2,819 matches
-
reciproc arăt] clar c] aceste creaturi nu sunt, de fapt, primitive, exclusiv egoiste, ci ființe care și-au dezvoltat motivațiile puternice și speciale necesare pentru a crea și a menține o form] simpl] de societate. Cur]tarea reciproc], înl]turarea paraziților și protecția mutual] sunt acțiuni obișnuite în rândul mamiferelor și p]s]rilor sociale. Ele nu au creat aceste obiceiuri folosindu-și acele abilit]ți de control chibzuit și egoist pe care versiunea contractului social le consider] a fi mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mii de ani un leac din popor. Usturoiul este o plantă cu puternice proprietăți antitumorale, antibacteriene și antivirale, cu o mare eficiență antibiotică. Printre alte calități, usturoiul facilitează digestia, ameliorează sau vindecă dizenteria și febra tifoidă, ucide bacteriile și paraziții din corp, ajută la prevenirea și la tratarea răcelii și gripei, vindecă ulcerul gastric și diareea, curăță vasele sanguine și stomacul, previne sau tratează pneumonia și tuberculoza, elimină reziduurile toxice din corp, scade tensiunea arterială și colesterolul, previne sau ameliorează
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Aceste imagini și dialoguri încep inseminarea în creierii românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în 1990 în strigătul : „Noi muncim, nu gândim !”. Cei care pretind că gândesc sunt de fapt niște paraziți care ard gazul de pomană - fără clasa muncitoare, n-ar fi buni de nimic. Actul gândirii în absența unei activități manuale este inutil, o înșelătorie, dacă nu o subversiune. A fost necesar mai bine de un deceniu (1990-2000) pentru ca această
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de ani bea apă din Dunăre și cunoaște leacuri naturale care fac de râs medicina. Intelectualii nu au decât să se adape din această înțelepciune. Altfel, zișii intelectuali, reprezentați de doctor, nu se pricep cu adevărat la nimic, sunt niște paraziți. Muncitorul este un soi de divinitate, dacă n- o iei tot timpul în serios, comiți o blasfemie. Conducătorul „vasului amiral”, „cârmaciul” de partid - un impostor. Teribilă teză într-un film românesc din anul de grație 1982. Care se încheie într-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nepmanul anilor ’20 din URSS, îmbogățitul pe căi necinstite al NEP, perioada Noii Politici Economice impuse de Lenin. Elementul lacom și descompus, înconjurat de o șleahtă asemenea lui, alcătuită din rămășițe ale vechii orânduiri, indivizi declasați, dame de moravuri ușoare, paraziți ai societății, e prezentat întotdeauna în contrast cu mulțimea oamenilor cinstiți, care muncesc, care pun umărul la construcția socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape ca un detectiv particular
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a dezastrului României și în care cred și astăzi o mulțime de cetățeni. Nenumăratele filme în care muncitorii sau inginerii, cei care lucrează cu materia, sunt baza societății, în vreme ce intelectualii, adică cei care doar vântură idei, sunt un soi de paraziți tolerați au contribuția lor la strigătul „Noi muncim, nu gândim !” țâșnit în 1990 din masele agitate. A nu intra la facultate, chezășie a reușitei în viață elogiate sistematic, va fi însemnat ceva în subconștientul celor care au urlat : „Moarte intelectualilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
constituiente independente, lipsite de integrare [96], ca o reflectare a principiului emergenței, dar rezultată în urma modulării redox complementare a mediului de către cele două segmente - autotrof, respectiv heterotrof - ale biocenozei (v. §2.3.2.3). Din acest punct de vedere, chiar paraziții sunt folositori [96] (biocenozei, deci efectului foulingogen). Animalele superioare, ca nematodele, insectele, moluștele etc., au și un rol indirect, anume acela de a stimula, prin consumul indivizilor biocenozei de bază (bacterii, alge, protozoare), transferul de energie chimică de la substrat (material
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
importanță mai mult pentru specie decât pentru individul în sine. Pentru a înțelege rolul perilor pentru o specie dată este necesar să cunoaștem interacțiunile trofice dintre speciile ce fac parte din respectiva comunitate (se au în vedere plantele, fungii, ierbivorele, paraziții și prădătorii). În acest sens, Marquis și Whelan (1996) (cf. Scoot, 1997) acceptă că prezența perilor la o specie dată reduce accesibilitatea acesteia pentru ierbivore și paraziți. În concluzie structura frunzei poate exercita o influență profundă asupra funcționării diferitelor niveluri
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și a infectării secundare a arsurilor și plăgilor. Antisepsia reprezintă totalitatea metodelor fizice, chimice sau biologice ce permit realizarea principiului enunțat mai sus. Sterilizarea reunește toate metodele fizico-chimice care realizează îndepărtarea sau distrugerea completă a tuturor agenților patogeni (bacterii, fungi, paraziți, viruși), forme vegetative sau forme de rezistență, fie că sunt patogene sau nu. Un obiect este considerat steril dacă nu are pe suprafață microorganisme viabile. 1.2. ASEPSIA Principalele metode de sterilizare sunt: Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă; Sterilizarea
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
este susținut de datele clinice și de laborator: clinic micoza evoluează ca o formațiune tumorală care se ramolește și se ulcerează vindecându-se printr-un proces de scleroză; datele de laborator ne ajută în diagnosticul micozelor prin: determinări serologice, evidențierea parazitului prin examenul direct din puroi (leziune), cultura pe medii speciale și inocularea la animale sensibile. Toate acestea contribuie la creșterea preciziei diagnostice. Vom studia: sporotricoza, actinomicoza și maduromicoza, trei varietăți de ciuperci mai frecvent întâlnite în patologia umană. Ca particularitate
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
sifilisul din punctul de vedere al manifestării clinice, dar de care se deosebește prin benignitatea evoluției și a prognosticului. Aspectul microscopic al agentului patogen diferă după cum el este examinat: din produsul patologic sau din cultură. În țesuturi sau în puroi, parazitul se prezintă în forma sporulată, care are aspectul de sâmbure de strugure, de 3-5µ lungime și 2-3µ lățime, fiind liberi sau înglobați în macrofage. Acești spori se colorează ușor prin metoda Gram. În culturi, parazitul are aspect diferit, prezentându-se
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
În țesuturi sau în puroi, parazitul se prezintă în forma sporulată, care are aspectul de sâmbure de strugure, de 3-5µ lungime și 2-3µ lățime, fiind liberi sau înglobați în macrofage. Acești spori se colorează ușor prin metoda Gram. În culturi, parazitul are aspect diferit, prezentându-se ca micelii de 2µ diametru, incolori, cloazonați și foarte ramificați. Sporii sunt situați în lungul filamentelor miceliene grupându-se în manșoane cilindrice sau dispunându-se în glomeruli. Sporii sunt inserați pe filament prin intermediul unui sterigmat
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
-se ca micelii de 2µ diametru, incolori, cloazonați și foarte ramificați. Sporii sunt situați în lungul filamentelor miceliene grupându-se în manșoane cilindrice sau dispunându-se în glomeruli. Sporii sunt inserați pe filament prin intermediul unui sterigmat fin de 1-2µ lungime. Parazitul este inoculabil la animalul de laborator pe cale subcutană sau intravenoasă, determinând apariția unei boli experimentale, cu reproducerea leziunilor naturale ale sporotrichozei. Sporotrichum, descris de De Beuermann, se găsește larg răspândit în natură în stare saprofită, pe sol, vegetale și în
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
de scleroză mai mult sau mai puțin precoce și de intensitate variabilă, precum și leziuni de vascularită. Această leziune în cocardă, are suficiente elemente de asemănare cu leziunea bacilară sau luetică. Pe secțiunile histopatologice este dificil, dacă nu imposibil, de identificat parazitul, astfel încât diagnosticul se va baza pe elementele bacteriologice și serologice. Manifestări clinice: Sporotrichoza imită din punct de vedere al evoluției clinice sifilisul. Astfel, la locul de inoculare va lua naștere șancrul sporotrichozic, poartă de intrare de la care sporotrichoza va invada
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
reduse până la un punct inofensiv pentru consumator. Această analiză se face la toate materiile prime, secundare și auxiliare existente și pentru toate etapele procesului de producție. Riscurile potențiale pot fi : -de natură biologică, incluzând microorganisme ca : bacterii, viruși, fungi și paraziți ; se are în vedere că multe din acestea provin din materiile prime sau din contaminarea acestora prin manipulare, transport, depozitare etc., necorespunzătoare. În faza de tratament termic, majoritatea acestor microorganisme sunt distruse sau inactivate, conferind siguranța sanitară produselor ; -de natură
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
sintezei clorofiliene vor forma materia organică. Aceasta este consumată de erbivore (biofagi de ordinul I), iar frunzele uscate, tulpinile necomestribile, resturile vegetale sunt descompuse de reducătorii de ordinul I. Erbivorele constituie hrana pentru carnivore (biofagi de ordinul II și pentru paraziți, iar aceștia sunt consumați de carnivore și hiperparaziți (biofagi de ordin superior). Pe parcursul lanțului de hrănire materia organică creată inițial este consumată și transformată tot mai mult în paralel cu pierderi de energie și eliminarea substanțelor anorganice. Energia se diseminează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
multe noțiuni privind: menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea tratamentelor pe baza prognozei și avertizării. Metodele luptei integrate Noua strategie în combaterea bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în principal, prin următoarele metode: organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
localizarea și lichidarea focarelor. Reprezintă sistemul de măsuri, adoptate de stat, îndreptat spre apărarea teritoriului țării de pătrunderea din alte țări a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și semințelor de buruieni de carantină (pe scurt "obiecte de carantină"), precum și a altor paraziți animali sau vegetali periculoși pentru plante, iar în cazul pătrunderii acestora, de localizare și lichidare a focarelor respective. Activitatea de carantină fitosanitară este reglementată printr-o serie de acte normative (HCM 352/1952), iar în 1990 a apărut Hotărârea Guvernului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
apărare ale plantelor, care apare numai în sistemele incompatibile plantă gazdă patogen. Ward a evidențiat fenomenul pentru prima dată în 1902, iar Stakman a introdus termenul de "hipersensibilitate" în 1915. Primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Holmes (1929), cu paraziți obligați. Mult mai târziu s-a demonstrat că hipersensibilitatea apare și în cazul ciupercilor facultativ parazite, ca și în cazul bacteriilor și virusurilor. La soiurile hipersensibile, ca urmare a penetrării agentului patogen, se produce brunificarea și moartea celulelor infectate, așa cum
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
corzilor, a ramurilor cu simptome de atac (Phomopsis, Eutypa, Uncinula, Agrobacterium), a frunzelor uscate ți arderea lor. Tăierile în perioada de repaos se vor efectua în zile fără precipitații și de preferat, înainte de luna martie, când crește pericolul infectării cu paraziții de scoarță și lemn. Secțiunile cu diametru mare se vor badijona sau după tăieri se va aplica un tratament pentru protejarea rănilor. Lucrările în verde (legatul, cârnitul, ciupitul) contribuie la reducerea condițiilor favorabile producerii atacului unor agenți patogeni (Plasmopara, Uncinula
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în apreciere. Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fiziologice noi care apar, sunt prezente inițial ca mici populații practic inofensive și apoi pe măsură ce presiunea selecției crește, când se introduc în cultură soiuri rezistente, ele încep să se înmulțească și produc epidemii. În urma interacțiunilor foarte variate între gazdă și parazit apare specializarea fiziologică a patogenului care modifică rezistența gazdei. La unele ciuperci parazite obligate, saprofite facultativ sau parazite facultativ, există forme specializate și varietăți adaptate la o singură specie gazdă (Blumeria graminis, f. tritici, f.sp. hordei) și forme specializate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]