-un sicriu, Prin somn, către mine, de-o sfoară. într-însul sînt solnițe mari Și pajiști cu vîrfuri de ace. Oh!, vrea să mi-l deie în dar, Trăgîndu-l pe calde băltoace, Din vis, ca pe-un fagure strîmt. Iar coapsa ei plată-i cum ceasul Pe care-l aud, surîzînd, Deja țăcănind parastasul...
Cîntec vesel de iubire by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16097_a_17422]
-
și degetul tău ascuns în pumnul meu ca toarta unei amfore vechi golul cutiei poștale uterul călugăriței dimensiunile flămînde ale întunericului valurile captive sub banchizele reci această sleire a sîngelui în soldatul care se predă cîte vaci rumegă blînde pe pajiști cum aștept eu noapte de noapte cînd tata își acorda vioara și coarda întinsă la maxim sub luna năvalnică aerul pocnind ca o cheie aruncată în cutia de fier poți să-ți vezi de treabă nebunia mea se descurcă și
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
rog, răspunde: câți kilometri faci pe oră? Viteze & viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să le-ajungă (prin savană, stepă, junglă, tundră) mai ușor din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
ți s-a anunțat trădarea? VORBIRE Urma trupului tău se risipește în iarbă și, deodată, lumina devine o altă formă a vorbirii. CONCERT Sunt singur în parcul cu femei care nu știu să moară. Somnul indeciziei s-a așternut pe pajiștea cu copii alergând în așteptarea zăpezii: să trăiască, sau să se nască din nou? Și, mai ales, în ce țară, în care limbă? Mereu nemulțumită de ziua de luni, dezamăgită de seara de sâmbătă, ești o vioară nervoasă care atrage
Pisicile nu-și cer niciodată iertare by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/2963_a_4288]
-
mă proptesc pe dreapta. cu stânga dinspre inima stau paj, că nu se știe cât de-naltă-i treaptă pe care șui și nu-mi stă nimeni gaj. până mai ieri sorbeam tuberculoză din țigarete cu bacilul Koch și-n pajiștele de metempsihoza târziu mă spovedeam la vreun paroh. mai bine sorb un vin, ca vinu-i sânge, pe care-l pune-n predici chiar Iisus. vinul e bun și nimeni nu se plânge, v-o spun poeții dacă nu v-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe Câine l-am lăsat legat. du-te tu femeie și-l dezleagă. dacă vrea, să vină după noi; numai tu ai fost o viață-ntreagă steaua-n care credem amândoi. si cand drumul va avea un capăt, undeva, prin pajiști de omăt, voi cerși femeie și-am să capăt dreptul să-l trudim...spre îndărăt. LA BILANȚ viață era așa minunată. nimeni nu mă-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe-o gură de rai’’ (balada Miorița). Te întâmpină o troiță ce parcă vrea să îți spună că Dumnezeu îi apără pe români, oriunde s-ar afla, dar mai cu seamă aici, atât de departe de țară. Un loc cu pajiști, copaci seculari, printre care zărești mese și scaune de lemn (ce amintesc de decorul serbărilor câmpenești de la noi), așezate pe ici pe colo, învecinate cu o rotondă a scriitorilor români (George Dornev, Horia Stamatu, Vasile Posteucă, Vintilă Horia, Mircea Eliade
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
într-un mod asemănător și lui Sextil Pușcariu: "Excursia mea favorită este la o cafenea din strada principală. La o masă rotundă de marmură stau un ceas-două și privesc pe trecători, iar priveliștea aceasta îmi spune mai mult decît o pajiște înflorită""), autorul Scrisorii pierdute preferă a străbate străzile și piețele, a poposi în berării, cafenele, gări pentru a scruta cu luare aminte oamenii, pentru a convorbi cu indivizi din toate straturile sociale. E o investigare a mecanismelor psihice și comportamentale
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
maestru. Era o lume Strălucitoare Și totuși Întortocheată Precum o spirală Fără de sfârșit... Era o lume rece Al cărei luciu metalic Aducea aminte de ciobul Ce paătrunde În inimi Al Crăiesei Zăpezii. Vroiam să scap Tânjeam după copaci Înfrunziți și Pajiști cu verdeață Să văd cerul liber Fără opreliști... Luciul acestei lumi Rece Nu mă atrăsese niciodată Iar acum, nevoită Rătăceam printre oglinzi, Ciobul din inimă Modela realitatea Și fiecare lucru devenea opusul său. Cautam binele Și nu-l găseam În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ediții de festival, scoatem filmele la iarbă verde pentru picnic și cinema sub clar de luna, în perioada 8-27 august. În mijlocul verii, natura este cel mai bun cinematograf. Proiecțiile vor avea loc în spații alternative, în parcuri, grădini, păduri sau pajiști, iar spectatorii sunt încurajați și în acest an să renunțe la scaune și să își așeze paturile pe iarbă. Pentru fiecare dintre cele nouă orașe sunt programate câte două seri de proiecție: Piatră Neamț (8-9 august), Iași (10-11 august), Târgu
Caravana NexT [Corola-blog/BlogPost/96745_a_98037]
-
președinte, nici prim-ministru, ci vor fi doi inculpați, pentru că știți că s-a început urmărirea penală în cazul Nana. Este suspendată cât mai are imunitate, până în 21 decembrie. Întrebat despre ce lucrări este vorba, Victor Ponta a răspuns: - faimoasele pajiști și parcuri în mediul rural. Știți că în satele din România se rezolvaseră toate problemele, cu canalizare, cu apă, cu asfalt și trebuia doamna Udrea să facă parcuri în satele din România. Și fix, unul din parcuri, s-a găsit
Ponta: Băsescu și Udrea vor fi doi inculpați. Vor face tandem la Procuratură by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30694_a_32019]
-
însă mascate de foarte multe cuvinte - atât de multe, încât traducătorii (o elită de poeți-traducători, unul mai talentat ca altul) abia fac față cu păstrarea inteligibilelor („Pentru toate e nevoie de o cheie, numai pentru conștiință nu,/ dotată horticultural cu pajiște englezească, pitic și gard de senzori/ o casă în care Dumnezeu cel unic este o infirmieră/ care-l vizitează pe om trei zile după naștere și trei zile înainte de moarte./ În servieta ei neagră cu cheița ei cu doi zimți
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
laptele muls din cer în zilele bune, în zilele rele, iar cînd nu vine se usucă de sete în trupul meu în care privește ca o cumpănă răstignită pe norii seci ca ugerele vacilor sterpe, ea e oaia neagră a pajiștii din care lipsesc oile, pianul tras de corzi prin auzul gălbui, foamea sătulă să mă tot înghită în sec, nimeni, în fond, că niciodată n-am putut să o pipăi ca pe o femeie, să-i strîng sfîrcurile în dinți
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
sa în țară și vila de la Sinaia se datorau încrederii cu care fusese onorat de Majestățile Lor. îngrijirea augustelor măsele era mai mult onorifică și numai indirect remuneratorie. Ajunsese dentistul high-life-ului și cîștiga parale frumoase. De atîtea ploi, în coasta pajiștei lui Yong a apărut un izvor. Apa era limpede, bolboaca clocotea ușor și curgea pe iarbă, răspîndind un miros de hidrogen sulfurat. Vîntul bătea spre noi și aducea miresmele izvorului. Tata strîmba din nas. Caragiale, venit după niște penițe, dezvolta
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAȚIE Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXXXI Pădurea fără semne de circulație de David Sofianis reeditare (23.08.2015 A.D.) Scriem cu copaci pe pajiștea clipei hălăduind prin vise cu aprige strigări ne este teamă de frunze și căderi în abisuri și gândim cu nesomn la trecutele zări În vorbe ne crește speranța că mâine vom fi fericiți fărdelege și ploi aruncăm cu trecutul în
POEM HIERATIC XXXXI PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAŢIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373796_a_375125]