10,068 matches
-
că voia, dar încă nu înțelegea legătura cu prințul. "Prințul, dom'le adjutant, e un nobil, un vin nobil, cum s-ar zice. Desigur nu unul obișnuit, uite că ți-a dat seama că pînă la urmă Mott va cîștiga partida cu șampania ei făcută din tot felul de acrituri. Și el vrea să devină șampanie, cum s-ar zice. Să o ia înaintea evenimentelor, să sară peste trepte, domnule adjutant. Cînd șampania va umple lumea unii vor bea Mott, alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ci conta înainte de toate pentru că era al unui om vîrît pînă în gît, poate chiar și peste, în afacerile și combinațiile puterii. Nu era un subtil, un rafinat, de aceea se manifesta rar, dar atunci cînd intervenea de partea cuiva partida era ca și cîștigată. Toate acestea erau întărite chiar în acea seară prin simpla prezență, chiar particulară, a lui Coriolan Popa. Era o petrecere la care lipseau mai toate fețele importante ale Bucureștilor, în schimb era prezent Coriolan Popa, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
respectate întru totul. Acum avea cale liberă. De cum a auzit vocea directorului Mihail, a răsuflat ușurat, dar așa, fără să se simtă, și mintea lui sclipitoare a calculat posibilitățile. Dacă va fi chemat nu se va duce, dacă se invită, partida e cîștigată. S-a invitat. Chiar într-un fel în care îi dădea dimensiunile triumfului acțiunii: a acceptat fără să crîcnească condiția pusă cîteva zeci de minute. Nu se grăbea, nu era ocupat, nu mai era!, dar a pipăit terenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ei, vedeți...“). Poate avea tuse măgărească. Primul simptom, nervozitate, o tulburare generală a organismului. Slăbiciune. Pentru că atunci când trupul pătimește, sufletul... Și atunci domnul Benedek dezvoltă teoria interdependenței fenomenelor sufletești de cele trupești, teorie pe care o auzise cândva, la o partidă de cărți, fără Îndoială de la doctorul Weiss. Dacă n‑o citise În vreo carte. Sau În Aradi Napló. (Vă rog, totul va fi În regulă.) Sfârșitul acestei povestiri Îl aflăm În același ziar, Aradi Napló, din colecția anului 1858 (citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Sau la mall. Adolescentul și femeia asta frumoasă, destul de în vârstă pentru a-i fi mamă. Îl lasă s-o bată măr la paintball, deși părul îi e tot stropit cu vopsea. Scaunul lui cu rotile de asemenea. Încearcă o partidă de pac-pac cu pistoale laser. Îi cară trupul pe jumătate gol și plin de riduri până în vârful unui tobogan cu apă, din nou și din nou, o întreagă după-amiază caniculară. Pentru că el nu s-a drogat niciodată, îngerul de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Se așeză cu Anita într-un colț, în sala de sport ornată cu baloane și lumini, încercând să scape de îngrozitorul sentiment de neputință și zădărnicie. Își trăgea mereu rochia peste genunchi, să nu i se vadă juliturile de la ultima partidă de fotbal. Prietena ei n-o mai văzuse atât de deprimată. Într-un moment de bucurie generală, Luana se încăpățâna să rămână încruntată. În adâncul sufletului, adolescenta cu bucle blonde, aștepta, așa cum așteptase în toți anii de școală, ca al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și-i întinse fetei o floare, sperând că astfel își va șterge păcatele. Luana se înroși de nervi. Îi ceru să părăsească încăperea, până nu face un gest necugetat. Întorcând capul, când la unul, când la altul, ca la o partidă de tenis, Cordel ameți. Începu să urle isterică, luând apărarea bărbatului, învinuind-o pe fată că abia sosise în fabrică și deja atentase la pudoarea unui coleg de-al lor. Luana crezu că visează. Senzația, din ce în ce mai puternică, că nimerise într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Hai s-o facem și noi! Se ridicară în același timp. După câte înțeleg, ne-am aflat la o masă de șah. Dacă aș fi avut inspirația să vorbesc cu tine mai înainte, acum am fi prevăzut mișcările adversarului și partida nu s-ar mai fi încheiat remiză. Seara, când cei ai casei s-au cufundat în odihna nopții, Luana a rămas cu ochii pironiți în gol, măcinată de întrebarea căreia nu reușea să-i găsească răspunsul: Ce dorea Veber? S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
compromisuri morale rămase în memoria tiparului atunci, sigur că, pornit în vizită cu o idee, reveneai acasă, dezumflat, cu o alta. Într-o zi Carmina îl reîntâlni pe profesorul de sport. Nu era beat dar fusese, după cum spunea, la o partidă de tenis și transpirația îi mirosea intens, a acru, a doagă de butoi, porii feței, măriți, luceau de grăsime, dincolo de aparenta sprinteneală, purta cu sine o expresie de om suferind; poate nu băuse nimic în ziua aceea, îi lipsea tonicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
consola definitiv, să-și schimbe viața, iar asta îi crea Sidoniei o satisfacție intensă, pentru că o persoană divorțată, o femeie, să zicem, are deja pe frunte pecetluită anatema, ori suprema ambiția a coanei mari era să-i găsească fetei o partidă mai reușită decât prima, uite așa, să moară de necaz fostul, prin urmare era intransigentă când urma să aleagă, acum conta foarte mult ca partenerul să fie dintr-o familie bună, să aibă o funcție importantă, salariu mare, să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
preocupa noapte și zi, deși, dincolo de temerile ei simțea că merge la sigur, fata era singură, n-avea pe nimeni care să-i insufle eventual cine știe ce veninuri și apoi, ce mai, Ovidiu însemna pentru ea, fără doar și poate o partidă. Drumul către satul unde locuia Fana a fost unul dintre puținele plimbări pe care Ovidiu și Carmina le-au făcut împreună numai ei doi fiind. Din prag Sidonia i-a avertizat, să fiți cuminți, le-a zâmbit cu multă îngăduință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Sidonia ușurată de povara treburilor casnice ce nu se mai sfârșeau, să foia de acolo, acolo, fără rost. Miroase a transpirație ca un talan bătrân, zise inspirând în urma bărbatului ei și știu că fusese, probabil cu vreun prieten la o partidă de tenis. De la un timp bărbatul ei părea foarte preocupat de condiția lui fizică. Rămase sprijinită de cuier meditând: să se fi întâmplat ceva cu el? Să fi intervenit ceva? Ceva în viața lui? Să-i fi pus cineva sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rouă pe frunze, să privească în jur și să rămână pe gânduri, copleșită de peisajul idilic, de câte o senzație aparte. Cu socrul meu mă înțeleg excelent, e un bărbat încă viguros. Deseori ieșim în cerdac și jucăm câte o partidă de șah. A fost un pasionat al șahului, aici în sat nu prea are cu cine să-și măsoare forțele, pe mine mă învinge de fiecare dată, chiar dacă, de dragul jocului, își sacrifică câte o piesă cu bună știință, ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai mult în speranța că o va reîntâlni pe Fana. Era prea lucidă ca să nu interpreteze cu o crudă exactitate realul. Se despărți de Dimitrie în stația de autobuz. N-o să mai facă pasiențe așezată pe covor. Știa că pierduse partida, dar se înverșuna. Intră în coafor să-și facă un tratament cosmetic și să se vopsească la păr. Suporta cu stoicism întreaga tevatură, închidea ochii, își spunea că așa o fi creația, se naște din durere, ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Se Întorcea la Reghin după o ședere de două zile la Salinae. Venise să-și vadă nepoata și să Încaseze ultima chirie pentru livada cu meri. Nu se putea despărți de tot de livadă. O câștigase domnul Übelhart la o partidă de pocher, după ce jurase că se duce la Salinae doar ca să-și vadă de sănătate. Reumatismul său rebel la orice tratament se domolea ca prin minune În apele calde de la Salinae. Pe timpul șederii la băi, domnul Übelhart era un obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
așa puteau savura și ei farmecul discret al insomniei și gândi cu Încredere la noaptea În care aveau să doarmă din nou ca toți oamenii. Ce altceva Își pot dori insomniacii fericiți? Coriolan Își dorea, mai mult decât somnul, o partidă de șah cu Grațian. Motivul era unul cu totul personal: de la o vreme, uita. Uita să stingă lumina În baie, sau să Închidă gazul În bucătărie. Uita și se auzea spunând tot mai des: am uitat. Se scuza, tăcea rușinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se aplice aceste stări sufletești. Eram un roboțel, o mașinărie concepută să existe, urmând doar programele repetitive pe care mi le stabilisem și nimic mai mult sau mai puțin de atât. Stând în fotoliu cu motanul pe genunchi și o partidă de biliard în față, la televizor, urmărind umbra stâlpului de telegraf cum străbate distanța dintre grădini, m-am gândit mult la sensul vieții mele. Nu cu mâhnire, ci pur și simplu cu mult calm, ca într-o rătăcire zadarnică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pentru tine? — Da, zise ea. La câteva ore după ceea ce, din lipsă de inspirație, an numit momentele de criză ale lui Clio din noaptea precedentă, făcuserăm din nou sex, nici nu mai știu la ce oră a dimineții. A doua partidă fusese somnoroasă și lentă, o încercare aproape inconștientă, cețoasă. Clio vorbise foarte încet în vreme ce mă mișcam înăuntrul ei. Vorbisem și eu, iar cuvintele veniseră de foarte departe. Spuneam lucruri la care nu stăteam să mă gândesc; cuvinte, și-atât. Cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să mă caute stăteam în fața noului nostru hotel, bând o bere Amstel și terminându-mi cartea de Paul Auster. Era abia începutul serii și mă gândeam la pizza și cocteiluri și la întoarcerea, în sfârșit, în Marea Britanie. Mă gândeam la partida de sex în stare bahică din urmă cu câteva nopți și la felul în care răsuflarea și transpirația noastră aburiseră interiorul de plastic al cortului și la cum am stat acolo întinși, încolăciți, înconjurați de lucrurile noastre făcute vraiște. „Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
contracte la această marfă. Astfel, în sezonul 1983-1984, au fost contractate 20.000 baloturi de bumbac egiptean (6.650 tone), în valoare de cca. 19 milioane dolari S.U.A. A urmărit executarea contractelor în cadrul operațiunii de barter import bumbac fibră în contra partidă cu exportul de ciment în saci, încheiată în anul 1982. A participat la sesiunile comisiilor mixte româno egiptene, care au avut loc la Cairo. A sprijinit delegațiile de la Românoexport, Romsit, Confex, Fructexport, Metalimportexport, Vitrocim, Exportlemn, în vederea încheierii de contracte la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
or ieși din combinația asta? Apocaliptici cumva?" "La șasă sară, ironizează valaha de ea pronunția mea cam moldavă, trec pi la tini". "Poruncește-mi și te aștept", fac eu ca Tano. O aștept cu drag. Mi-i dor de-o partidă sănătoasă de rîs. Rîsul nostru absurd-voios. E mai vivantă, mai tonică decît mine. Stăm, și eu și ea, cu ochii pe realitatea care dă-n clocot (pe mai-mult-ca-prezent, e zisa ei!), dar Magda U. preia altfel decît mine evenimentele. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
madammm Tatu cu profesorul de acuplări. "Cîte-un sex!" Cristoase, ce dialoguri ar scoate Teodor Mazilu din proștii sub clar de lună, dacă ar auzi-o pe madammm... "Zi sex și gata. Nu cheese, sex! Ce-i mai bun decît o partidă de sex asistat? Hai că nu știți. Vă spun eu: două". O privesc pe adolescenta care putea fi mugur alb și roz și pur. Asta v-am făcut. Am dat anomaliile drept evenimente, v-am bombardat cu pornografie, cu scatologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ai fi dezlipit de daragaia ta Iordanca. "Am să-ți fiu înger de pază-n patru labe", așa a promis. Picioarele din spate i-s mai greoaie. Ieri, la prînz, s-a dus cu fetele, Dunguța și Gipsy, să latre. Partida de lătrat mașini-tramvaie-biciclete s-a sfîrșit repede. S-a întors șchiopătînd. Nu ne-am distrat cum credeam. E mai bine cu tine. Mi-e bine cu tine, fără totuși. Unde te-ai bălăcărit așa? Nici n-a vrut s-audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
scoate el din casă și de-a mă conduce cu lesa la veterinar îi surîde. Hai, primesc, da numa' din bulevard. Ia-o înainte, să încui. Se întîmplă ca Tano să împingă poarta cu capul tocmai cînd Milucă, întors de la partida de sex, se apucă de gard, să nu gliseze pe gheață. Agitația de păpușă dezarticulată, de sperietoare vîntuită nu-i place cîinelui meu. Îl mîrîie cavalerește, ca avertisment, dar Milucă urlă un "marș, javră". Pînă să intervin, cracul pantalonului Armani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îl caută mereu... Un tânăr cu o înfățișare plăcută mi-a atras în mod deosebit atenția. Fusese ani de zile îndrăgostit de o fotografie ce a aparținut unui prieten foarte apropiat, care a murit înghițit de un ghețar într-o partidă de schi. Era o fotografie alb-negru deosebită, ce și-a transcendat spațiul cartezian pentru a-i întoarce iubirea. Asta mi-a oferit ghețarul în schimbul celei mai pure dintre prietenii. Am mers an de an să schiez în același loc, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]