837 matches
-
o noapte de dragoste cu o adolescentă fecioară, s-a onorat cu o noapte libertină. (Un asemenea dar și-a făcut și Ninon de Lenclos care la 80 de ani a răspuns iubirii unui tânăr abate iezuit). Prin Rosa Cabarcas, patroana unui bordel, jurnalistul vârstnic a cunoscut-o pe Delgadina. Și-a rezervat plăcerea de a o privi adormită, goală și neajutorată. S-a așezat s-o contemple pe marginea patului, subjugat de vraja celor cinci simțuri... i-a vegheat somnul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Marea" Junincă Sălbatică ce locuiește la Nekheb; coroana albă, acoperământul regal, cu pene lungi, cu doi sâni care atârnă. Ea te alăptează și nu te Înțarcă. (412) Juninca aceasta cu pene este În realitate Nekhebet, zeița reprezentată ca un vultur, patroana regalității În Egiptul de Sus - acea parte a țării al cărei rege are ca semn distinctiv o coroană albă. Cu alte cuvinte, regele este rege din momentul Încoronării sale și rămâne astfel atât timp cât poartă coroana. Într-o altă formulare, regele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale căror nume sunt toate sumeriene: Babaxe "Baba" (sau Ba’u), zeița din Lagaș, menționată adesea În textele regelui Gudea (2143-2124 Î.Hr.), dar și În alte texte, numită cu titlul „Tămăduitoarea oamenilor” („capetele negre”); Gulaxe "Gula" „Cea Mare”, considerată patroană grijulie a sănătății omului, al cărei simbol era câinele; Nininsina „Stăpâna din Isin” (cf. subcapitolul 4.6c), socotită soția lui Pabilsangxe "Pabilsang" și mamă a lui Damuxe "Damu", declarată „Mareaxe "Marea" tămăduitoare a oamenilor”; Ninkarrakxe "Ninkarrak", „Stăpâna zăgazului (?)”, invocată la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
important edificiu sacru din Ebla era templul D, la limita vestică a acropolei. Stăpâna templului era probabil Ishtarxe "Ishtar", după cum sugerează o inscripție a unui rege din epocă și alte indicii arheologice și iconografice care evidențiază trăsături de zeiță cerească, patroană a fertilității și cultul fecundității, legată de regalității. Cultului zeiței Ishtar Îi era Întotdeauna consacrată o terasă foarte amplă, care a fost pusă În legătură cu „Înălțimile” biblice și despre care se presupune că a fost destinată, printre altele, să găzduiască plante
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
scot În evidență preeminența cultuală a lui Dagan, Ishtar (sub diverse manifestări) și a așa-numitului „zeu al furtunii” (DIMxe "DIM"), În timp ce este relevantă și venerația pentru Ninkhursag (Mamaxe "Mama"), Enkixe "Enki"/Ea, zeul solar, o zeiță numită „Stăpâna Palatului” (patroana Qatnei În secolele XVI-XV Î.Hr.), a lui Itur-Merxe "Itur-Mer", a zeului dinastic Limxe "Lim" etc. Marile arhive din ultima fază a cetății Mari, care acoperă aproximativ 40 de ani (sfârșitul secolului al XIX-lea - jumătatea secolului al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mitică străveche ce se referă la figura arhaică a „Stăpânei animalelor”; aceasta se răzbună pe un vânător ce se făcuse vinovat de uciderea unui număr impresionant de animale sălbatice sau de faptul că nu a cinstit prescripțiile ritului, ofensând divinitatea patroană a lumii animale. O astfel de temă arhaică, atestată În multe alte mitologii trebuie să fi fost reelaborată În funcție de tematica viață/moarte și de ideologia curții regale. În orice caz, Într-o analogie deloc Întâmplătoare cu legenda lui Baalxe "Baal
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pre-indo-europene; problema originii lor este diacronică și nu are relevanță În identificarea funcțiilor lor În cadrul sincronic al unui sistem teologic. Intră astfel În scenă Laimaxe "Laima", zeița destinului, care oferă bucurii și dureri oamenilor Încă din momentul nașterii, a cărei patroană este; Laume, care toarce și deapănă firul vieții, asemenea Parcelor, având Însă conotații erotice, străine acestora din urmă; Austejaxe "Austeja", zeița fertilității și a familiei, reprezentată sub forma albinei-regină; Mamaxe "Mama" Gabija (În Letonia, Mama Foculuixe "Mama Focului"), zeița căminului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au realmente În comun cele două divinități este conotația funebră generică. Mai putem da un exemplu de astfel de identificare discutabilă. Minervaxe "Minerva" care apare la Cezar a fost confruntată cu zeița irlandeză Brigitxe "Brigit", doar pentru că zeița galică era patroana tuturor meșteșugurilor, iar cea irlandeză, conform „Glosarului lui Cormac”, ar fi avut două surori cu același nume (Însă, de fapt, este vorba despre triplarea aceluiași personaj), care se ocupau una de medicină, iar cealaltă de metalurgie. După cum se poate vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
față de convențiile artei academice, percepută ca osificată. Perioada sciziunii durează până în 1901 când se înființează asociația Tinerimea artistică, una dintre cele mai longevive grupări artistice menținându-și supremația asupra celorlalte societăți artistice și prin intermediul sprijinului direct acordat de regina Maria, patroana societății. Până în 1916 avem un al doilea val simbolist din care fac parte Cecilia Cuțescu-Storck, Theodor Pallady, iar în sculptură primul val simbolist și singurul. Destinul unui sculptor precum Paciurea este singular, iar dimensiunea simbolistă a chimerelor sale alunecă spre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prinde parcă imaginea furtivă, un alt bătrân este doborât, covârșit, incapabil să mai perceapă lumina Speranței. Tabloul răspunde prin ecou iconografiei simboliste, a aparițiilor și viziunilor precum cea din tabloul lui Alphonse Osbert, Viziunea (1892), înfățișând-o pe Sfânta Geneviève, patroana Parisului. Speranța se află înconjurată de toată această umanitate contorsionată, dar și cu ceva din hieratismul difuz, nimbat, cețos al lui Carrière, dar în altă gamă cromatică. Speranța este însă una din ipostazele acestor femmes fragiles simbolisto-decadente, iar acest fapt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care au creat vremei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
l-a consacrat. În aceeași pagină avem două poezii de fior romantic ale lui Al. Davila 512 și Gabriel Donna. La Hors-textes apare un "desemn" de Alexandre Séon, "Studiu pentru Lira lui Orfeu". Artachino, în frontispiciu, o desenează pe Ileana, "patroana" simbolică a revistei, ca împărăteasă a florilor, printre flori de floarea-soarelui. Pictorul Luchian își face un autoportret de tânăr distins, cu o alură de dandy, reverele pardesiului sau hainei sunt deschise, pictorul ține mâna în buzunar, dar gestul are o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]