2,054 matches
-
spectacol clasic în Congo de Nord să privești aceste grupuri de femei spărgând cu pietre sâmburii tari uscați pentru a scoate semințele; grație acestei ciocăniri nesfârșite, o femeie expertă va putea obține între 600 și 700 grame de semințe de palmier într-o oră (operația se împarte în: uscarea masei fibroase, separarea nucilor de fibre, spargerea sâmburilor, trierea semințelor). În sfârșit, ultimul moment din acest lung proces: transportul spre postul de cumpărare. Desfacerea palmierilor are loc o dată pe lună sau o dată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
600 și 700 grame de semințe de palmier într-o oră (operația se împarte în: uscarea masei fibroase, separarea nucilor de fibre, spargerea sâmburilor, trierea semințelor). În sfârșit, ultimul moment din acest lung proces: transportul spre postul de cumpărare. Desfacerea palmierilor are loc o dată pe lună sau o dată la două săptămâni; distanțele pot atinge între 30 și 50 km; căratul, realizat de femei pe trasee de multe ori dificile, adevărate mocirle în anotimpul ploilor, necesită uneori mai multe zile de mers
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
necrezut. Fiind răsfirată, această populație era condamnată să-și consacre cea mai mare parte a activității căratului: zile întregi de mers pentru a duce câteva kilograme de nuci sau sâmburi la postul de cumpărare. Organizarea generală a exploatării culturilor de palmieri naturali este construită pe constrângere (este de altfel dificil de imaginat o asemenea constrângere în afara unui raport de putere). E vorba de un sistem cu două fețe, care va funcționa fără prea multe conflicte: compania comercializează, administrația asigură producția. Așadar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
populației o suveranitate absolută; cea mai neînsemnată ființă era proprietatea ei, agentul comercial era stăpânul incontestabil. Administratorului îi revenea sarcina de a pătrunde în zonele interne, de a pacifica regiunile nesupuse. Suprimarea prelucrării fildeșului și a cauciucului, exploatarea culturii de palmieri naturali aruncă în aer această suveranitate comercială, în interiorul căreia, prin natura însăși a unei organizații comerciale a cărei structură are la bază profitul maxim, nu există nicio speranță de evoluție. De ce sau cum s-au efectuat această acaparare administrativă și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fi scăzut foarte mult (ceea ce se va întâmpla destul de frecvent în cursul anilor treizeci). În general, există o presiune indirectă exercitată prin intermediul impozitului, săteanul neputând obține numerarul necesar care este cerut pentru taxarea sa decât prin vânzarea nucilor și a palmierilor către companie. Dacă impozitul nu e plătit, sistemul represiv acționează cu toată rigoarea: amenzi, zile de arest (în virtutea codului de indigenat), pedepse corporale de asemenea, deși dezaprobate oficial. Aceste pedepse iau o formă individuală sau colectivă, tot satul fiind de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai are practic nimic de a face cu producția forțată, fiind o simplă contribuție în cadrul unei producții voluntare. Aplicarea unui astfel de sistem la satele prinse încă într-o economie a culesului se dovedește imposibilă, absurdă. Pe când exploatarea culturii de palmieri naturali nu este în niciun fel o ruptură în raport cu prelucrarea fildeșului sau culesul cauciucului (perioadă în care numerarul nu joacă niciun rol, compania mergând până la a pune în circulație propria sa monedă), sistemul pus în practică nu este decât reacția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cafea, cacao, bumbac). Este vorba de o neadaptare născută dintr-o politică unică pentru regiuni extrem de diferite precum Coasta de Fildeș sau Congo, neadaptare pe care o vom regăsi de multe ori pe parcursul expunerii noastre. Această exploatare indirect forțată a palmierului natural este înlocuită într-un cadru mai vast de o activitate obligatorie care, în ce o privește, nu mai are nevoie de impozit ca intermediar: este vorba de munca forțată în adevăratul sens al cuvântului ei (deschiderea și întreținerea de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
satul insular). Schimburile dintre sat și lumea exterioară sunt, în majoritatea cazurilor, inexistente; dacă există, ele sunt prea puțin importante pentru a avea o influență oarecare asupra structurii sătești. Fenomen cu aspect paradoxal, această perioadă de exploatare a culturilor de palmieri naturali va marca exacerbarea acestei tendințe sătești autarhice. Cum am arătat, ea este favorizată de acțiunea administrativă. Satul este izolat, solitar în acest sistem care îi exploatează forța de muncă. Există o suprastructură europeană centralizatoare și coerentă în raport direct
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt adinamice: nicio depășire a cotidianului, nicio mișcare în plus. Dihotomia rămâne identică cu ea însăși, dualitatea ei nu este niciodată depășită. Paralizie internă, stagnare: acestea sunt imaginile care redau cel mai bine această societate construită pe exploatarea culturii de palmieri naturali. Producția însăși, șefia, colectivismul servil nu scapă raportului de forță care le constituie; datorită acestuia există și vor dispărea odată cu el. Autosubzistența și organizarea rudeniei fac din sat o realitate absolut străină aspectului precedent; în raport cu acesta, ele nu reprezintă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
scapă raportului de forță care le constituie; datorită acestuia există și vor dispărea odată cu el. Autosubzistența și organizarea rudeniei fac din sat o realitate absolut străină aspectului precedent; în raport cu acesta, ele nu reprezintă decât un joc gratuit, folcloric. În contextul palmierului natural, această dihotomie nu poate fi depășită. Aceste două realități străine una de cealaltă se sclerozează în această indiferență reciprocă; ele nu se structurează într-o realitate nouă. Nici vorbă aici de revoluție, de oameni noi inserați într-o societate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Eboue se traduc în această regiune în imaginile derizorii, caricaturale, ale unui fals dialog între reprezentanții artificiali ai unei populații încă total alienate și o administrație de stăpâni, și unii, și ceilalți prinși în contradicțiile insurmontabile ale exploatării culturii de palmieri naturali. Producția forțată condiționează ansamblul elementelor situaționale. Iată o primă întrebare care se pune: de ce această producție forțată de ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alienate și o administrație de stăpâni, și unii, și ceilalți prinși în contradicțiile insurmontabile ale exploatării culturii de palmieri naturali. Producția forțată condiționează ansamblul elementelor situaționale. Iată o primă întrebare care se pune: de ce această producție forțată de ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în 1906-1908, arborele de cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe lucrătorul servil. O a doua întrebare, mai vastă decât cea dintâi, deși identică în fond: de ce nu a supraviețuit această exploatare a uleiului de palmier procesului de decolonizare din ultimii ani? (Producția voluntară este, evident, una din condițiile de bază ale acestei evoluții "politice"). Cele două întrebări se pot rezuma în una singură: de ce exploatarea culturii de palmieri naturali nu poate depăși raportul de forță
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a supraviețuit această exploatare a uleiului de palmier procesului de decolonizare din ultimii ani? (Producția voluntară este, evident, una din condițiile de bază ale acestei evoluții "politice"). Cele două întrebări se pot rezuma în una singură: de ce exploatarea culturii de palmieri naturali nu poate depăși raportul de forță? Două elemente complementare, greu de izolat de altfel, ne vor permite să răspundem pe scurt: insuficiența venitului monetar și natura însăși a exploatării palmierului natural. În general, se stabilește o corelație între coerciție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pot rezuma în una singură: de ce exploatarea culturii de palmieri naturali nu poate depăși raportul de forță? Două elemente complementare, greu de izolat de altfel, ne vor permite să răspundem pe scurt: insuficiența venitului monetar și natura însăși a exploatării palmierului natural. În general, se stabilește o corelație între coerciție și lipsa de venit monetar: raportul de forță va fi depășit dacă venitul susceptibil a fi obținut din activitatea producătoare atinge un anumit volum. Totuși, dacă consumul monetar ia amploare, raportul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consumul care îi corespunde. În anii treizeci, venitul monetar avea să rămână extrem de scăzut, inexistent uneori, deoarece impozitul îl devora în totalitate. Iată un caz mediu, cel al subdiviziunii Ewo pentru anul 1938: Raport monetar (în franci CFA) Nuci de palmier 103 237 Palmieri 126 047 Ulei de palmier 128 991 Arahide 1 472 Manioc 7 664 Rafie 300 Piei 1 665 Tutun 1 125 Total 370 501 Suma globală a contribuțiilor a atins în acel an 215 203 franci. Rămân
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
corespunde. În anii treizeci, venitul monetar avea să rămână extrem de scăzut, inexistent uneori, deoarece impozitul îl devora în totalitate. Iată un caz mediu, cel al subdiviziunii Ewo pentru anul 1938: Raport monetar (în franci CFA) Nuci de palmier 103 237 Palmieri 126 047 Ulei de palmier 128 991 Arahide 1 472 Manioc 7 664 Rafie 300 Piei 1 665 Tutun 1 125 Total 370 501 Suma globală a contribuțiilor a atins în acel an 215 203 franci. Rămân deci 155 298
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
monetar avea să rămână extrem de scăzut, inexistent uneori, deoarece impozitul îl devora în totalitate. Iată un caz mediu, cel al subdiviziunii Ewo pentru anul 1938: Raport monetar (în franci CFA) Nuci de palmier 103 237 Palmieri 126 047 Ulei de palmier 128 991 Arahide 1 472 Manioc 7 664 Rafie 300 Piei 1 665 Tutun 1 125 Total 370 501 Suma globală a contribuțiilor a atins în acel an 215 203 franci. Rămân deci 155 298 franci disponibili pentru consum, adică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sporească mijloacele de forță, rupându-i din ce în ce mai mult de această populație în care ar fi trebuit să se integreze. În anii cincizeci, procesul de decolonizare (liberalizarea producției, în special) a fost însoțit de o prăbușire spectaculoasă a exploatării culturilor de palmieri naturali, iar aceasta în ciuda eforturilor considerabile ale companiei de a frâna această mișcare. Aceste eforturi s-au concentrat asupra a două puncte: creșterea prețurilor la produse; ameliorarea tehnicii de exploatare prin suprimarea transportului uman și, înainte de toate, prin înmulțirea preselor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exploatare prin suprimarea transportului uman și, înainte de toate, prin înmulțirea preselor manuale la sate, iar apoi, începând cu 1958, prin punerea la punct a unor circuite de preluare a produsului cu camioanele. Totul a fost în zadar. Exploatarea culturii de palmieri naturali apare în dezechilibru în raport cu procesul politic de decolonizare. Pe de o parte, această decolonizare se înscrie în contextul economiei monetare rurale, pe de altă parte, exploatarea palmierului sălbatic este străină de natura însăși a economiei monetare. Nu putem accepta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a produsului cu camioanele. Totul a fost în zadar. Exploatarea culturii de palmieri naturali apare în dezechilibru în raport cu procesul politic de decolonizare. Pe de o parte, această decolonizare se înscrie în contextul economiei monetare rurale, pe de altă parte, exploatarea palmierului sălbatic este străină de natura însăși a economiei monetare. Nu putem accepta continuitatea implicită stabilită de nenumărați observatori cu privire la evoluția satelor între autosubzistență și economia monetară, cea de-a doua fiind percepută ca un progres cantitativ și limitată la domeniul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la capătul acestui proces creator. Această activitate de producție creatoare nu numai că antrenează emergența unui context material corespunzător (plantația), dar este și principiul întregului proces de emergență și umanizare ale universului material, principiul întregii revoluții monetare. Exploatarea culturii de palmieri naturali este un mod de activitate neadecvat, chiar și atunci când e suprimat transportul uman (acest element negativ prin excelență). Într-adevăr, ea se situează într-un mediu nestăpânit, dar care este suportat (pădurea): nicidecum creație originală, produsul nu este decât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activității de producție de a servi ca principiu de obiectivare a unui univers material umanizat exclude toate manifestările concrete ale economiei monetare: consumul și producția însăși, care nu poate decât să rămână în impasul raportului de forță. Exploatarea culturii de palmieri sălbatici nu a putut depăși suprimarea coerciției în virtutea naturii înseși a acestui mod de activitate. Este absolut inutilă încercarea, prin măsuri de creștere a prețurilor sau prin ameliorări tehnice, de a salva această producție aparținând unui trecut care, să sperăm
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
parcurgere parțială a datelor de care dispunem. Am petrecut intervaluri cuprinse între două săptămâni și o lună în sate cu situare diferită, un fel de eșantioane reprezentative ale ansamblului nord-congolez: • Okelataka, primul sat care a acceptat arborele de cafea; exploatarea palmierului natural a dispărut în totalitate; • Eligossayo, sat încă situat în cadrul producției de nuci de palmier, însă o producție aflată în plină criză; • Etoro, caz particular de sat în care o parte a populației este salariată; • Bandza, plasat la frontiera dintre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o lună în sate cu situare diferită, un fel de eșantioane reprezentative ale ansamblului nord-congolez: • Okelataka, primul sat care a acceptat arborele de cafea; exploatarea palmierului natural a dispărut în totalitate; • Eligossayo, sat încă situat în cadrul producției de nuci de palmier, însă o producție aflată în plină criză; • Etoro, caz particular de sat în care o parte a populației este salariată; • Bandza, plasat la frontiera dintre zona inundată de pescuit și zona agricolă, trăiește exclusiv din schimbul intern de produse alimentare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]