936 matches
-
pămătufurile destinate producerii de mături sau perii (poziția nr. 9603). Cod NC Descriere Taxa vamală Unitate suplimentară Autonomă ( %) sau impozit (AGR) Convențională ( %) 1 2 3 4 5 1401 Materii vegetale folosite în principal la împletituri (de exemplu: bambus, stuf, trestie, papură, răchită, rafie, paie de cereale, albite sau vopsite și coajă de tei): 1401 10 00 - Bambus Exceptat Exceptat - 1401 20 00 - Stuf, trestie Exceptat Exceptat - 1401 90 00 - Altele Exceptat Exceptat - 1402 Materii vegetale folosite în principal pentru capitonat sau
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
vinuri (decât cele de calitate) 291. Stafide 304. Produse viticole secundare (marc, drojdie). 156. Culturi permanente în sistem protejat 157. Pepiniere: sunt incluse pepinierele viticole, exclusiv pepinierele de arbori din păduri care servesc necesităților exploatației. 158. Alte culturi permanente (răchită, papură, bambus, salcie etc.) 159. Creșterea plantațiilor tinere evaluate pe baza costului mijloacelor de producție utilizate. Este vorba numai despre plantațiile care nu au atins încă nivelul de producție deplină. Această sumă este inclusă de asemenea la "investiții" (coloana 4) din
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
dus la profesorul de la sindicat, că lucrez paznic în învățământ, și i-am spus de probleme, mi-a zis: ”păi io nu prea pot să zic nimica, că dacă mă iau tare de ăștia, îmi caută și mie nod în papura”. Deci is din aceeași ramură, ăștia de la sindicat, ca să trăiască bine tre’ să fie mâna în mână cu conducerea. De astă eu mă gândesc că dacă ar fi privat, cine apelează la ei o sa ajunga undeva mai departe. M., chelnărița
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu exces de umezeală există și pe traseul versanților, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este diferită, pâlcurile de stuf și papură remarcându-se pe fondul fânețelor stepice. Microrelieful cu alternanță de pante abrupte și mici zone microdepresionare, cu apă temporară stagnantă se datorează alunecărilor de teren. Toponimia locală de "Ponoare" se datorează acestor alunecări de teren. Ea datează din anul 1911
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
mlaștină. În zona joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
național București - Călărași, legat de Borcea printr-un prival Jirlău. Rezervația naturală Iezerul-Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz) precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure. Partial desecat și îndiguit, el a funcționat ca o întinsă depresiune lacustră având 2-3 metri adâncime. Are un volum de apă de cca 400.000 metri cubi, 16 km
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
este caracteristică silvostepei. În est predomina pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte părți se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timișului se găsesc salcii și plopi, iar vegetația de mlaștină este reprezentată de stuf, nufăr și papura. Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lugoj se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale: Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România există
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
fost și este agricultură. Dar în trecut, nevoia i-a învățat pe aceștia să-și meștereasca singuri uneltele și obiectele de care aveau nevoie. Iarnă în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, împleteau coșuri din nuiele, rogojini de papura,etc. Existau de asemenea fierarii și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași, fie din localitățile învecinate. Produsele rezultate din agricultură sunt comercializate
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
incendiilor), bătrânii povesteau despre existența până la colectivizare din anii 1960 a unui canal (iaz de moară), din care se lua apă pentru stingerea incendiilor.Imaginea acelui canal a rămas în amintire sub formă de „văiugă", în care creșteau tufe de papură și iarbă înaltă , iar pe fund era mlaștină. Canalul trecea în linie dreaptă de la drumul de câmp care leagă satele Râu Bărbat de Valea Lupului, (care era și este încă hotarul terenurilor satului Livadia spre munte) și străbătea “ pleanurile” (fânețe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cernoziomurile sărace și de solurile brune. Înainte de lucrările de hidroamelioratii din epoca modernă câmpia joasă era acoperită cu păduri în alternanță cu pajiști stepice, cu mlaștini și bălți. În părțile ocupate permanent de ape creșteau pe suprafețe întinse trestia și papura, rogozurile și pipirigurile. De-a lungul Văii Gepiului și pe grinduri se dezvoltau asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește mai mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului. Are
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-a recurs la împăduriri -plantații de pin. Vegetația de luncă apare de-a lungul văilor Feneșului și Someșului: sălcii, arini, trestie, papură, rogoz. Între Valea Popii și Luna de Sus a fost descoperită în 28 mai 1939 de către botanistul Nyárády Antal, un exemplar unicat de Hieracium X auriculoides Lang. var. lapathum Nyar, plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]