10,871 matches
-
Academiei Române. Hazardul obiectiv, ca și «obiectul oferit obiectiv unui obiect», a ținut să se manifeste încă o dată, iar teribila lykantropie a ipocritelor lucruri, criză fiind de aramă, și-a dat acum sângele pe față, ca un vampir numai în aparență pasiv. Cravata trăgea, nu-i așa, spre cravată, - de gâtul meu tânăr, apoi tot mai uscat, atârnaseră câteva zeci, de toate culorile, dar mai ales sobre, ca și cum le-ar fi purtat un triunghi, ori un pătrat, ori un tetraedru, erau - am
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
înregistrate în registratură. Deși normele instituționale prevăd că președinții, precum și membrii comisiilor pot invită grupuri la dezbaterile comisiei, cererile vin, în principal, dinspre grupuri și mai puțin dinspre instituția legislativă. Această direcție arată că promovarea intereselor nu este un act pasiv, ci, mai degrabă, un demers activ. În general, solicitările de participare în cadrul comisiilor sunt făcute de către reprezentanții grupurilor, si mai puțin din partea președinților de comisii, deși sunt cazuri când aceștia, din proprie inițiativă, invită grupurile pentru a participa la dezbaterile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
trebui să-și schimbe metodă, modul de gândire, modelele de acțiune, concepția despre stat și piața dar și un nou alt tip de raporturi cu cetățenii. Stânga tradițională se ocupă de reglementări, de naționalizări, punea taxe și cheltuia pe protecție pasivă. Acum e nevoie de adaptări mai subtile la o realitate schimbată. Dar, în primul rând, este nevoie de o cultură de stânga și aceasta trece prin cultivarea dezbaterii ideologice"5. Același mesaj de extindere a bazei electorale a fost lansat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de încercarea de a provoca alegeri anticipate în 2005 și referendumul organizat pentru demiterea președintelui în 2007. Acestea au deturnat acțiunea guvernamentală, într-un moment extrem de delicat - declanșarea crizei economice din 200822. În opinia noastră, Președintele nu exercita în mod pasiv rolul său de mediator al puterilor în stat, el intervenind în primul rând în legătură cu desemnarea șefului executivului, act responsabil, care îl implică ulterior în mod direct și care îi conferă credibilitate politică. În acest sens, fiind investit de către cetățeni cu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
-și publicul într-o adevărată "suspendare a neîncrederii"20. Teoreticienii și practicienii relațiilor publice consideră că publicul reprezintă: "orice grup sau individ care este implicat în vreun fel anume în viața unei organizații"21 . Un public poate fi activ sau pasiv. De aceea, "...atunci cand activitatea unei organizații poate avea consecințe asupra unor oameni sau cand acțiunile acestora pot avea consecințe asupra organizației, oamenii se vor simți implicați și vor accepta că există o problemă care îi privește în mod direct. Se
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
oameni sau cand acțiunile acestora pot avea consecințe asupra organizației, oamenii se vor simți implicați și vor accepta că există o problemă care îi privește în mod direct. Se naște astfel un public minimal, latent, un public care este încă pasiv, dar care are potențialul de a deveni activ. Dacă gradul de implicare și de acceptare a problemelor crește, daca gradul de inhibiție sau de teama față de diversele constrângeri scade, atunci acest public poate deveni unul conștient și activ"22. Publicul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
un derivat anormal în -bil, nu de la verb, ci de la substantivul lustrație: "dacă numărăm lustrațiabilii din viața politică și economică românească, găsim duium, bre" (forum Adevărul, 19.04.2006). Verbul a lustra a fost folosit inițial mai ales în construcții pasive - "ar putea fi lustrați, dacă legea este votată de Parlament" (Cotidianul, 11.04.2006); "cine și cum să fie lustrat" (ib. 12.04.2006). Mai spectaculoase sînt însă utilizările active - "Ca sa lustrezi pe cineva, e nevoie de aviz"; Vom lustra
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme, așezate alfabetic după titlu, extrase, probabil, din toate cele nouă volume, dar cu siguranță după convingerea și exigenta autorului. Primul termen al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Basarabia în vara aceluiași an 1940, ,un an rău în toate privințele", diaristul e atât de îndurerat, încât ,parcă ni se amputează un braț". La fel, când este ,cedat" nordul Ardealului. El e revoltat (și nu numai el) de reacția pasivă a guvernanților români, care au acceptat condițiile ,arbitrajului" (de la Viena). Nu trebuia să fim concilianți, să nu admitem niciun compromis teritorial, nu trebuia discutat nimic. Război!" Și cred că avea dreptate. Lui Hitler nu i-ar fi convenit un conflict
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în spațiul teoretic mai multe concepte cum ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata rivoluzione agraria" (lipsa revoluției agrare), "questione meridionale" (chestiunea meridionala), "hegemonia" (hegemonia), "trasformismo" (transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție). Concluzia cercetării este că întreaga gândire gramsciană are ca scop demonstrarea cauzelor și a mecanismelor care au condus la eșecul proiectului statului italian modern odată cu "predarea" instituțiilor în manile mișcării fasciste. Aceasta s-
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și a mecanismelor care au condus la eșecul proiectului statului italian modern odată cu "predarea" instituțiilor în manile mișcării fasciste. Aceasta s-a putut realiza doar prin disoluția autorității statale. La Gramsci, fascismul, este considerat a fi o formă a revoluției pasive, apărut ca urmare a tentativei de stabilizare a dominației burgheze aflate în dificultate ca urmare a crizei organice cu care se confruntă. A treia cercetare ne este prezentată de către Salvatore Cingari. Autorul este profesor de istoria doctrinelor politice la Universitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în spațiul teoretic mai multe concepte cum ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata rivoluzione agraria" (lipsa revoluției agrare), "questione meridionale" (chestiunea meridionala), "hegemonia" (hegemonia), "trasformismo" (transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție)5. Gramsci folosește aceste concepte pentru a identifica și analiza elementele constitutive ale proiectului politic impus de liberalii democratici întregii societăți italiene, actorii politici, metodele folosite etc. Autorul sard a adus argumente, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
acordării dreptului de vot direct și liber exprimat mării mase a populației. Abordarea teoretică pe care Gramsci o folosește atunci cand analizează transformismul este complexă, deoarece folosește argumente ce provin din analiza fenomenului risorgimental. Astfel, conceptele de hegemonie, intelectuali sau revoluție pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă din partea blocului moderaților nu numai a grupurilor aliate, ci și a celor adversare. Această politică s-a manifestat în plan parlamentar 15. Astfel, teoreticianul sard a criticat transformismul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în plan parlamentar 15. Astfel, teoreticianul sard a criticat transformismul deoarece acesta împiedicase punerea în practică a soluțiilor revoluționare pentru rezolvarea oricărei probleme acute cu care națiunea italiană se confruntase 16. Rezultatul acestei "direcții" exercitate de moderați a fost caracterul "pasiv" al revoluției italiene 17. Pe parcursul acesteia, elitele moderate au limitat participarea poporului, pentru a evita mișcările sociale îndreptate împotriva celei mai conservatoare instituții a Vechiului Regim - Biserică Catolică, așa cum se intamplase pe parcursul revoluției franceze de la 1789. Este foarte posibil, datorită
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
care puterea o are în exercitarea unei direcții eficace: soluția genială ce a fost găsită pentru rezolvarea acestei probleme a putut permite desfășurarea Risorgimentoului în formele și limitele sale, fără "Teroare" că "revoluție fără revoluție" adică sub forma unei "revoluții pasive" pentru a folosi o expresie folosită de Cuoco - însă într-un sens puțin diferit față de modul în care acesta îl folosește. În ce formă și cu ce mijloace au reușit moderații să își stabilească aparatul (mecanismul) propriei hegemonii intelectuale, morale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pentru a exercita o direcție eficace. În perioada risorgimentală, rezolvarea acestei probleme a permis declanșarea și desfășurarea Risorgimentoului în formele și limitele în care acesta a acționat prin evitarea "Terorii", ca o "revoluție fără revoluție" și anume că o "revoluție pasivă" pentru a folosi expresia lui Cuoco, cu un sens totuși diferit decît cel pe care acesta l-a folosit. Dată fiind această concentrare organică, moderații au exercitat o puternică atracție "spontană" asupra întregii mase de intelectuali de orice grad existente
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
forme din ce in ce mai voalate și indirecte, până la măsuri cu caracter polițienesc și lovituri de stat. Gramsci a fost interesat să analizeze mișcarea fascista, pentru a înțelege legătură intrinseca între criză statului liberal, eșecul Risorgimentoului și instituirea regimului că forma a revoluției pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
abuzurilor exercitate de aceștia. Practic, statul dispăruse. Iar pe acest fond de disoluție a autorității statale, o mișcare de tip totalitar sau autoritar că cea fascista a reușit să cucerească puterea politică. Pentru fascism, văzut că o formă a revoluției pasive, sensul pe care Gramsci îl dă este acela al tentativei de stabilizare a dominației burgheze aflate în dificultate ca urmare a crizei organice cu care se confruntă. Din acest punct de vedere, fascismul reprezintă o formă de restaurație, dar și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
principalele funcții ale FDUS? În primul rând, putea propune deputați pentru toate organismele de stat. În al doilea rând, informa cetățenii referitor la deciziile de interes național care se luau de către partid, urmărind însă din partea lor o reacție activă, nu pasivă, concretizata prin "adunări publice" având că denumire generală ""Tribuna Democrației"" și unde aceștia ar fi urmat să pună întrebări și să primească răspunsuri "în legătură cu orice aspecte principiale și practice ale politicii interne și externe a partidului și statului, ale construcției
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
emoția recunoașterii./ Șoapta sau strigătul bucuriei./ Veșmintele transparente sau șuieratul în somn,/ printre fantasme.// Deodată reflexele spectrale ale aceleiași Clipe,/ ale aceleiași pietre de cuarț ce-ți arde în palmă/ ca o inimă" (Un corp promis). Totuși poetul nu rămîne pasiv în fața acestui spectacol pe care și-l oferă sieși, încercînd o opțiune. El se distanțează treptat de imagistica concretului printr-o dezolare ce îmbracă forme complicate, o dezolare a condiției noastre existențiale. însă nu are loc o despărțire tranșantă, irevocabilă
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe care autorul sard a duce în interpretarea fascismului este introducerea conceptului de "revoluție pasivă" în raport noile realități sociale de după încheierea războiului. Pornind de la teoriile prezentate de Vincenzo Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
realități sociale de după încheierea războiului. Pornind de la teoriile prezentate de Vincenzo Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul acestui concept teoreticianul sard reușește să realizeze o teorie prin care a demonstrat că particularitățile istorice și geopolitice care au condus la apariția statului modern italian, menținerea raportului de inegalitate dintre Nord și
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
sumbru impas. Unii diplomați de-ai noștri recompensați politic sau alții neclintiți din posturi de zeci de ani, doar mutați dintr-o țară în alta, fără să cunoască pe viu realitățile României, sunt - cu excepții, desigur! - robi ai unor atitudini pasive, ca să nu zic mai mult, în fața imaginilor uneori reale, dar deseori strâmbe, contrafăcute, privind România și pe români. Mari experți în a organiza recepții și primiri ale mai-marilor de la București, primiri care înghit zeci și sute de miliarde de lei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
acest moment reprezintă începerea oficială a unui nou Război Rece. Vestea este că a început noul Război Rece. Acest lucru va modifica fundamental politică externă internațională. Va modifica fundamental relațiile Est-Vest. Va fi un Război Rece în care - cel puțin pasiv - va fi parte și Chină, dar și India. Vladimir Puțin a mulțumit oficial conducerii Chinei. Am auzit și faptul că a spus că nu vor urma alte anexări. Este greu de crezut judecând după Transnistria și după referendumul care urmează
Chirieac: "Este începerea oficială a unui nou Război Rece" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41287_a_42612]
-
virtualități, latențe, nu explicații. Toate traumele și toate tramele sunt, la rigoare, posibile, dar activarea fiecăreia dintre ele depinde de instrumentarul de lectură. Întocmai ca în finalul cărții (care poate disimulează un vademecum), Alice Popescu practică o poetică a sincerității pasive: „și acum ce facem, alice ?/ Eu zic să tăiem puțin unghiile, să îndepărtăm cuticulele/ și să lăsăm lucrurile/ așa cum sunt” (p. 68). Ca aluzii, adică, la îndemâna speculației, dar excluzând judecata definitivă. De altfel, lumea lui Alice Popescu, în care „părinții
Tablou de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3876_a_5201]