13,778 matches
-
el. Deoarece oamenii își fac rău unul altuia fie din frică, fie din ură. Aceia cărora el le făcuse un rău erau, între alții, cardinalul de la biserica: Sf. Petru în Lanțuri, Colonna, San Giorgio, Ascanio; toți ceilalți, dacă ar fost papi, ar fi trebuit să se teamă de el, afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
el, afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă ca să fie ales cardinalul de Rouen și nu cardinalul de la Sf. Petru în Lanțuri. Căci se înșală acela care crede că oamenii mari uită insultele trecute pentru beneficiile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împreună cu oamenii de frunte ai orașului. După ce sfîrșiră de mîncat și după ce se încheiară toate jocurile și distracțiile care se obișnuiesc la asemenea ospețe, Oliverotto, într-un fel dinainte pregătit, aduse discuția asupra unor chestiuni mai grave, vorbind despre măreția papii Alexandru și a lui Cezar, fiul lui, ca și despre faptele săvîrșite de ei. Iar cînd Giovanni și ceilalți răspunseră la aceasta, el dintr-o dată se sculă în picioare, spunînd că acestea sînt lucruri despre care trebuie vorbit într-un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe venețieni; iată de ce, cu toate că lucrurile acestea sînt cunoscute, cred că nu este de prisos ca ele să fie amintite aici pe larg. Înainte ca regele Carol al Franței să fi coborît în Italia, țara aceasta se găsea sub stăpînirea papii, a venețienilor, a regelui Neapolului, a ducelui de Milano și a florentinilor. Aceste mari puteri trebuiau să aibă grijă de două lucruri principale: mai întîi, ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca nici unul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aibă grijă de două lucruri principale: mai întîi, ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca nici unul dintre principii acestor state să nu-și mărească teritoriul. Cei care provocau mai multă îngrijorare celorlalți erau papa și venețienii. Pentru a-i opri pe venețieni, era necesară unirea tuturor celorlalți, așa cum ea s-a realizat la apărarea Ferrarei; iar pentru a-l ține în frîu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană care, fiind împărțită
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mărească teritoriul. Cei care provocau mai multă îngrijorare celorlalți erau papa și venețienii. Pentru a-i opri pe venețieni, era necesară unirea tuturor celorlalți, așa cum ea s-a realizat la apărarea Ferrarei; iar pentru a-l ține în frîu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era mereu tulburată de discordii și neînțelegeri; și fiind mereu cu arma în mînă și gata de luptă, chiar sub ochii papii, această
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era mereu tulburată de discordii și neînțelegeri; și fiind mereu cu arma în mînă și gata de luptă, chiar sub ochii papii, această nobilime menținea statul bisericesc într-o stare permanentă de slăbiciune și neputință. Și cu toate că uneori se ivea cîte un papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tulburată de discordii și neînțelegeri; și fiind mereu cu arma în mînă și gata de luptă, chiar sub ochii papii, această nobilime menținea statul bisericesc într-o stare permanentă de slăbiciune și neputință. Și cu toate că uneori se ivea cîte un papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul de aceste rele. Iar viața scurtă a acestor papi a fost cauza neputinței lor; căci în cei zece ani cît guverna
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
permanentă de slăbiciune și neputință. Și cu toate că uneori se ivea cîte un papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul de aceste rele. Iar viața scurtă a acestor papi a fost cauza neputinței lor; căci în cei zece ani cît guverna, în medie, un papă, cu greu izbutea să micșoreze puterea uneia dintre cele două facțiuni iar atunci cînd, bunăoară, unul din ei izbutea să-i nimicească aproape cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul de aceste rele. Iar viața scurtă a acestor papi a fost cauza neputinței lor; căci în cei zece ani cît guverna, în medie, un papă, cu greu izbutea să micșoreze puterea uneia dintre cele două facțiuni iar atunci cînd, bunăoară, unul din ei izbutea să-i nimicească aproape cu totul pe cei din partidul lui Colonna, răsărea deodată un altul, dușman Orsinilor, care ridica din
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ei izbutea să-i nimicească aproape cu totul pe cei din partidul lui Colonna, răsărea deodată un altul, dușman Orsinilor, care ridica din nou facțiunea, dar nu-i ajungea timpul ca să-i nimicească pe Orsini. Ca urmare, forțele temporale ale papei erau prea puțin prețuite în Italia. S-a ridicat apoi Alexandru VI, care, dintre toți pontificii ce au domnit pînă acum, a dovedit că un papă poate să devină foarte puternic atît prin bani cît și prin forță; în adevăr
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu-i ajungea timpul ca să-i nimicească pe Orsini. Ca urmare, forțele temporale ale papei erau prea puțin prețuite în Italia. S-a ridicat apoi Alexandru VI, care, dintre toți pontificii ce au domnit pînă acum, a dovedit că un papă poate să devină foarte puternic atît prin bani cît și prin forță; în adevăr, folosindu-se de ducele Valentino și profitînd de coborîrea francezilor în Italia, el a săvîrșit toate acele lucruri despre care am vorbit mai sus, cînd am
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ci puterea ducelui, totuși ceea ce a făcut s-a dovedit a fi nu mai puțin spre mărirea bisericii; căci la moartea lui și cînd ducele, fiul lui, și-a pierdut puterea, ea a moștenit rodul ostenelilor lui. A urmat apoi papa luliu II, care a găsit o biserică puternică, stăpînă peste întreaga Romagna, în timp ce puterea nobililor feudali ai Romei fusese lichidată iar facțiunile lor desființate prin persecuțiile violente ale lui Alexandru; în sfirșit, el găsi de asemenea calea deschisă pentru a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vreme cît vor avea cardinali; deoarece ei sînt aceia care la Roma și în celelalte părți întrețin partidele adverse, iar ei, feudalii aceștia, sînt nevoiți să le apere; astfel se nasc din ambiția prelaților discordiile și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin puterea armelor, el îl va face glorios și demn de respectul tuturor, prin bunătatea și prin celelalte virtuți nenumărate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de la începutul existenței lor, pentru ca odată cunoscute originea și dezvoltarea pe care au avut-o, să putem îndrepta mai bine lucrurile. Trebuie să aflați, deci, că de îndată ce în vremurile din urmă, imperiul a început să fie înlăturat din Italia, iar papa a dobîndit aici o autoritate temporală mai mare, Italia s-a împărțit în mai multe state; căci multe dintre orașele mari au luat armele împotriva nobilimii lor, care, susținută fiind în trecut de împărat, le ținea sub asuprirea ei, iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
amestecați și proprii Armatele auxiliare, care sînt și ele armate nefolositoare, îți sînt trimise de către un conducător de stat puternic, atunci cînd îi ceri să-ți vină în ajutor și să te apere; așa cum a făcut în timpurile din urmă papa luliu care, văzînd jalnica ispravă a armatelor lui de mercenari ce au luptat în acțiunea întreprinsă contra Ferrarei, a recurs la trupele auxiliare și s-a înțeles cu Ferrando, regele Spaniei, ca acesta să-l ajute cu oamenii și cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
întotdeauna păgubitoare pentru acela care le cheamă, căci, dacă pierzi lupta, rămîi învins, iar dacă învingi, devii prizonierul lor. Și cu toate că exemple de felul acesta se găsesc în mare număr în istoria antică, vreau să menționez neapărat exemplul recent al papei luliu II, al cărui procedeu nu putea să fie mai puțin înțelept decît s-a dovedit, deoarece, pentru ca să cucerească Ferrara, s-a dat cu totul pe mîna unui străin. Dar norocul lui a fost că s-a ivit o a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de mulți și va fi zgîrcit față de aceia cărora nu le dă nimic și care sînt puțini. În vremurile noastre, am văzut că au înfăptuit lucruri mari doar aceia care au fost socotiți zgîrciți, pe cînd ceilalți au fost nimiciți. Papa luliu II, după ce s-a folosit de faima dărniciei pentru a ajunge pe tronul papal, nu s-a mai gîndit apoi nici o clipă s-o păstreze, pentru ca să poată purta războaie. Regele de azi al Franței a întreprins războaie nenumărate fără
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ducelui de Milano și ar fi putut foarte bine să evite această alianță care n-a avut alt rezultat decît înfrîngerea lor. Dar atunci cînd nu poți evita o alianță în felul acesta, cum li s-a întîmplat florentinilor cînd papa și Spania au pornit cu armatele să atace Lombardia, principele trebui să se declare de partea unuia, și aceasta din motivele arătate mai sus. Și nici un stat nu trebuie să creadă că va putea vreodată să ia o hotărîre care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
omul grijuliu la ceea ce face, atunci cînd este momentul să acționeze cu violență, nu știe cum să procedeze, și din cauza aceasta rămîne înfrînt; dacă el și-ar schimba firea odată cu timpurile și cu împrejurările, soarta lui nu s-ar schimba. Papa luliu II a acționat cu violență în toate acțiunile lui; dar timpurile și împrejurările au fost atît de conforme modului său de a acționa, încît a izbutit întotdeauna cu succes. Gîndiți-vă la prima lui acțiune pe care a întreprins-o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
expediție. Faptul acesta i-a făcut să șovăie și i-a ținut în loc pe spanioli și pe venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de a reocupa întregul regat al Neapolului. Pe de altă parte, papa îl atrase în luptă și pe regele Franței; căci acesta, văzînd acțiunea pe care papa o pornise și dorind să-l aibă prieten spre a-i înjosi pe venețieni, socoti că l-ar insulta prea evident dacă ar refuza să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și pe venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de a reocupa întregul regat al Neapolului. Pe de altă parte, papa îl atrase în luptă și pe regele Franței; căci acesta, văzînd acțiunea pe care papa o pornise și dorind să-l aibă prieten spre a-i înjosi pe venețieni, socoti că l-ar insulta prea evident dacă ar refuza să-i dea soldații lui. Iuliu II a izbutit să ducă la capăt, prin acțiunea lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să-l aibă prieten spre a-i înjosi pe venețieni, socoti că l-ar insulta prea evident dacă ar refuza să-i dea soldații lui. Iuliu II a izbutit să ducă la capăt, prin acțiunea lui violentă, ceea ce nici un alt papă n-ar fi reușit vreodată, chiar dacă ar fi avut toată prudența pe care o poate avea un om. Într-adevăr, dacă pentru a pleca din Roma, el ar fi așteptat ca toate hotărîrile să fie sigure și toate chestiunile bine
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi avut toată prudența pe care o poate avea un om. Într-adevăr, dacă pentru a pleca din Roma, el ar fi așteptat ca toate hotărîrile să fie sigure și toate chestiunile bine orînduite, așa cum ar fi așteptat oricare alt papă, fără îndoială că el n-ar fi reușit niciodată în acțiunea lui. Regele Franței ar fi găsit mii de scuze, iar ceilalți l-ar fi făcut să se teamă în toate felurile. Nu vreau să amintesc aici celelalte acțiuni ale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai ambițios și mai abil decît el, îl va pedepsi după legea Talionului, va invada țara și-l va omorî cu aceeași cruzime cu care el și-a ucis predecesorul. Secolul lui Machiavelli ne oferă, în acest sens, numeroase exemple: Papa Alexandru VI, gata de a fi condamnat pentru crimele lui; abominabilul lui bastard, Cezar Borgia, deposedat de tot ce a cucerit, murind mizerabil, Galeas Sforza, asasinat în mijlocul catedralei din Milano, Ludovic Sforza, uzurpatorul, mort în Franța într-o cușcă de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]