1,125 matches
-
extrinseci (între „obiecte”) și intrinseci (interioare „obiectelor”, de tipul: parte-întreg, conținut-formă, substanță-calități, statice sau dinamice etc.). Dezvoltarea relațiilor sintactice implică o interdependență specifică între reflectarea lingvistică a unor raporturi din realitatea extralingvistică și desfășurarea raportului dintre planul sintagmatic și planul paradigmatic al limbii. În relativă dependență de particularități ale realității extralingvistice și într-o mai strânsă legătură cu specificul organizării și funcționării fiecărei limbi, între sfera semantică a unităților lexicale (și sintactice) intrate în enunț și dezvoltarea relațiilor sintactice se instituie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenului regent în care își au originea „golurile” de împlinit, adică valențele lui sintactice. În planul expresiei, relațiile sintactice sunt condiție și modalitate esențială a organizării unităților lexicale într-un enunț lingvistic, organizare impusă, în procesul de trecere din plan paradigmatic în plan sintagmatic, de linearitatea semnului (textului) lingvistic. În plan semantic, relațiile sintactice sunt condiția, cadrul și sursa dezvoltării sensurilor sintactice și morfologice, precum și cadrul împletirii acestora în constituirea sensului global al enunțului, prin care vorbitorul intră în comunicare cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fundamentale de relații sintactice 5: 1. interdependență, 2. dependență, 3. coordonare, 4. apoziție, 5. incidență. Specificul lingvistic al fiecărui tip de relație sintactică este dat de natura condiționărilor 6, de expresie și semantice, implicate în selectarea semnelor lingvistice din planul paradigmatic al limbii și în combinarea lor în plan sintagmatic. Relația de interdependență 7 se stabilește între termeni a căror asociere sintagmatică atinge gradul maxim de solidaritate; fiecare din cei doi termeni îl presupune și îl cere, funcțional, semantic și structural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Funcții sintacticetc "3. Func]ii sintactice" Indiferent de modul specific de interpretare lingvistică a lumii extraverbale, relațiile sintactice iau naștere din momentul în care, prin desfășurarea celor două operații fundamentale ale procesului de comunicare lingvistică: selecția semnelor lingvistice din planul paradigmatic al limbii și combinarea lor în plan sintagmatic, cel puțin două unități lexicale se asociază în interiorul unei sintagme (în înțeles sintactic), determinând împletirea sensurilor lexicale cu sensuri gramaticale și desfășurarea dinamicii general-particular, esențială comunicării lingvistice. Sintagma, fără a fi o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și a reacției la realitatea extralingvistică, pe care se întemeiază „obiectul” comunicării sau atitudinea locutorului față de interlocutor, enunțul este dezvoltarea sintagmatică în care se realizează concret, prin includerea nivelului lexical, funcțiile sintactice, existente ca atare, cu identitate abstractă, în planul paradigmatic al limbii. Existența „abstractă” - în planul langue - a funcțiilor sintactice - ca identități distincte - se întemeiază pe structura logico-semantică a enunțului lingvistic, relativ independentă de specificul limbilor naționale (cel puțin în familia limbilor indo-europene) - iar ca virtualitate, pe structura planului semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației enunțului) și subiectul enunțării (al actului lingvistic). Verbul devine predicat prin trecerea sa din starea pasivă a planului paradigmatic al limbii, unde ocupă o poziție lexicală (care-i asigură o identitate specifică, lexicală, la nivelul morfemului-rădăcină sau al temei) în cea activă a planului sintagmatic. Aici, prin solidarizarea morfemului-rădăcină (sau al temei) cu morfeme categoriale specifice (de timp, persoană
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ci minciuna. Înscriind discuția în plan lingvistic, identitatea diferită a relațiilor construite și marcate prin cele două conjuncții se relevă în chiar mecanismul de funcționare a limbii, în actul lingvistic concret, prin intersectarea sistemului lexical cu sistemul gramatical, a relațiilor paradigmatice cu relațiile sintagmatice. Sub aspect lexical, identitatea specifică a celor două variante ale relației de coordonare, una realizată prin conjuncția dar - coordonarea adversativă, alta realizată prin conjuncția ci - coordonarea opozitivă, este descrisă de natura raporturilor semantice dintre termenii implicați în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e de aici, dar e frumos. În fiecare din aceste ultime enunțuri se subînțelege o anumită viziune, mai mult sau mai puțin subiectivă, asupra lumii (asupra frumosului, de exemplu). Termenii intrați în coordonarea opozitivă se pot afla înscriși, în planul paradigmatic al limbii, în relație de opoziție bilaterală sau multilaterală: Nu vine, ci pleacă, Nu e luni, ci vineri, Nu e alb ci galben. Când termenii sunt înscriși în relații paradigmatice de opoziție bilaterală, ei sunt, cel mai adesea, antonimi în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intrați în coordonarea opozitivă se pot afla înscriși, în planul paradigmatic al limbii, în relație de opoziție bilaterală sau multilaterală: Nu vine, ci pleacă, Nu e luni, ci vineri, Nu e alb ci galben. Când termenii sunt înscriși în relații paradigmatice de opoziție bilaterală, ei sunt, cel mai adesea, antonimi în organizarea vocabularului limbii. În aceste situații relația de coordonare opozitivă explicitează, desfășurând sintactic, în plan sintagmatic, o relație semantic-lexicală de antonimie: băiat - fată ® Nu e băiat ci fată; bătrân - tânăr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și enunțuri în care aceiași termeni să intre în relație de coordonare opozitivă: Nu e înalt ci slab., Nu sunt mulți ci proști., Nu e mic ci isteț. Termenii înscriși în relația de coordonare opozitivă se pot afla în planul paradigmatic al limbii, nu numai în opoziții de tip lexical ci pot fi și termenii corelativi ai unei opoziții categoriale: În casă nu e frig ci e foarte frig., El nu a lovit ci a fost lovit. ș.a.m.d. Coordonarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propun o structură cvadruplă domestic, interstatal și global. Însă abordarea de bază pe niveluri de analiză nu este singura soluție pentru sistematizarea literaturii dedicate cauzelor conflictelor, teoreticienii relațiilor internaționale având o tradiție bogată în mari dezbateri sau așa-numitele războaie paradigmatice între realism și liberalism, fiecare cu propria lui viziune asupra variabilelor cauzale ale războiului. Aici vom adopta ca punct de pornire pentru prezentarea cauzelor războiului schema devenită deja clasică în teoria relațiilor internaționale a lui Kenneth N. Waltz. În lucrarea
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
în acest feminism radical, după părerea mea, este o regândire a fundamentelor religiei, o reanalizare a limbajului și chiar invenția unui nou limbaj. Este vorba de curajul de a pune în chestiune orice model de gândire. Înseamnă „anarhism teoretic” - insubordonare paradigmatică. Or, aceasta este operațiunea de fond pe care o face feminismul radical. Pot să nu fiu de acord cu acest fel de feminism în multe privințe, dar nu și cu valoarea acestei operații de demontare critică și de încercare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
într-adevăr, cu două universuri diferite, deși referitoare la aceeași realitate, care generează două lingvistici diferite, deși drumurile li se intersectează în permanență". (2000: 123) Benveniste distinge între o lingvistică a limbii-sistem sau "semiotică", care semnifică, a cărei funcționare este paradigmatică, și a cărei unitate este semnul, și o lingvistică a discursului, sau "semantică" care comunică și a cărei unitate este fraza 5. Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mijloace raționale de obținere a adevărului, mai eficace decât a apela la autorități politice sau sacre; * concentrarea spre percepțiile comune reprezintă cea mai bună soluție pentru a ne înțelege cu cei care sunt diferiți; * etici care depind de situații; * criterii paradigmatice ale succesului (nu teoretice, religioase, filosofice sau estetice). Condon subliniază faptul că majoritatea cercetării științelor sociale s-a bazat pe presupunerea culturală a individualismului, centrul comunicării fiind plasat în interiorul individului, nu ca o relație între indivizi. 1.5.4. Baza
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
du Seuil, Edward Hall, 1982; Hall, Edward T., The Silent Language, New York, Double Day, 1959; Hammer, M., Lecture în Cross-cultural Communication în International Communication Program, The American University,1995; Hart II, William B., A brief History of Intercultural Communication: a Paradigmatic Approach, Department of Communication and Journalism, Albuquerque, San Diego, 1996; Hasson,Gill, Cum să-ți dezvolți abilitățile de comunicare, Editura Polirom, Iași, 2012 Hinner, Michael, B., The Importance of Intercultural Communication în a Globalized World, May, 1998 Hlihor, Constantin, Hlihor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Bella Mody, Handbook of Intercultural Communication, Sage Publication, 2002, p. 10. 4 Thomas S. Kuhn, Structura revoluției științifice, Ed. Humanitas, București, 1999, p. 7. 5 Ibidem, p. 9 6 William B. Hart II, A brief History of Intercultural Communication: A Paradigmatic Approach, Department of Communication and Journalism, Albuquerque, San Diego, 1997, p. 2. 7 Judith Martin, Thomas Nakayama, Intercultural communication în context, Mayfield Publishing Company, 1996, cap. 1, p. 3. 8 Ibidem, p. 8. 9 M. Hammer, Lecture în Cross-cultural Communication
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
reciproc permeabile, toate preocupate să studieze "limbajul în context"2. Françoise Armengaud 3 propunea discutarea a patru tipuri de contexte: 1) Contextul circumstanțial, factual, existențial, referențial, preocupat de identitatea interlocutorilor, de locul și de timpul comunicării; 2) Contextul situațional sau paradigmatic, ce are în vedere practici discursive comportând o anume finalitate și rutină, specifice unei anumite culturi, ca de pildă: o liturghie, o discuție de afaceri, o discuție între parlamentari în ședință publică, un flirt, un interogatoriu sau o pledoarie la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că proprietățile enunțurilor supuse acestei "funcții poetice" sunt de la bun început structurale: metrul, rima, strofele ... depind de un principiu structural, ele permit stabilirea rețelelor de echivalențe. Astfel, există o corespondență remarcabilă între enunțurile poetice și epistemologia structuralistă, fondată pe opoziții paradigmatice. Este suficient să ne gândim la un roman sau la o piesă de teatru pentru a înțelege de ce progresele datorate lingvisticii structurale au fost atât de reduse în ceea ce privește acest tip de corpus: nici romanul, nici piesa de teatru nu prezintă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
asupra Basarabiei au fost condiționate de existența unei anumite prudențe politice și de autonomia limitată a istoricilor. Reacția părții române în disputa asupra Basarabiei a venit în chip neașteptat din partea literaturii, Alina Pavelescu analizând acest răspuns din perspectiva unei "axe paradigmatice" PCR-scriitori-Securitate care a "funcționat în câmpul literar românesc pe toată durata regimului Ceaușescu". Scriitor consacrat, după publicarea romanului Moromeții (1955), Marin Preda a intrat în atenția Securității odată cu încercările sale de a-și publica opera în străinătate. Alina Pavelescu arată
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor pentru a minimaliza efectele intruziunii politicului în activitatea literară 24. Biografia și luările publice de poziție ale lui Marin Preda oferă, în egală măsură, argumente ambelor interpretări. Studiul evoluției scriitorului Marin Preda în relația PCR-scriitori-Securitate, axa paradigmatică pe care a funcționat câmpul literar românesc pe toată durata regimului Ceaușescu, permite o înțelegere nuanțată a mecanismelor prin care un scriitor - nerefuzând a priori negocierea cu politicul, dar insistând în același timp să-și definească și respecte propriile limite
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în acest dosar al devenirii dramaturgului oficial. Apărută în intervalul de expansiune al realismului socialist, cartea traduce canonizarea oferită de către comanditarul partinic 2. În cele din urmă, încrederea PMR în Aurel Baranga este justificată, iar sumarul antologiei de autor este paradigmatic. De la anatomia frământărilor de conștiință ale intelectualității tehnice în procesul de industralizare (Iarbă rea), trecând prin evocarea sacrificiilor luptătorilor în ilegalitate (Pentru fericirea poporului, scrisă alături de N. Moraru) și încheind cu miracolul colectivizării (Într-o noapte de vară), repertoriul de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
biografia creatoare a lui Aurel Baranga, Mielul turbat devine, o dată cu publicarea și montarea sa, o piesă în jurul căreia se articulează un canon postbelic. În acest punct, inteligența scriitorului se întâlnește cu fidelitatea membrului de partid, textul ce rezultă fiind unul paradigmatic pentru maniera în care oficialitatea înțelege să recicleze specia comediei în comunism. Spiritul democrației populare reclamă detașarea de modelul perimat și reacționar al comediei bulevardiere. Nimic din jocul de artificii gratuit al companiilor de teatru particulare nu mai poate fi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
amuza, gratuit, partenerii de dialog. Așadar, literatura epistolară a lui Ion D. Sîrbu nu poate fi apreciată just fără a avea în vedere contextul care a generat-o, istoria personală a autorului. Aceste scrisori au o excepțională relevanță existențială, ilustrând, paradigmatic, condiția intelectualului marginalizat, cu o biografie inevitabil fracturată, sub totalitarism. Într-un text cu valoare testamentară, adevărat credo al scriitorului, se afirmă că "poți fi stupid și crud cântând frumusețea perlei dacă nu ții cont de durerea scoicii ce a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
experiența fundamentală a unui "Centru al Lumii", în jurul căruia s-a organizat spațiul. Deja în 1914, W. Gaerte adunase un mare număr de semne și imagini preistorice, susceptibile de a fi interpretate drept Munți cosmici, Ombilicuri ale Pământului și Fluvii paradigmatice care împart "lumea" în patru direcții 44. În ce privește miturile despre originea animalelor și raporturile religioase între vânător, vânat și Stăpânul Animalelor, probabil că ele sunt abundent menționate în cod cifrat în repertoriul iconografic al oamenilor din paleolitic. Tot astfel, este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
3. Trebuie de asemenea ținut seamă de faptul că, în acest caz, practica s-a menținut în pofida influenței culturale a Romei imperiale și, mai ales, în ciuda interdicțiilor repetate ale bisericii creștine. Dincolo de interesul său intrinsec, acest exemplu are o valoare paradigmatică: el ilustrează admirabil continuitatea "locurilor sfințite" și a anumitor practici religioase. 1 A. Rust, Die altund mittelsteinzeitlichen Funde von Stellmoor; H. Mu'ller-Karpe, Handbuch der Vorgeschichte, voi. I, pp. 224 sq; H. Pohlhausen, "Zum Motiv der Rentierversenkung", pp. 988-989; J.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]