1,560 matches
-
pe care fiecare mare artist îl pastișează involuntar la începuturile sale artistice. Paradoxal, cumva, este că astăzi discipolul este mult mai celebru decât maestrul. Prin urmare, ca să revenim la subiect, nu doar „notația cotidianului în registru prozaic și bufon, histrionismul, patosul sarcastic, beligeranța ludică și arlechiniada”, nu doar „ironia, fantezismul și libertatea asociației” (despre care vorbea Radu G. Țeposu) stau mărturie pentru relația optzeciștilor cu Dimov, ci chiar elementele concrete ale alcătuirii poetice, identificabile unul câte unul. Moștenirea lui Dimov în
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
de la Blaj, pregătit pentru o carieră ecleziastică. Știe carte latinească, după cum o demonstrează textul Memoriilor, dar și istorie, filosofie, literatură. Spre deosebire de Lăcusteanu, care este vizibil egocentric și contra-revoluționar, Moldovan este revoluționar și, ca majoritatea colegilor săi blăjeni, exhibă un frumos patos al devoțiunii. Luciditatea colonelului muntean cade adesea într-un cinism delectabil (pentru noi), în timp ce luciditatea lui Moldovan coexistă cumva cu credința fierbinte într-o cauză superioară. Ochiul lui Lăcusteanu este întors către fantasmele sinelui, iar lumea românească este reprezentată din
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
ca biolog într-o epocă de spectaculoase succese în acest domeniu, Ricard a avut prilejul să înțeleagă mai multe despre viață, univers și făptura umană decît cei mai mulți dintre noi. Totuși, știința nu i-a oferit, se pare, decît un uluitor patos al descoperirii, fără să-i aducă însă cunoașterea. Convertirea la budism a reprezentat pentru el putința de a face pasul imediat următor, de a ajunge de la noutate la semnificație. În vreme ce pentru el știința se limita la dezvăluirea unor detalii disparate
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
Cruditățile de limbaj și exotismul poemelor românești se șterg. Ceea ce jenează în versurile poetului francez Macedonski (iar situația se va repeta în roman) este relativa inabilitate lexicală, utilizarea neologismelor latine savante în contexte de lirism intens, provocînd scăderea bruscă a patosului. Peisajelor somptuoase din versurile românești le corespunde aici luxul rece de tip Leconte de Lisle; doar rareori temperatura toridă pătrunde și în textul galic, precum în acest final de sonet (Crépuscule romain), unde sexualitatea triumfătoare a tînărului Erycton face contrapondere
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
bogăției expresive a discursului muzical la parametrii artistici cei mai înalți. presupune colaborarea a opt instrumentiști valoroși - cu experiență și performanțe în activitatea solistică și camerală. Interpreții au dezvăluit un caleidoscop cuceritor de imagini contrastante - de la seninătate și interiorizare, la patos, strălucire și impetuozitate. Publicul a admirat colaborarea fructuoasă din cadrul octetului, în care fiecare instrumentist a constituit o voce distinctă, integrată organic în fluxul muzical. Ansamblul a realizat o versiune de excepție a splendidei creații enesciene, în care frumusețea, distincția și
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
o frescă originală, plină de culoare și de a transmite profunda muzicalitate a lucrării. Pasionați și uimiți de frumusețea creației enesciene, artiștii au evocat cu emoție și rafinament expresia lirică, plină de noblețe a muzicii, precum și momentele de culminație și patos, au conturat cu fantezie personaje și imagini muzicale contrastante, au trăit la cote maxime întâmplările imaginate de autor. Au transmis entuziasmul și bucuria de a face muzică împreună. Publicul a ovaționat îndelung prestația de excepție a ansamblului cameral; înregistrarea pe
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
limbajului liric ca de-o confruntare cu maturitatea. Iar pe de altă parte spargerea în țăndări a acestui porțelan acoperit cu desene visătoare, revolta oricărui semnificat explicit prin izbucnirea în trombă a expresivității autonome, magmatice. Subconștientul iese la suprafață ca patos asociativ antirațional. Poezia se izbește de violența zăcînd în propriile-i adîncimi ce nu s-au lăsat domesticite. Expresia o sacrifică în ipostaza sa de mărturie relativ coerentă, logică, spre a rămîne, în superbia-i nereținută, informală, singură în măsură
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
rară energie spirituală, de unde lectura amoroasă alături de un polemism ferm, dar cordial. Pendulează subtil între contrarii pe care le aduce într-un punct de convergență. Îi place să hoinărească "absolut slobod printre idei, imagini, cărți, amintiri, vise", între etos și patos, face caz de "lexicul heideggerian", de "incertitudini", de "neliniște în fața neantului", de "simțământul tragic al existenței" etc. Pe de altă parte, votantul lui G. Călinescu și prietenul lui Al. Paleologu, e un spirit critic de nuanță galică, "literator de școală
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
și progres, ale revoluției. Cine ar reciti cronicile și studiile lui din acea perioadă (ca, de altfel, din întreaga lui activitate) ar putea fi tulburat, nu numai de consecvența, demnitatea, rigoarea morală și profesională, dar și de justețea, clarviziunea și patosul implicit al unui nedezmințit cult al valorii, al adevărului, în slujba culturii naționale. Regman este și astăzi aceeași „pasăre rară” a criticii literare, neafiliat niciunei coterii, niciunui grup, ignorând cu aceeași tărie și seninătate, cu aceeași severă conștiin- ță, a
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
despre ceva ce se întîmplă azi. Lucrez acum la un roman, care este continuarea celui la care m-am referit deja (Zile de acasă... n.n.) ceea ce echivalează tot cu o întoarcere în timp, dar nu o voi mai face cu patos și nici cu acel sentiment al traumei cu care scrisesem în Vaterlandstage... în urmă cu aproape 30 de ani , despre ceea ce mi-a fost dat să trăiesc în timpul dictaturii. R.B.:Aveți totuși o privire foarte critică și asupra Occidentului, nu
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
dezlănțuirea nebunească a monologului lăuntric. O voce inteligentă ce trece cuvântul prin minte, dar și prin inimă, și-l dă mai departe îmbogățit. Lectura lui Andrei Pleșu ajunge la maxima expresivitate folosind mijloace stilistice minime. Vocea lui gravă, iradiind un patos bine stăpânit, dezvăluie, prin simpla rostire, fără a recurge la recuzita interpretării teatrale, adâncimile misterioase ale unui text ce-și ascunde un al doilea înțeles în chipul lui sonor. Pașadia, Pantazi și tânărul narator sunt întruchipați firesc, prin interiorizarea aventurii
Cărți vorbite... în trafic by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7947_a_9272]
-
ale criticii", această colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare din perioada interbelică (Hortensia
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Nicolae Stroescu-Stînișoară intitulată Vremea încercuirii respiră un patos sobru și combativ care amintește de diverși scriitori cu aceeași vână: Camus, de pildă, sau poate mai ales Henri Charrière, devenit celebru sub numele de Papillon. Primul volum, Urmărirea, descrie minuțios avatarurile și intențiile subversive ale lui Dinu Rogojeanu și
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
nu insistăm acum asupra deziluziilor pe care le-au încercat pînă la urmă și regizorii, Andrei Șerban chiar într-un episod recent!). Chestiunea pe care o pune insistent Bujor Nedelcovici, care se degajă obsedant din textele d-sale clocotind de patos justițiar, este cea a comportării scriitorilor față de insatisfacțiile grave ale societății civile. De ce aceștia n-au format un front unic, de ce nu s-au înrolat în lupta deschisă împotriva compromisurilor și abuzurilor, de ce verbul, și acțiunea lor n-au avut
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
ulterioare de Filologie și a unui strălucit doctorat în Matematică), de-abia după 1989 putând să-și urmeze vocația academică. Memoriile Nataliei Manoilescu- Dinu sunt, din acest punct de vedere, (și) o incursiune în bolgiile fostului regim, prin nararea fără patos a catastrofelor care au marcat existența familiei sale. Se poate spune că, de la ingratitudinea monarhică la pușcăria politică, nici o nenorocire nu a ocolit această familie. Și-au pierdut proprietățile, afacerile, și-au văzut reputația întinată, li s-a interzis dreptul
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
48. Literatura patristică elogiază și prețuiește pe o întinsă gamă munca, dreptatea, demnitatea, libertatea, egalitatea și progresul, cărora, prin Origen și Părinții Capadocieni, Ioan Gură de Aur, Ambrozie și alții le-a dedicat pagini de o rară adâncime și frumusețe, patos misionar și actualitate; această literatură luptă aprig contra exploatării, a sclavagismului sau a robiei și a înjosirii omului sub toate formele, ea nu cunoaște odihnă combătând discriminările și ticăloșiile practicate de bogați sau de dregătorii timpului; unii Sfinți Părinți militează
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de Tours, autorul primei istorii a francilor 50. Un Origen, un Eusebiu, un Sfânt Vasile, un Ieronim, un Augustin sau un Sfânt Ioan Damaschinul valorează ei singuri cât o întreagă cultură 51. Puține pagini ale literaturii mondiale sunt pătrunse de patosul și zelul misionar greu egalabil pe care-l aflăm în operele Sfântului Vasile cel Mare, Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului Chir ozie, Sfântului Niceta de Remesiana, Fericitului Ieronim, Fericitului Augustin etc. Literatura patristică a influențat serios literatura Evului Mediu
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în faptul că trece neobservată. O poveste bine spusă te face să uiți că asculți povești, răpindu-te cu desăvîrșite, într-atît încît firul ei epic se infiltrează cumva în firul propriei tale vieți. Reflecțiile lui Benjamin, convingătoare prin forța imbatabilului patos al autorului lor, mi-au venit în minte, contaminîndu-mă de melancolia lor, pe cînd citeam, pregătită pentru un regal literar, povestirile adunate de Michel Tournier în volumul tradus în românește sub titlul Piticul roșu. Simplu ar fi să recunosc că
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
N-am remarcat existența unui nume de cod sau a unui angajament. Mi-e imposibil să le consider niște turnătorii.” Într-adevăr, în multe dintre prezențele lui în DUI „Tudorache”, Mihai Botez îi aducea elogii lui Tudoran, explicând cu neprefăcut (?) patos Securității logica și chiar legitimitatea disidenței acestuia. Îl apăra, îl justifica, îl prețuia pe Tudoran în fraze pe care o lectură epurată de oricând plauzibilele circumspecții nu le poate socoti decât pline de tandrețe. Pe de altă parte, ar putea
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
prin exuberanță, nu prin tensiune. Fanii lui Bilbao sunt mai agitați, în schimb cei ai lui Athletico preferă să stea la terase și din când în când mai scandează un cântec de galerie. Se cântă frumos, cu ritm și cu patos. Din când în când se mai dă tonul la aclamarea unui jucător. Surprinzător, cei mai iubiți jucători, nu sunt vedete Falcao sau Lorente. Se scandează numele tuturor, dar cei de la Bilbao par mult mai atașați de echipă. Nu fac diferențe
REPORTAJ: Fiesta spaniolă în Centrul Vechi. Bascii au invadat Bucureştiul - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/76025_a_77350]
-
a autocraților sociali. Se dă pe lîngă bogătași pentru un picuș. E milog, om sănătos, care refuză să ia viața și munca pieptiș, știindu-se pe linia minimei rezistențe. Pîndește ofranda boierilor și dă cu bîzdoaca unde i se poruncește". Patosul judecății pe muchie al unor asemenea propoziții le impune oricum reflecției noastre, cu perspectiva rezonabilă a unei aprobări pe un lot de exemple îndeajuns de cuprinzător... S-ar putea crede, în marginea citatelor de mai sus, că Petre Pandrea ar
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
nu aminti Gândirea, bastion al tradiționalismului și ortodoxismului, ai cărei reprezentanți, avînd o componentă germanică a formației lor, au manifestat, cu toate acestea, un interes aparte pentru expresionism. Dar să precizăm un aspect definitoriu al creației lui Aron Cotruș. "Noul patos" emblematic al expresionismului tindea spre postura artistului mesianic ce proclamă, peste creștetele mulțimii anonime, adevăruri transpersonale. Unul din doctrinarii de căpetenie ai curentului, Wilhelm Wörringer, scria că numai în strigăt se pierde timbrul individual, că numai prin strigăt se atinge
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
mare buget alocat armatei, unii dintre cei mai eficienți diplomați, cea mai mândră istorie, unele dintre cele mai mari creații artistice și literare și contribuții aduse filosofiei și civilizației mondiale", a mai spus premierul. Surprins de propria-i zvâncire de patos, Cameron a glumit: "Mă gândesc să fac o melodie cu versurile astea".
Rusia, la G20: Marea Britanie, mica insulă pe care n-o ascultă nimeni by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55431_a_56756]
-
în lumea literară, fiindcă s-a întâmplat să nimeresc printre cei buni, a fost o continuă - nătânga, dar sinceră - admirație". Cărtărescu, Cioran și alții sunt invocați fără încetare. Când vine vorba de România și de români autorul lasă deoparte orice patos. Îndepărtarea de țară nu-l împiedica să citească presă culturală românească, să judece evenimentele cu care e tot timpul la curent (aflăm gânduri chiar și despre fenomenul Caritas). Ultima parte a cărții cuprinde jurnalul de după întoarcerea în țară. Stilul nu
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
dacă zilele sale de glorie nu le-ar fi rămas încă unora proaspete în memorie, expresia chipului său ar părea o neînțeleasă hieroglifă a vremii în care trăiește ca străin și venetic. Epoca noastră cere mai mult; cere, dacă nu patos înalt, măcar patos rostit în gura mare; dacă nu speculație, măcar concluzie, dacă nu adevăr, măcar putere de convingere, dacă nu integritate, măcar asigurări că ar fi așa, dacă nu sentiment, măcar vorbe mari despre asta. ș...ț Nu îngăduie
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]