1,597 matches
-
aseamănă, decorarea interioarelor se destandardizează, se personalizează, tinde să devină mai originală, purtând pecetea gusturilor particulare. După decorul „de clasă”, locuința hedonistă și convivială, bazată pe un individualism decorativ de masă. În faza III, confortul este asociat nu atât cu pasivitatea consumatorului, cât cu activitatea decorativă și cu o anumită identificare cu casa. Firește, modurile de amenajare a căminului nu sunt fără legătură cu apartenența de clasă sau cu micromediile. Rămâne un fapt că normele de grup nu împiedică dezvoltarea practicilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pune în scenă, prin programele de reality-show îndeosebi, un univers al învingătorilor și al învinșilor în care trebuie să fii cel mai bun, să realizezi performanțe pentru a deveni starul de mâine. Noile obiecte de consum? Vechiului model bazat pe pasivitatea consumatorului i se substituie un model de comunicare care-l incită pe individ să acționeze, să se autogestioneze, să devină „propriul său demiurg”25. Frumusețea? Discursul mărcilor produselor destinate corpului recurge din ce în ce mai frecvent la terminologia științifică, la cifre și la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pentru asistența și serviciile sociale care fuseseră acordate înainte. Femeile consideră că aceste forme de ajutor sunt esențiale pentru supraviețuirea lor și a copiilor lor și sunt dispuse să încalce regulile tradiționale ale regimului de gen din cadrul familiei care pretind pasivitate și supunere și să lupte pentru a-și apăra familia. Politicile de reformă structurală impuse țărilor în curs de dezvoltare, ca o condiție pentru împrumuturile de la Fondul Monetar Internațional și de la comunitatea financiară internațională, le-au determinat pe femeile din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pe piața forței de muncă, aceste probleme nu se mai pun. Aceasta arată că, de acum înainte, mișcarea feministă sud-coreeană depinde de menținerea și creșterea ratei de angajare a femeilor”. Contrar imaginii tradiționale a asiaticelor - a căror feminitate, maternitate, sexualitate, pasivitate, docilitate și hărnicie pot capta, într-o primă etapă, atenția unui observator -, muncitoarele din fabricile sud-coreene au stat în fruntea activității sindicale din sectorul industrial. Mișcarea sindicală industrială a fost susținută de muncitoare în special de la mijlocul anilor ’70 și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de măsuri. Mr. Bîtlan Constantin” * În multe cazuri, informatorii au jucat un rol important prin faptul că aveau poziții înalte, erau formatori de opinie, puteau manipula alți oameni prin discuțiile sau prin acțiunile lor. Informatorul de mai jos îndeamnă la pasivitate, îl liniștește pe cel care își spune păsul. Și totul pentru a nu avea revolte, pentru ca lumea să nu pornească la acțiuni care să pericliteze securitatea regimului. Notă informativă sursa „Andrei Barbu” 05.03.1964 „[...] În ziua de 28.02
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Astfel, în viziunea budistă, fantoma are rolul de a exprima înscrierea destinului uman între, pe de o parte, agitația și frământările lumii vizibile și, pe de altă parte, vacuitatea unui invizibil care implică eliberarea de orice activitate, de orice zbucium, pasivitatea de neclintit aflată dincolo de toate neliniștile și de toate tulburările. „Nu există valuri în apele meditației”, afirmă filozofia budistă. În spațiul no însă, valurile freamătă încă, fantoma nu izbutește să se rupă definitiv de viață. Ca și în tragedia greacă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din clasa sa a spus-o în spatele său. A evitat să se întoarcă deoarece, spune ea, nu știe dacă ar fi putut evita „să-l ia la bătaie”, cu o dorință ascunsă de „ucigaș”; - în al treilea rând, problematica activitate/pasivitate pare a fi cu totul deosebită la această adolescentă, trimițând spre cele două cupluri conflictuale agresivitate-supunere și masculinitate-feminitate. Ea s-a simțit multă vreme mai degrabă băiat decât fată, cu deosebire în toată perioada de latență când se juca cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vorbește Anna Freud. Comportamentele periculoase, cele suicidare, ideile de suicid și chiar tentativele de suicid pot reprezenta redirecționarea imediată spre sine însuși a unei agresivități dirijate mai întâi asupra obiectelor oedipiene, și care a constituit motivul culpabilizării adolescentului. Inhibiția, neimplicarea, pasivitatea pot, de asemenea, să se constituie în mijloace de negare sau cel puțin de control al acestei excitări: adolescentul rămâne închis în camera sa alungit în pat, nu se interesează de nimic, modalitate de a nu se confrunta cu această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
control al acestei excitări: adolescentul rămâne închis în camera sa alungit în pat, nu se interesează de nimic, modalitate de a nu se confrunta cu această nevoie pulsională care îi produce teamă. Este evident că această inhibiție, această repliere, această pasivitate pot deschide calea spre o stare depresivă mai mult sau mai puțin evidentă (Marcelli, 1991). MODIFICAREA ECHILIBRULUI DINTRE INVESTIȚIILE NARCISIACE ȘI OBIECTALE Modificarea echilibrului dintre investițiile obiectale-investițiile narcisiace este foarte importantă. Replierea spre sine însuși provine din nevoia ruperii de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu pot fi satisfăcute decât într-o relație de dependență potențială (de unde apare ura față de celălalt de care depinde de acum înainte satisfacția). Această confuzie identitară, această slabă diferențiere sine-celălalt, această relație de dependență mereu nesatisfăcută explică teama majoră de pasivitate („a asculta de...” devine echivalentul lui „a se supune cuiva...”, ceea ce apare ca o amenințare de confuzie identitară majoră), pasivitate înscrisă imediat într-un registru de homosexualitate primară alienantă. Sinele și obiectul nefiind în mod clar diferențiate, obiectul devine periculos
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acum înainte satisfacția). Această confuzie identitară, această slabă diferențiere sine-celălalt, această relație de dependență mereu nesatisfăcută explică teama majoră de pasivitate („a asculta de...” devine echivalentul lui „a se supune cuiva...”, ceea ce apare ca o amenințare de confuzie identitară majoră), pasivitate înscrisă imediat într-un registru de homosexualitate primară alienantă. Sinele și obiectul nefiind în mod clar diferențiate, obiectul devine periculos, deoarece poate să pătrundă în sine, să se instaleze acolo, să-l cucerească și să-l alieneze definitiv. De aici
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor realizată chiar cu antidepresivul care i-a fost prescris. Simptomatologia lui Gaétan conține o dezinvestiție relativă însoțită de pasivitate, indiferență și eșec școlar de asemenea relativ: tocmai a repetat anul școlar. Gaétan trăiește într-o familie unde există conflicte și o neînțelegere cronică în cadrul cuplului; tatăl este un om rigid cu numeroase trăsături de personalitate paranoice. Dezimplicarea și această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și eșec școlar de asemenea relativ: tocmai a repetat anul școlar. Gaétan trăiește într-o familie unde există conflicte și o neînțelegere cronică în cadrul cuplului; tatăl este un om rigid cu numeroase trăsături de personalitate paranoice. Dezimplicarea și această aparentă pasivitate îl protejează pe Gaétan de treceri la act violente care alimentează o parte din fantasmele sale. El va explica foarte bine cum anume putea înainte „să-și controleze” fanteziile și cum, din momentul în care a început acest tratament, s-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și privind sensul comportamentelor sale reprezintă o amenințare potențială și nu pot decât să provoace o eschivare și o devalorizare a unei situații resimțită ca fiind cu atât mai periculoasă cu cât ea este însoțită de un sentiment rușinos de pasivitate și de supunere. În acest stadiu, supravegherea medicală de tip „psi” este de cele mai multe ori contraindicată, deoarece efectele sale sunt returnate chiar împotriva acesteia și riscă să îndepărteze pe termen lung tânărul de o modalitate de îngrijire care ar putea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de învățare. O credință este un reper (intelectual, emoțional, doctrinal) din perspectiva căruia interpretăm existența, ajungem la un sens, la un țel înalt. Prin cunoaștere descriem lumea, explicăm ceea ce este; prin credințe o modelăm, o transformăm. Cunoașterea ne îmbie la pasivitate și la o „îngenunchere” față de faptele care se derulează în jurul nostru. Credința ne activează înspre transformarea lucrurilor din jur și a noastră deopotrivă. Cunoașterea ne blochează, ne închide; credința ne eliberează, ne deschide. Cunoașterea este statică; credința este dinamică. Cele mai multe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
stări hipnotice (Braidă, ci a unor anumite caracteristici fiziologice ale creierului oprite în starea de veghe” (Hoareau, 1998, p.63Ă. Charcot, pe de altă parte, a dezvoltat o teorie a patologiei și sugera că hipnoza era o stare patologică a pasivității care progresa de la letargie și catalepsie la somnabulism mai degrabă decât la o activitate crescută. În 1882 Charcot a prezentat o lucrare despre hipnotism la Academia de Științe, în care furniza o descriere detaliată a stării de transă. Acest eveniment
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și să-și amintească de genealogia sa imperfectă; îi atacă în mod ironic pe platonicienii amatori de idei pure și-i trimite la parfumuri, realități impure printre impurități; revendică artificiul asociat în mod obișnuit genului feminin și deci, pe atunci, pasivității, păcat cardinal la greci; subliniază că toate ocaziile de a te bucura sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace de a accede atât la cunoaștere, cât și la adevărurile faptice
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de un capital de start-up (de pildă, capital de pornire a unei afaceri, de înființare a unui ONG într-o zonă rurală izolată etc.). Instituțiile care acordă (micro)credite blamează adesea ideea de „grant”, considerând că inhibă spiritul antreprenorial, perpetuează pasivitatea (lipsa unui simț al răspunderii față de modul de cheltuire a banilor) și, eventual, mentalitatea socialist-paternalistă. „Răul” ar rezida în „cultura economică și de afaceri a potențialilor beneficiari”, iar „binele” în posibilitatea de „a scoate din mintea oamenilor ideea de grant
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mai puțin dintr-o perspectivă comparativă. „Arhitectura” procesului de facilitare: dileme și paradoxuri În societatea românească postsocialistă, dezvoltarea/facilitarea comunitară a fost imaginată preponderent ca un mjloc de refacere a țesutului social asociativ în cadrul comunităților locale și de eliminare a pasivității și a „sindromului de dependență” de instituțiile statului. În condițiile în care istoria facilitării comunitare este foarte recentă și în lipsa unei articulări între teorie, practică și cercetarea emipirică, discursul despre facilitarea comunitară este populat în prezent cu argumente și ipoteze
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
inovație al proiectelor, eficiența metodelor sau relevanța locală a conceptelor utilizate (viziune comună, planificare etc.) erau puse între paranteze. Există și în prezent un abuz al întrebuințării conceptului de cultură: invocându-se idei precum „mentalitate balcanică”, „mentalitate tradițională”, „cultură a pasivității”, se „explică” de ce anumite politici care au reușit într-un anumit context eșuează atunci când sunt transplantate în alte contexte. Astfel, cultura este tratată ca o variabilă reziduală misterioasă, cauza ultimă a faptului că regiuni sau comunități întregi se abat de la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vs cultură a dezvoltării. Sensul conferit culturii sărăciei reprezintă o variantă simplificată a noțiunii dezvoltate de Oscar Lewis (1967): „ansamblu de norme, valori, credințe, atitudini care perpetuează sărăcia și degradarea comunității”. Atributele esențiale ale culturii sărăciei sunt, în accepțiunea ARDC, pasivitatea, paternalismul, apatia, indiferența, individualismul, un sentiment puternic al neputinței și lipsa perspectivelor de viitor. Astfel de comunități nedezvoltate ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în construcția și filozofia organizației. Pe de altă parte, numai o organizație nouă, cu metode și instrumente noi, dedicată obiectivului, lipsită de orice fel de implicare politică, cu vizibilitate la nivelul individului, putea să construiască încredere și „capital social” în privința pasivității și neîncrederii comunităților sărace, putea să impună un model nou, purtând cu modestie girul inițiatorilor săi. Etapa conștiinței de sine Istoria arată că atât începuturile, cât și sfârșiturile sunt dificile. Construcția instituțională cere timp și resurse; ea implică împărtășirea în cadrul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
detalia și argumenta acest aspect. Puncte critice în facilitarea comunitară Riscurile majore pe care o facilitare comunitară deficitară și le asociază par să fie cel puțin următoarele trei: înșelarea așteptărilor comunitare; favorizarea agenției de dezvoltare comunitară în raport cu populația locală; stimularea pasivității populației din localitate. Aș începe cu menționarea unor experiențe de cercetare-acțiune relevante pentru tema în discuție. Un program conceput în 1998 de către Guvernul României cu sprijinul Băncii Mondiale urmărea consolidarea moștenirii culturale în satele săsești nu numai prin păstrarea monumentelor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ajută la conștientizarea unor probleme și la închegarea unui grup de acțiune. El este perceput ca un om cu resurse, care trebuie ascultat sau, oricum, luat în seamă. O astfel de percepție poate duce foarte ușor la menținerea reflexelor de pasivitate comunitară sau la plierea comunității pe sugestiile facilitatorului. Modul în care facilitatorul este perceput de către comunitate - datorită unor întâmplări care îi pot scăpa acestuia de sub control sau ca urmare a intențiilor care, efectiv, îl ghidează - are consecințe extrem de importante pentru
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
până la scrierea documentației de cerere de finanțare. Sigur că gradul de implicare a facilitatorului este în funcție de nevoile locale, de capitalul social-uman disponibil la nivel local. Formalizarea procesului și ignorarea componentei participative pot duce la efecte contrare scopului facilitării, la consolidarea pasivității comunitare. Contribuția facilitării la formularea unor cereri pentru fonduri la nivelul proiectelor de infrastructură rurală și de activități generatoare de venit este relativ redusă, de numai 7% din totalul aplicațiilor depuse la FRDS. Însă de aici nu rezultă că facilitarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]