2,501 matches
-
umilință inacceptabilă pentru trufașul meu adversar, am făcut imprudența să slăbesc vigilența cu care îmi păzesc spatele de obicei și am încasat o perfidă răzbunare, care era să mă coste prânzul delicios pe care îl preparasem pentru azi. Provocarea, destul de patetică și neinspirată, a constat în sabotarea somnului meu dulce din zorii zilei. De obicei mă mulțumesc cu puține ore de somn pe noapte și ea știe că adorm după miezul nopții și că prefer să mă bucur din plin de
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
Ceaușescu Producător: Săptămâna în imagini nr. 52 / 1973, subiect a. Agenda săptămânii. - Inaugurarea Teatrului Național din București. La deschidere participă Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Cu prilejul inaugurării se joacă piesele „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea și „Simfonia patetică” de Aurel Baranga. DIDA SOLOMON-CALLIMACHI TRENUL FANTOMĂ România, 1933, film polițist R: Jean Mihail Sc: Ludovic Békeffi, după piesa omonimă a lui Arnold Ridley I: Istvan Eiben S: Francisc Lohr M: Mihály Eisemann, Szenkar P: Studio „Hunia” - Budapesta Cu: Tony
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ȘI OROAREA DE A MURI Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 153 din 02 iunie 2011 Toate Articolele Autorului De Andrei Oișteanu Cum comemorăm un scriitor clasic? Șlefuindu-i lespedea de pe mormânt? Lăcrimând patetic la poalele monumentului? (Re)citând nostalgic câteva clișee uzate și abuzate? Sau încercând să aflăm mai multe despre viața și opera lui, despre speranțele și nefericirile lui, despre eventualele lui traume și despre modul cum a știut să le depășească
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
alții din Câmpia Română, alții din meditativa Transilvanie, iar alții din preajma veșniciei de la Sarmizegetusa. Fiecare cu izvorul sau de inspirație, cu stilul său, cu temperamentul sau - dar toți au ceva comun din măreția Oltului, de parcă ar fi primit botezul acestei „patetice ape”, cum o numea Bogza. Fie că scriu de țară, de iubire, de părinți, de natură, de Sine - un fir subțire de diamant argintiu, desprins din undele râului, le leagă silabele cântecului într-o salba de sunete, pe care doar
VITRALII. O ORGĂ ÎNTR-O PĂDURE. CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ LA „ANTOLOGIA CUART 2013 de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367430_a_368759]
-
să nu o terfelim (nu la fel procedăm cu a semenilor de lângă noi) și ne doare în cot de țară când abuzăm de numele ei și ne lingușim până nu se mai poate, o plimbăm în gură cu vorbe mieroase, patetice și expresii sforăitoare, amăgitoare și patriotarde, de „anturaj festivist” și „clacă solemnă”, de show-uri plesnind de prețiozități și agramate, cu ceva damf de perversitate fățișă, existente în toată media audio-vizuală. Cel mai adesea invocăm trecutul ca pe o marotă
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
de toate veșmintele inutiule!...Urlă lupoaica și cositoarea cea strălucitoare și întruna flămândămerge înainte, mereu înainte ... ), ca un paroxism sensorial. Ecroșeul e o imagine a exploziei numenale. E multă imaginație în aceste proze, îndulcită adesea prin inflexiuni psalmice, multă secreție patetică trasă prin filtrul romanticului. Metafora și incantația sunt procedee predilecte prin care discursul prosodic-liric se încarcă de o priză magică, de sonorități oraculare. Acest volum al Melaniei Cuc topește în discursul său, rafinat până la eclatanță, o imaginație copleșitoare, în care
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
cu privire la subiectele peripețiilor eventuale,ci scenele mărețe,pline de lirism retoric,în care pasiunea și dialectica eroului principal (s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea,ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea”Miorița””Imn cu pervay de baladă”,sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere,”Meșterul Manole”este o”doină”tragică despre dorința
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
scenele mărețe,pline de lirism retoric,în care pasiunea și dialectica eroului principal (s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea,ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea”Miorița””Imn cu pervay de baladă”,sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere,”Meșterul Manole”este o”doină”tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
paroxysm sensorial, printr-un ecroșeu al imaginii explosive numenale. E mult ceremonial ritmic în poemoziile lui Stan V. Cristea, e multă aventură a eului la care participă pensonajele lumina, cuvântul, noaptea, ploaia, fluturi, îndulcită adesea prin inflexiuni psalmice, multă vibrație patetică trasă prin filtrul sensibilității. Existențialismul din aceste versuri, laitmotivul, refrenul uneori, incantația sunt procedee predilecte prin care discursul lric se încarcă de o priză magică, de sonorități oraculare. Stan V. Cristea este un poet de înaltă vibrație, convingător în toate
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
dezlănțuite , haită fără conținut și fără organul spiritual, de cele mai multe ori. N-am să pot restabili vreodată restanța pierdută a instituției, pentru că brațele bestiei scârnave s-au întins vanitoase, semănând confuzie și minciună și anulând vechea tablă de valori . Vicepreședinții(patetici): Am asistat la o lecție istorică, dar și la o revoltă personală, în care președintele blazat și nostalgic încearcă să eradicheze răul genetic din istoria spiritului, dar, el însuși, este prins între două lumi, ale căror nevoi nu sunt legate
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
Mocanu, care ne-a încântat cu un poem în proză dedicat memoriei părinților săi și alte poezii, cât și Lili Goia care nu s-a ... In memoriam Florin Paraschiv - Gabriel FunicăAceastă nostalgică imagine propusă spre publicare, nu se vrea deloc patetică, nicicum, chiar dacă vor cârcoti destui pe această temă. În această fotografie îi veți recunoaște pe Ștefania Oproescu, Mariana Vârtosu, Florin Paraschiv și Gabriel Funică; o imagine care vorbește de la sine despre o prietenie de circumstanță, toți patru fiind uniți de
MARIANA VICKY VÂRTOSU [Corola-blog/BlogPost/367055_a_368384]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MARIANA VICKY VÂRTOSU - PRIETENIE CIRCUMSTANȚIALĂ Autor: Mariana Vicky Vârtosu Publicat în: Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului In memoriam Florin Paraschiv - Gabriel Funică Această nostalgică imagine propusă spre publicare, nu se vrea deloc patetică, nicicum, chiar dacă vor cârcoti destui pe această temă. În această fotografie îi veți recunoaște pe Ștefania Oproescu, Mariana Vârtosu, Florin Paraschiv și Gabriel Funică; o imagine care vorbește de la sine despre o prietenie de circumstanță, toți patru fiind uniți de
PRIETENIE CIRCUMSTANŢIALĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367054_a_368383]
-
se întâmplă aici? am strigat eu încercând să străbat cu vocea mea gâtuită de spaimă vuietul invadatoarelor venite din iad, presupun. Mama s-a oprit o clipă din lupta ei inutilă cu stihiile dezlănțuite, având ca unică armă o zdreanță patetică și inutilă, cu ajutorul căreia reușise totuși să facă multe victime, judecând după cantitatea insectelor masacrate ce umpleau podelele casei. - Muște!... Nu știu de unde au venit și de ce! De vreo două ore s-au năpustit ca un nor blestemat asupra casei
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
clopotului și vântul ce sărută buzele magic spiritul circulă în sânge desfacem mâinile pentru ca destinul să-și etaleze suspinele remarcă cineva că femeia se vinde pe vise hm iar îmi vine să pun o oserie de întrebări dar aș deveni patetică inuman de real e acest pas și poate că mi-aș vinde toate clipele să pot da o viață două înapoi doar pentru a șterge scârboșenia animalică ghiară lacomă secunda mă strânge de gât acum vei spune că am rămas
DINCOLO DE CUVINTE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367091_a_368420]
-
Lascău se întrupează tot din cuvânt: „O singură suferință/ mi-a mai rămas./ E dorul de-a naște/ Creând: cuvântul fără seamăn/ Ce crește în mine/ Din acel ocean interior...” („Ocean interior”) Petru Lascău se află în căutarea înfrigurată și patetică a nemuririi. Poetul Petru Lascău știe că nemurirea poate fi atinsă prin opera care rămâne în urmă. Creștinul Petru Lascău are certitudinea că nemurirea se obține în urma credinței și a jertfei mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu. Dacă Hyperion Îi cere
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
tău fierbinte ce-n brațe vrea să-mi steie. Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii, Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă, Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă. Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet, Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet, Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt, Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
tău fierbinte ce-n brațe vrea să-mi steie.Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii,Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă,Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă.Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet,Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet,Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt,Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Autorului detest iarbă halucinanta care îți crește din ochi privirea aceea persiflanta iedera siliconată în jurul căreia se rotesc nori aselenizați mâinile că două cratere pline de lavă (cu o singură atingere îmi scutură cenușă din plete spre ceafa) anduranța ta patetica eroismul trivial gură prin care înoată pești muți cuvinte lichefiate mai vine iubirea monodeistă în vizită la tine camuflata în halat și păpuci de spital? dormi tot așezat pe partea stângă cu inima înotând în aval? se sparg ferestre ridate
ALCHIMIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349559_a_350888]
-
și tuse, de la țața Mărița Floreaca (crâșmărița zvăpăiată, c-a-nșelat comuna toată, încărcând nota de plată), cum i se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata.Câinele urca scara și, apropiindu-se de el, începea să-i lingă mâna. Rămâneai fără mine, haiducule... și-l mângâia pe cap, lundu-l de sub gușă ca pe un copil drag. Bunul său tovarăș, simțind că
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
ci una simțită, inspirată și izvorită din trăirile și orizonturile sale spirituale. Întotdeauna poeziile sale, au o prospețime aparte, o vibrație și puritate specifică sufletului său modelat de farmecul și frumusețea plaiurilor natale vâlcene, au un ton solemn sau grav, patetic sau melancolic, uneori fiind simple exaltări ale sufletului său, de o deosebită sensibilitate, sau rezultatul unor meditații sau reflecsii profunde ale universului său poetic, mereu nou și în căutare de noi aspecte de interes. Al. Florin Țene are un har
AL. FLORIN ŢENE ŞI... „ÎNTOARCERA STATUILOR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349159_a_350488]
-
aprobă un fel de buletin informativ în care se vor publica și „încercările” literare ale unor studenți; ceva de genul unei foi volante cu circuit închis. Pe de altă parte, noi voiam totul sau nimic. În această naivitate vehementă și patetică a constat, în bună parte, șansa noastră. Era însă naivitatea nu doar a unui grup, nici a unei generații, ci a societății în general. Și arta însemna o stare genuină de entuziasm colectiv, inanalizabilă aproape, greu de explicat. Se născuse
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
a așteptat rândul. La cât de mult a făcut cunoscut Cicîrlăul, la cât s-a jertfit întru binele sătenilor săi și în calitate de primar, cred că este a nici zecea parte de recunoștință prin acest gest al administrației locale. Poate par patetic, poate sunt puțin subiectiv, motiv pentru care „a mă apăra” redau câteva gânduri despre Domnia sa din cea mai recentă carte „Petale recoltate din Complinium” (colecție) „Din flori am făcut cuvinte”a unor personalități române și maramureșene: „Nu sunt mulți soliști
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
transmite o emoție și nu trezește un sentiment, în afara desfătării subînțelese de ordin estetic. Volumul este ca un laborator aseptic în care dialectica nuanțelor nu stă pe un filon afectiv. Grija de a nu cădea în dulceața omiletică a predicilor patetice l-a împins pe autor la o analiză de concepte din care ghimpele efuziunii a fost tăiat. La fel, rezerva față de accentele categorice, care trădează asumarea unor certitudini tari, menite a fi propovăduite cu nerv prozelitic, i-a dat lui
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
cât mai mare, purtată cu baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le dea și lor voie părinții să meargă după ,,colindeți”, nelipsind adesea scenele patetice, rugăminți și plânsete din partea țâncilor. În noaptea de Crăciun, respectiv cea dintre 24 și 25 decembrie, pe la fiecare casă din sat vin în ceată cu colindul tinerii de însurat, băieții. În toată Țara Loviștei, cetele de colindători se numesc ,,preuci
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
în serios. Ea este clopoțelul, semnalul de alarmă care ne atenționează. În felul său. Și o face destul de bine, cu mijloacele sale. Dacă fie și unei singure persoane îi va fi de folos acest demers epic, înseamnă că scrierea ei patetică, dureroasă, frustă, și-a atins scopul. CEZARINA ADAMESCU Poet, prozator, eseist, dramaturg și crtitic literar, redactor Agero Stuttgart, membru Uniunea Scriitorilor din România Secvențe video din timpul lansării de carte de la Galați. Aurora Cristea - Povestea Danei (partea I) Lansarea cărții
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]