KorAP: Find »[drukola/base=panteon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...44 >

1,096 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

pământeană: cea de judecător, În cazul zeului soarelui Utuxe "Utu". Tot Jacobsen, În aceeași lucrare 1, și-a Îndreptat atenția spre panteonului sumerian, cu intenția de a depista aspectele formative și, În legătură cu acestea, dezvoltarea gândirii religioase. Privit În complexitatea sa, panteonul sumerian este foarte amplu, cuprinzând 3 000-4 000 de divinități cu grade și naturi diferite. Totuși, doar un număr restrâns dintre acestea dețin un rol important, fie pentru că au fost acceptate de toți, fie pentru că s-au bucurat de un

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
naturi diferite. Totuși, doar un număr restrâns dintre acestea dețin un rol important, fie pentru că au fost acceptate de toți, fie pentru că s-au bucurat de un mare respect Într-o anumită regiune sau cetate. Cât despre divinitățile principale ale panteonului sumerian, se pot distinge patru zone: 1) Regiunea mlaștinilor sud-estice - de la Golful Persic până În sud, la Lagaș. Aici, divinitățile reprezintă forțele productive din mlaștini (ape, pești, păsări etc.) În raport cu omul. Aici sunt venerate divinități precum zeul Enkixe "Enki"/Ea (Eridu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Cea mai veche religie semită din Mesopotamia (akkadiană) Sunt multe aspecte ale celei mai vechi religii semite din Mesopotamia, numită akkadiană, care sunt mai puțin articulate, deși cunoscute concret din punctul de vedere al atestării. Ne referim În special la panteonul semitic mesopotamian din perioada presargonică (de la Începuturi până la sfârșitul lui 2 334 Î.Hr.) și sargonică (2 334-2 154 Î.Hr.), adică pornind de la Începuturile atestării pentru a ajunge În perioada neosumeriană. Panteonul antic semit ni se face cunoscut aproape

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
al atestării. Ne referim În special la panteonul semitic mesopotamian din perioada presargonică (de la Începuturi până la sfârșitul lui 2 334 Î.Hr.) și sargonică (2 334-2 154 Î.Hr.), adică pornind de la Începuturile atestării pentru a ajunge În perioada neosumeriană. Panteonul antic semit ni se face cunoscut aproape exclusiv prin intermediul onomasticii semite, prin care aflăm atât numele divinităților venerate (cel puțin 76)1, cât și ceea ce se spune despre ele (epitetele): cel puțin 32 pentru perioada presargonică și 160 pentru cea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
prin intermediul onomasticii semite, prin care aflăm atât numele divinităților venerate (cel puțin 76)1, cât și ceea ce se spune despre ele (epitetele): cel puțin 32 pentru perioada presargonică și 160 pentru cea sargonică 2. Observăm imediat că multe dintre divinitățile panteonului semitic - adică zeitățile „predicate” cu titluri semite - sunt identice În ceea ce privește numele și fizionomia cu divinitățile care se Întâlnesc În textele sumeriene. Mai mult, s-a demonstrat că unele divinități sumeriene au trecut În panteonul akkadian Încă din timpuri străvechi, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Observăm imediat că multe dintre divinitățile panteonului semitic - adică zeitățile „predicate” cu titluri semite - sunt identice În ceea ce privește numele și fizionomia cu divinitățile care se Întâlnesc În textele sumeriene. Mai mult, s-a demonstrat că unele divinități sumeriene au trecut În panteonul akkadian Încă din timpuri străvechi, dar și În etapele următoare; de asemenea, au fost și divinități akkadiene care au trecut În panteonul sumerian. Nu mai este nevoie să amintim că, așa cum am menționat deja, au existat și treceri ale divinităților

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care se Întâlnesc În textele sumeriene. Mai mult, s-a demonstrat că unele divinități sumeriene au trecut În panteonul akkadian Încă din timpuri străvechi, dar și În etapele următoare; de asemenea, au fost și divinități akkadiene care au trecut În panteonul sumerian. Nu mai este nevoie să amintim că, așa cum am menționat deja, au existat și treceri ale divinităților aparținând altor etnii În panteonul sumero-akkadian, și invers. d) Reconstruirea religiei mesopotamiene și unitatea sa fundamentală După cum s-a văzut deja, putem

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
străvechi, dar și În etapele următoare; de asemenea, au fost și divinități akkadiene care au trecut În panteonul sumerian. Nu mai este nevoie să amintim că, așa cum am menționat deja, au existat și treceri ale divinităților aparținând altor etnii În panteonul sumero-akkadian, și invers. d) Reconstruirea religiei mesopotamiene și unitatea sa fundamentală După cum s-a văzut deja, putem studia religia mesopotamiană În mod amplu și articulat, Încă din cele mai vechi timpuri, rămânând pe terenul sigur al atestării epigrafice. Este totuși

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
acceptarea unei lipse de comunicare aproape radicale Între primul mediu și cel de-al doilea. Cu alte cuvinte, considerăm că așa-zisa documentație „oficială” oglindește esențialmente fidel și gândirea religioasă obișnuită a mesopotamienilor. Ceea ce s-a afirmat mai sus despre panteon este valabil și pentru aspectele vieții religioase mesopotamiene, Începând cu mitologia originilor până la cele mai importante manifestări speculative și practice: aici se Întâlnește o unitate fundamentală Între gândire și practică. Se pornește de la sinteza primitivă la care participă toate forțele

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
a acestui imn este „Înălțarea lui Mardukxe "Marduk"” - principalul zeu al Babiloniei, zeul național al acestei țări Începând cu perioada lui ¾ammurabixe " H~ammurabi" (1 792-1 750 Î.Hr.) -, pentru că acesta oferă motivația teologico-mitologică a ascensiunii lui Marduk În fruntea panteonului (cf. subcapitolul 4.8a). În prima sa parte, En¿ma eliș povestește originea zeilor, descriind-o ca pe o procreare progresivă a cuplurilor divine, după modelul procreării umane din mamă și tată. Totul Își are originea În cuplul divin Apsûxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În orice caz, există zei care sunt considerați În mod universal mari, sau sunt venerați și invocați mai mult, fiind dotați cu puteri și atribute superioare. Între aceștia se evidențiază Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", cele două divinități supreme ale panteonului sumerian. Însă de aceeași considerație se bucură și Enkixe "Enki"/Ea, precum și divinitățile triadei astrale (vezi mai jos) și alte câteva divinități. Pentru a exprima divinitatea supremă a lui Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", În mediul akkadian au fost inventați

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
despre zei Într-un mod foarte uman; li se desemnează domenii materiale, e adevărat, misterioase (cerul, atmosfera, pământul, subteranul, soarele, luna, stelele etc.). Nu se aude niciodată vorbindu-se despre locuire sau prezență divină În sufletul omului. 4. PANTEONULTC "4. PANTEONUL" 1. Formarea panteonuluitc "1. Formarea panteonului" Ceea ce am observat În subcapitolul 2.3 În legătură cu religia mesopotamiană rămâne, În general, valabil și În ceea ce privește formarea panteonului. Încă din cele mai vechi timpuri și, În general, din cea mai Îndepărtată perioadă atestată, panteonul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
uman; li se desemnează domenii materiale, e adevărat, misterioase (cerul, atmosfera, pământul, subteranul, soarele, luna, stelele etc.). Nu se aude niciodată vorbindu-se despre locuire sau prezență divină În sufletul omului. 4. PANTEONULTC "4. PANTEONUL" 1. Formarea panteonuluitc "1. Formarea panteonului" Ceea ce am observat În subcapitolul 2.3 În legătură cu religia mesopotamiană rămâne, În general, valabil și În ceea ce privește formarea panteonului. Încă din cele mai vechi timpuri și, În general, din cea mai Îndepărtată perioadă atestată, panteonul mesopotamian reprezintă efectul unei acumulări multilaterale

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
se aude niciodată vorbindu-se despre locuire sau prezență divină În sufletul omului. 4. PANTEONULTC "4. PANTEONUL" 1. Formarea panteonuluitc "1. Formarea panteonului" Ceea ce am observat În subcapitolul 2.3 În legătură cu religia mesopotamiană rămâne, În general, valabil și În ceea ce privește formarea panteonului. Încă din cele mai vechi timpuri și, În general, din cea mai Îndepărtată perioadă atestată, panteonul mesopotamian reprezintă efectul unei acumulări multilaterale, cu toate că este mai degrabă de natură sumeriană, decât semitică. Majoritatea covârșitoare a divinităților sunt de origine sumeriană și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
PANTEONUL" 1. Formarea panteonuluitc "1. Formarea panteonului" Ceea ce am observat În subcapitolul 2.3 În legătură cu religia mesopotamiană rămâne, În general, valabil și În ceea ce privește formarea panteonului. Încă din cele mai vechi timpuri și, În general, din cea mai Îndepărtată perioadă atestată, panteonul mesopotamian reprezintă efectul unei acumulări multilaterale, cu toate că este mai degrabă de natură sumeriană, decât semitică. Majoritatea covârșitoare a divinităților sunt de origine sumeriană și corespund divinităților diferitelor cetăți-stat sumeriene (Eridu, Nippur, Ur, Uruk etc.). În general, divinitățile sumeriene s-au

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și naturală, de a acorda credit zeităților propriu-zis semite. Cu toate acestea, fondul nu a fost diminuat și nu a suferit niciodată modificări: și acest fenomen oferă un argument solid susținerii unității fundamentale a religiei mesopotamiene (cf. subcapitolul 2.3d). Panteonul mesopotamian a preluat și câteva nume ale unor divinități străine, de la amoriți, casiți, elamiți, și hurriți. 2. Numele zeilortc "2. Numele zeilor" Panteonul mesopotamian privit În totalitate, după cum rezultă din atestarea epigrafică pe care o deținem, este compus din mii

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și acest fenomen oferă un argument solid susținerii unității fundamentale a religiei mesopotamiene (cf. subcapitolul 2.3d). Panteonul mesopotamian a preluat și câteva nume ale unor divinități străine, de la amoriți, casiți, elamiți, și hurriți. 2. Numele zeilortc "2. Numele zeilor" Panteonul mesopotamian privit În totalitate, după cum rezultă din atestarea epigrafică pe care o deținem, este compus din mii de nume divine. Lucrarea Pantheon babylonicum, elaborată de A. Deimel, publicată În 1914, conține circa 3 000 de nume divine. „Mareaxe "Marea" listă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
imnul de laudă al zeului dreptății Șamaș, acestea sunt două atribute caracteristice aceluiași zeu. Totodată, există multe dubluri ale numelor divine, unul În formularea sumeriană, iar altul În cea akkadiană (Utuxe "Utu"/Șamaș, Inanna/Iștarxe "Iștar" etc). Complexul denumirilor din panteonul mesopotamian este rezultatul unei documentări milenare. Trebuie să ținem cont și de faptul că orice epocă, orice cetate și orice dinastie se raportează la un panteon foarte redus. Rezultă așadar, cât se poate de limpede, că zeitățile venerate de locuitorii

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
altul În cea akkadiană (Utuxe "Utu"/Șamaș, Inanna/Iștarxe "Iștar" etc). Complexul denumirilor din panteonul mesopotamian este rezultatul unei documentări milenare. Trebuie să ținem cont și de faptul că orice epocă, orice cetate și orice dinastie se raportează la un panteon foarte redus. Rezultă așadar, cât se poate de limpede, că zeitățile venerate de locuitorii Mesopotamiei se reduc la câteva zeci de nume. 3. Opera de sistematizare a școlilor teologico-sacerdotaletc "3. Opera de sistematizare a școlilor teologico‑sacerdotale" Numărul uriaș de

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Rezultă așadar, cât se poate de limpede, că zeitățile venerate de locuitorii Mesopotamiei se reduc la câteva zeci de nume. 3. Opera de sistematizare a școlilor teologico-sacerdotaletc "3. Opera de sistematizare a școlilor teologico‑sacerdotale" Numărul uriaș de zei din panteonul mesopotamian, dintre care mulți Își au originea În „fantezia” creatoare a preoților și teologilor, a creat confuzie În organizarea și conducerea vieții religioase la nivel practic. Încă din perioada sumeriană s-a simțit nevoia ordonării panteonului. În fazele următoare, semiții

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
uriaș de zei din panteonul mesopotamian, dintre care mulți Își au originea În „fantezia” creatoare a preoților și teologilor, a creat confuzie În organizarea și conducerea vieții religioase la nivel practic. Încă din perioada sumeriană s-a simțit nevoia ordonării panteonului. În fazele următoare, semiții din Mesopotamia (akkadieni, babilonieni, asirieni) au simțit și ei aceeași nevoie, mai ales din cauza tradiției lor politico-culturale, caracterizată În permanență atât de Înclinația pentru crearea unor unități statale puternice, cât și de tendința care decurge de

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
din cauza tradiției lor politico-culturale, caracterizată În permanență atât de Înclinația pentru crearea unor unități statale puternice, cât și de tendința care decurge de aici spre o putere centralizată accentuată. Semiții din Mesopotamia au ajuns la o orânduire destul de organică a panteonului lor, lucru de care s-au Îngrijit școlile teologice și preoțești, mai ales cele din Nippur (vechea capitală religioasă sumeriană) și din Babilon. Se cunosc numeroase grupări de divinități din panteon („Listele divine”). Metoda folosită În mod obișnuit era gruparea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Mesopotamia au ajuns la o orânduire destul de organică a panteonului lor, lucru de care s-au Îngrijit școlile teologice și preoțești, mai ales cele din Nippur (vechea capitală religioasă sumeriană) și din Babilon. Se cunosc numeroase grupări de divinități din panteon („Listele divine”). Metoda folosită În mod obișnuit era gruparea zeilor În funcție de criteriul procreării și Înrudirii, deci În familii. Sistematizarea cea mai organică se dovedește a fi cea de pe lista divină babiloniană antică, revizuită În timpurile care au urmat, numită la

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
legături cu mesopotamienii (cf. subcapitolul 2.1). Aceste raporturi Privesc Întregul sistem civil, deci și zona religioasă. Vom indica aici, Într-o sinteză foarte redusă, câte ceva despre istoria și cultura acestor popoare, punând accentul pe religia lor - mai concret, pe panteonul acesteia, din cauza unei atestări precare - și pe influențele asupra sistemului religios mesopotamian. 1. Religia elamițilortc "1. Religia elamiților" a) Premisa istorică și culturală După cum s-a dovedit, În urma ultimelor cercetări arheologice și filologico-istorice1, Elamul antic, care astăzi iraniană, corespundea „țării

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
lase urme și asupra religiei mesopotamiene. b) Mențiuni despre religia elamiților Din cauza atestării relativ precare și a tipologiei particulare a acesteia, se poate spune destul de puțin despre mitologia elamită. În schimb, avem câteva informații mai exacte, dar destul de puține, despre panteon. Un document din timpul lui Nar³m-Sinxe "Sin" din Akkad (2254-2218 Î.Hr.), legat de un contract, conține numele a 35 de divinități elamite, invocate pentru a garanta contractul respectiv; se află aici nume precum: Pinikirxe "Pinikir", Huban, Ninșușinakxe "Ninșușinak" etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]