3,343 matches
-
rugămintea evlaviosului Domn Nicolae Alexandru Voievod, prin strămutarea Episcopului Iachint de la Vicina pe Dunăre la scaunul domnesc din Argeș. Patriarhul Ecumenic de la Bizanț îngăduise strămutarea și întemeierea unui scaun nou, numai cu anume condiții: biserica Țării Românești va fi supusă Patriarhiei (domnul dăduse ,,asigurare cu jurământ și înscris că va rămâne... toată Ungro-Vlahia sub Marea Biserică"). Aceasta înseamnă că numai Patriarhul va numi la orice vacanță a scaunului pe noul mitropolit (,,să se trimită de aci ca păstor și arhiereu legiuit
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Aceasta înseamnă că numai Patriarhul va numi la orice vacanță a scaunului pe noul mitropolit (,,să se trimită de aci ca păstor și arhiereu legiuit a toată Țara Românească"). Și de aceea toți mitropoliții urmau să fie greci trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost Protos al Muntelui Athos și Atanasie. Toți semnează în grecește în actele cunoscute de la dânșii. De altfel, hirotonia urma s-o primească mitropolitul muntean numai prezentându
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
vreodată a primi vreun arhiereu de aiurea, decât numai hirotonia și trimiterea prea sfințitei Mari Biserici"). Tot între condițiile puse la întemeierea Mitropoliei este și aceea ca mitropolitul de la Argeș ,,sa facă parte din dumnezeescul și sfântul sinod" (adică al patriarhiei) [16], deci să călătorească regulat la Bizanț [[i]]. Aceste condițiuni, care însemnau o situație subalternă a bisericii românești față de patriarhie, au fost întocmai până în domnia lui Mircea. Într- adevăr, când la anul 1370 s-a împărțit în două Mitropolia Ungro-Vlahiei
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
la întemeierea Mitropoliei este și aceea ca mitropolitul de la Argeș ,,sa facă parte din dumnezeescul și sfântul sinod" (adică al patriarhiei) [16], deci să călătorească regulat la Bizanț [[i]]. Aceste condițiuni, care însemnau o situație subalternă a bisericii românești față de patriarhie, au fost întocmai până în domnia lui Mircea. Într- adevăr, când la anul 1370 s-a împărțit în două Mitropolia Ungro-Vlahiei, înființându-se scaunul Severinului, a fost numit Mitropolit Antim Critopol de către Patriarh [[ii]]. După moartea lui Iachint, în scaunul de la
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
îmbrăcat schima de pustnic, însă peste câtva timp, simțind că-i revin puterile, se instalează din nou în scaunul arhipăstoresc al țării. Acest lucru au provocat oarecare tulburare, căci s-au încălcat canoanele Patriarhului Fotie, care nu îngăduiau așa ceva. Totuși, Patriarhia primi reînscăunarea lui și se pare că Antim a mai trăit până la adânci bătrânețe, până la anul 1401 [22] [[iii]]. Așadar, Mitropoliții noștri porneau adesea pe cale lungă cu corabia pe mare până la Bizanț, stăteau acolo un an, doi și se întorceau
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
patriarhal și în același timp romanizarea ierarhiei bisericești? [[iv]] După anul 1401, nu mai avem nici o dovadă despre prezența vreunui ierarh român în sinodul din Bizanț, dar aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează reforma, pentru că actele patriarhiei din secolul al XV-lea, de la anul 1402 înainte, s-au pierdut, iar istoria bisericii muntene în acel veac e foarte rău cunoscută. Fără a avea izvoare precise, credem totuși că cel care a făcut această reformă și a obținut
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
veac e foarte rău cunoscută. Fără a avea izvoare precise, credem totuși că cel care a făcut această reformă și a obținut de la Patriarh recunoașterea ei este Mircea eel Bătrân și iată pe ce temeiuri: În luna iulie anul 1401 Patriarhia recunoaște aceste drepturi bisericii Moldovei după un lung conflict. Iosif e recunoscut ca mitropolit al Sucevei, deși era moldovean, ales de țară și hirotonisit în afară de autoritatea Patriarhului. Este probabil ca Domnitorul Mircea cel Mare să fi obținut cu acest prilej
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
tron a lui Radu I de catre Vladislav Vlaicu (ultima sugerata de P. S. Nasturel, Autour de la partition de la Metropole de Hongrovalachie (1370), in BBRF, 1977-1978, p. 293-326), trebuie sa avem în vedere înca cel puțin două aspecte. Primul îl reprezintă îngrijorarea Patriarhiei Ecumenice de a nu pierde controlul spiritual în această zonă în fața ofensivei catolice în condițiile în care împăratul bizantin Ioan al V-lea Paleologul aderase, în anul 1369, la unirea cu Roma în speranța obținerii unui ajutor în fața pericolului otoman
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mitropolitan fiind ocupat de un enigmatic Ieremia, cel căruia în anul 1401 Patriarhul " Matei I i se adresa cu titlul de "exarh a toată Ungaria și a plaiurilor". [iv] In condițiile în care sursele documentare lipsesc, iar acordul formal al Patriarhiei Ecumenice în numirea mitropoliților Ungrovlahiei, într-adevăr pentru perioade mult mai târzii decât cea în cauză, este atestat documentar, atribuirea acestei "reforme" Domitorului Mircea cel Bătrân rămâne o simplă ipoteză. Amintim, de exemplu, acordul Patriarhiei de Constantinopol în cazul caterisirii
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
lipsesc, iar acordul formal al Patriarhiei Ecumenice în numirea mitropoliților Ungrovlahiei, într-adevăr pentru perioade mult mai târzii decât cea în cauză, este atestat documentar, atribuirea acestei "reforme" Domitorului Mircea cel Bătrân rămâne o simplă ipoteză. Amintim, de exemplu, acordul Patriarhiei de Constantinopol în cazul caterisirii Mitropolitului Ștefan I de către Matei Basarab, deci într-o epocă în care Patriarhia Ecumenică nu mai avea mijloace de a-și impune autoritatea. Detalii privind relațiile dintre puterea laică și cea religioasă în epoca lui
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
decât cea în cauză, este atestat documentar, atribuirea acestei "reforme" Domitorului Mircea cel Bătrân rămâne o simplă ipoteză. Amintim, de exemplu, acordul Patriarhiei de Constantinopol în cazul caterisirii Mitropolitului Ștefan I de către Matei Basarab, deci într-o epocă în care Patriarhia Ecumenică nu mai avea mijloace de a-și impune autoritatea. Detalii privind relațiile dintre puterea laică și cea religioasă în epoca lui Mircea cel Bătrân la A. Sacerdoteanu, Mircea cel Bătrân și Biserica Ortodoxă a Țării sale, în BOR, XCV
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Țării sale, în BOR, XCV, 1968, nr. 3-5, p. 100-106. De asemenea, în legatură cu relațiile dintre scaunul mitropolitan al Țării Românești și Constantinopol, credem că termenul adecvat este cel de autonomie și se explică prin condițile grele în care Patriarhia Ortodoxă a supraviețuit după dispariția Bizanțului (1453). [v] Recunoașterea lui Iosif ca Mitropolit al Moldovei de către Patriarhie, după o lungă perioadă conflictuală, s-a făcut într-un context politic nefavorabil Bizanțului, tot mai amenințat de otomani, și în care împăratul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
scaunul mitropolitan al Țării Românești și Constantinopol, credem că termenul adecvat este cel de autonomie și se explică prin condițile grele în care Patriarhia Ortodoxă a supraviețuit după dispariția Bizanțului (1453). [v] Recunoașterea lui Iosif ca Mitropolit al Moldovei de către Patriarhie, după o lungă perioadă conflictuală, s-a făcut într-un context politic nefavorabil Bizanțului, tot mai amenințat de otomani, și în care împăratul a avut un rol decisiv, în speranța realizării unui front antiotoman în cadrul căruia cele două state românești
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mitropoliei Ungrovlahiei, în BOR, LXXVII, 1959, nr. 9-10, p. 710-711. Acordarea acestui titlu mitropolitului muntean prin care jurisdicția îi era extinsă și asupra ortodocșilor din regatul ungar ce nu aveau o ierarhie proprie (vezi Al. Elian, Legăturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia din Constantinopol și cu celelalte biserici ortodoxe, în ibidem, p. 908), trebuie pusă în legătura cu acordul din anul 1396 dintre Ungaria și Patriarhie ce urmărea declanșarea unei vaste acțiuni antiotomane, acord urmat de o "relaxare confesională"; pentru contextul politic
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
din regatul ungar ce nu aveau o ierarhie proprie (vezi Al. Elian, Legăturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia din Constantinopol și cu celelalte biserici ortodoxe, în ibidem, p. 908), trebuie pusă în legătura cu acordul din anul 1396 dintre Ungaria și Patriarhie ce urmărea declanșarea unei vaste acțiuni antiotomane, acord urmat de o "relaxare confesională"; pentru contextul politic ce a dus la încheierea acestui acord, vezi Ș. Papacostea, Byzance et la croisade au Bas-Danube a la fin du XIV-e siecle, în RRH
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
activitatea Securității asupra Bisericii Ortodoxe Române, remarcăm că s-au întreprins permanent, cu toate mijloacele posibile (agentură, filaj, tehnică operativă) presiuni asupra principalelor instituții ale Bisericii. Nu le-am consultat, dar sunt menționate clar în alte părți: dosarele de obiectiv Patriarhia Română, Institutele Teologice din București și Sibiu, dosare de mănăstiri (Vâforâta). Acestea există în mod cert și firesc este ca toate instituțiile bisericești să fi constituit obiective de urmărire ale fostei Securității. Numeroase alte cazuri de urmărire al preoților apar
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
șeful Misiunii Ortodoxe Române în Transnistria, cu rangul de mitropolit de Odessa, în perioada 1 decembrie 1942 - 1 decembrie 1943 30. Șansa lui a fost că în luna august anul 1944 a fost trimis cu o delegație în Croația de către Patriarhie, pentru înscăunarea unui ierarh 31. Evenimentele de după 23 august i-au făcut imposibilă întoarcerea în țară. Acest lucru l-a salvat de condamnarea la moarte, de către Tribunalul Poporului din București prin sentința nr. 11 din 21 februarie 1946, pentru activitatea
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Laiu, fost locotenent de arhiepiscop de Craiova sau diaconul Ionescu de la catedrala din Craiova 37. De asemenea ieromonahul Damian Pânzaru, un apropiat al lui Visarion Puiu era bănuit de către Securitate că întreținea legături cu cercurile catolice. Numit intendent la vila Patriarhiei de la Dragoslavele, după fixarea domiciliului obligatoriu la această vilă a episcopilor greco-catolici, Damian era bănuit că oferea informații nunțiaturii despre situația celor închiși 38. Acest proiect se pare că era destul de serios, mai ales că în același dosar există două
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Niceea de a primi Calendarul Iulian, un nou calendar nu putea fi adoptat cum se cuvine decât de către un sinod ecumenic sau un sinod local cu o corectă reprezentare, ceea ce n-a fost cazul. Astfel, din cauza neregularităților implicate în hotărâre, patriarhiile Moscovei, Ierusalimului și Antiohiei au respins-o. (Antiohia s-a răzgândit mai târziu și a acceptat noul calendar.) Ei nu aveau nici-o problemă cu însuși calendarul, ci numai cu felul în care a fost luată hotărârea. Problema trebuia discutată în cadrul
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
felul în care a fost luată hotărârea. Problema trebuia discutată în cadrul unui sinod ecumenic, dar din cauza revoluției ruse etc., acest lucru nu a fost posibil. Din aceste motive, nu toate Bisericile Ortodoxe și-au îndreptat Calendarul. Între acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Lipovenească și mânăstirile din Muntele Athos, cu excepția Vatopedului. Aceasta a încurajat apariția mișcării religioase stiliste în cadrul Bisericii Ortodoxe (care continuă să folosească Calendarul Iulian), în special la greci și la români. La
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
va fi totul în toți. Unitatea Bisericii nu este contestată ori contrazisă de dezvoltările care au apărut de-a lungul timpului, în istorie. Acestea își au originea în structura politică a Imperiului Roman care a format Pentarhia - cu cele cinci Patriarhii unite între ele și care sunt: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim. Existența mai multor dioceze nu împarte și nu desparte Biserica deoarece fiecare dioceză (episcopie) cuprinde și formează Biserica catolică (universală), cu condiția ca episcopul ei să fie în
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
ca episcopul ei să fie în deplină comuniune de credință și sfințenie cu ceilalți episcopi. Pe de altă parte, când eparhiile dintr-un teritoriu mai mare se (re)grupează într-o formă de „primat între egali” - ca arhiepiscopie, mitropolie sau patriarhie, nu înseamnă că această alăturare a lor are drept scop formarea Bisericii cea Una. Departe de aceasta: Biserica Una există deja în plenitudine, cum am mai spus, în fiecare episcopie. Însă comuniunea sacramentală a episcopilor și coordonarea lor sub forma
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
tăria ortodoxiei o dau, în cele din urmă, creștinii ruși. Părintele Ioan a venit în București din Rostov, imediat după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. El l-a însoțit pe mitropolitul Nicolae al Rostovului venit în “vizită” la Patriarhie, pe vremea Preafericitului Nicodim Munteanu. Părintele Ioan avea cunoștințe despre focul aprins la mănăstirea Antim pentru că și-a exprimat dorința expresă de a merge la rugăciunea părinților. Era într-o duminică seara, înainte de vecernie. A participat cu smerenia-i caracteristică
RUGUL APRINS SAU LITURGHISITORII ADEVĂRULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347651_a_348980]
-
deosebit, cu ferecătura de argint aurita. Are o mențiune din care reiese că se află în al patrulea an al prigonirii sale(!) Pe când se află la Vodița, face parte dintr-o delegație care negociază și obține ridicarea anatemei pronunțată de patriarhia Constantinopolului asupra celei a Șerbiei de când aceasta (1340) se declarase unilateral independența. Cu această ocazie, Filotei, patriarhul Constantinopolului i-a acordat titlul de arhimandrit cu drept de a construi și sfinți biserici. Reușită misiunii l-a bucurat foarte mult pe
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
am editat o lucrare privind Teologia Dogmatică Ortodoxă Română din a doua jumătate a secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. După editarea acestei lucrări - care s-a bucurat de o bună primire în rândul teologilor din Patriarhia Română - mi-am dat seama tot mai mult că este nevoie să cunoaștem cât mai îndeaproape contribuțiile dogmatiștilor români și evoluția gândirii lor în contextul în care ei au teologhisit. Perspectiva istorică asupra evoluțiilor Dogmaticii Ortodoxe este pe cât de necesară
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]