830 matches
-
la Guignol un mănunchi de greutăți și de fire comandă o întreagă armată."16 Ca și simboliștii, Jarry refuză sistematic realismul, fie că este vorba de subiectul dramei (acțiune și personaje), fie de realizarea sa (decor și joc scenic). Dacă parodiază Macbeth în Ubu-Rege, o face pentru că teatrul, după părerea lui, nu poate pretinde să reconstituie faptul istoric. "Nu ni se pare onorabil să construim piese istorice", scrie el în Discursul pe care îl pronunță la 10 decembrie 1896 la Teatrul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
D-rei Rachel", in Oeuvres en prose, Pléiade. 92 Zola scrie pentru Le Bien public din aprilie 1878, apoi pentru Voltaire din iulie 1878 în august 1880. 93 Fr., "Abstraction de la domesticité qui finit par se perdre dans les étoiles". Zola parodiază aici celebrul pasaj din Ruy Blas: "Ver de terre amoureux d'une étoile." (Râmă înamorată de o stea). 94 Zola, în Naturalismul în teatru, consacră un întreg capitol decorurilor și accesoriilor, un altul costumului, un altul comedianților, un altul pantomimei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
alt Horea, pune la cale, alături de alți doisprezece săteni, o revoltă, repede înăbușită de autorități. Paralelismul dintre Monu și Iisus deformează psihologia eroului. Stăpânit de febrilitate dostoievskiană, autorul vrea să facă din Monu un damnat mistic, multe dintre acțiunile acestuia parodiindu-le involuntar pe cele ale unui nebun iluminat. Suferința urmașilor este, cu toate acestea, un roman cu o construcție masivă, care își propune în primul rând să surprindă dimensiunea abisală a conștiinței țăranului român, fapt mai puțin întâlnit la scriitorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Paludu, Farmazon, Menelic, Coco, Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și apreciat pentru verva umoristică și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit fiind de o deosebită iscusință tehnică - toate acestea cu o strălucire care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]