7,656 matches
-
unele eșecuri. Astfel, în 2004, urmare a lipsei de voință a partenerilor sociali și a statelor (guvernelor) membre, s-a amânat discutarea publică a muncii pescarilor pentru 2005. În cadrul Conferinței internaționale din acest an (2005), datorită în principal opoziției organizațiilor patronale care doreau păstrarea actualului "grad de reglementare" și unor manevre procedurale de ultim moment, proiectele de instrumente internaționale au fost respinse. Așa se face că, după un interval de criză și de reflecții, în care s-au purtat negocieri multiple
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost sesizată Comisia de aplicare a normelor Conferinței OIM, singura în măsură să se pronunțe pe fond, care a dezbătut cazul României. Evident, nu ne vom opri asupra dezbaterilor din Comisie purtate sub spectrul tripartismului (guverne, organizații sindicale și, respectiv, patronale) și care pot fi interesante 23, ci vom prezenta, în esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi. Totul însă a pornit, dincolo de termenii plângerii sindicatelor, mai ales de la lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Protocolului anexe la Tratatul de la Maastricht și apoi potrivit însăși Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeană poate interveni, având competența partajată cu statele membre, în reglementarea tuturor aspectelor privind relațiile de muncă, și respectiv relațiile de securitate socială, cu excepția organizării sindicale și patronale, salarizării, grevei și lock-out-ului. Dreptul muncii național și cel comunitar în corelația lor pot fi considerate, indiscutabil, instrumente ale integrării economice europene. Relațiile dintre dreptul muncii național și dreptul comunitar al muncii devin relații complexe, de influențare reciprocă. În intervalul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
semnificativ faptul că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar statal, influențându-se astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Everyone's Guide to Economics, Houghton Mifflin Co., Boston, 1987, p. 31. Actul de vânzare-cumpărare însă antrenează și o serie de alți agenți pe piață, cum ar fi: distribuitorii, prescriptorii, concurenții, macromediul întreprinderii și instituții de stat sau private, uniuni patronale, sindicate, organizații care impun unele reguli de funcționare a pieței, organisme și instituții financiar-bancare, de asigurări, statul care elaborează reglementări privind condițiile de funcționare a pieței, precum și unele organisme internaționale. footnote>. Dezvoltarea piețelor este legată strâns de progresul tehnicii și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general, comunitățile industriale au fost considerate multă vreme ca fiind ilustrarea perfectă a izolării urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a provocat-o104. Aceste remarci trebuie replasate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dintr-un număr de 27 de membri, numiți de partenerii sociali, după cum urmează: 9 membri numiți de guvern, 9 membri numiți de comun acord de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și 9 membri numiți de comun acord de confederațiile patronale la nivel național. Ceea ce este cu adevărat interesant în această lege e modul în care sunt definite organizațiile reprezentative la nivel național. Astfel, în art. 13, al. 2, legea spune că: „...sunt reprezentative, la nivel național, confederațiile naționale sindicale și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
la nivel național. Ceea ce este cu adevărat interesant în această lege e modul în care sunt definite organizațiile reprezentative la nivel național. Astfel, în art. 13, al. 2, legea spune că: „...sunt reprezentative, la nivel național, confederațiile naționale sindicale și patronale care au dobândit această calitate potrivit Legii contractului colectiv de muncă”. Cu alte cuvinte, partenerii sociali implicați în luarea deciziilor sunt cei recunoscuți de către structurile guvernamentale. Aceștia au monopolul reprezentării revendicărilor sociale și dețin capacitatea de decizie în ceea ce privește distribuirea resurselor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dintre experții pe probleme de gen (inclusiv ONG-uri) și instituțiile guvernamentale sunt aproape inexistente la nivel local și foarte slabe și accidentale la nivel central, în ceea ce privește transferul de know-how dinspre experții pe probleme de gen către organizațiile sindicale și patronale, se poate spune că acesta lipsește cu desăvârșire. Deși studiile efectuate la nivel internațional 1 au subliniat importanța pe care mecanismele de negociere colectivă o pot avea în promovarea egalității de șanse, totuși la nivel național nu există cercetări pe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
lucrători și (sau) acționari) cu sisteme particulare de interese, motivații, comportamente, așteptări etc. După cum au arătat numeroși specialiști (și așa cum probează experiența), Întreprinderile reprezintă și un „spațiu politic”, În care acționează și, adesea, se confruntă „puteri” diverse (organizații sindicale, profesionale, patronale, politice). Întreprinderile reprezintă o instituție importantă În procesul de socializare (adică În procesul de formare a individului ca personalitate socio culturală În raport cu valorile-normale-comportamentale promovate de societate și cerute membrilor acesteia). În Întreprindere, „omul nu intră ca simplă „ forță de muncă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ajungându-se la un monopol bilateral. În acest caz, un cumpărător unic se confruntă cu un vânzător, de asemenea, unic. O astfel de situație poate fi întâlnită pe piața muncii, unde un sindicat al lucrătorilor se află în fața unei asociații patronale, piața unui produs unde o agenție de cumpărare se întâlnește cu o agenție de vânzare, sau schimburile între două state ce dirijează comerțul propriilor produse. Vânzătorul nu se poate însă considera un monopolist (deoarece nu există decât un singur cumpărător
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
imposibilă în conjunctura actuală, ținând cont de numărul foarte mare de agenți economici, precum și de indicatori statistici. Potrivit actelor normative, utilizarea clasificărilor și nomenclatoarelor este obligatorie pentru întreg sistemul informațional, agenți economici cu capital de stat, privat sau mixt, organizații patronale, profesionale, politice, sindicale, asociații și alte persoane juridice și fizice, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în toate documentele oficiale care se referă la activitatea desfășurată, la ocupații sau la produsele și serviciile realizate. Principalele clasificări și nomenclatoare folosite
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
2011 privind aprobarea Clasificării Ocupațiilor din România. Nomenclatorul COR se aplică în toate domeniile de activitate economică și socială și este obligatoriu pentru toate organele administrației publice centrale și locale, unități bugetare, operatori economici, indiferent de forma de proprietate, organizații patronale, sindicale, profesionale și politice, fundații și asociații și alte persoane fizice sau juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea ocupației. Nomenclatorul cuprinde trei părți: 1) Clasificarea Ocupațiilor în România; 2) Structura
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
potențialii alegători atrași cînd de partidele clericale, cînd de cele agrariene. Cît privește multitudinea de sigle și denumiri, rezultat al evenimentelor istoriei, aceasta nu reușește să mascheze un atașament comun la libera inițiativă, la concurență, la beneficiu și la autoritatea patronală din întreprinderi. Intensitatea variabilă manifestată de acest atașament, precum și gradul lor de deschidere față de schimbare creează mai degrabă curente diferite în sînul diferitelor partide decît partide distincte. Legăturile cu patronatul, pe cît de strînse în Scandinavia, rămîn foarte oficioase, ca să
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Arnault pentru controlul industriei genților de lux ne împinge să ne reprezentăm lumea afacerilor în acest fel. Dar acest tip de percepție ne face să uităm lucrul cel mai important, fundamental pentru grup, anume conștiința unității intereselor vitale. Forța organizațiilor patronale este una din formele de manifestare ale acestui adevăr. Necunoașterea nivelurilor de bogăție Prea puține lucruri se cunosc atât despre structura bogăției, cât și despre amploarea sa reală. Secretul e păzit cu strășnicie. Articolul 111 din Codul de proceduri fiscale
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dar concurența între familii și afaceri nu pare să fie peste tot punctul de plecare. Astfel, în Marsilia, este mai degrabă rezultatul unei unificări a diferitelor habitate burgheze. Acestea erau, într-adevăr, dispersate în funcție de localizarea activităților economice și comerciale, habitatul patronal fiind, la început, apropiat de sedii, ateliere, antrepozite sau magazine. Alunecarea spre sud corespunde unui proces agregativ lent, dar de neoprit, al familiilor burgheze din Marsilia. Asistăm la o îndepărtare de cartierele populare, care sunt de altfel apropiate de instalațiile
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a organiza puțin mișcarea. La congresul de la Reims (1896) a fost creat Partidul Democratic Creștin, al cărui program avea drept bază apărarea familiei, reglementarea economiei, intervenția statului pentru a proteja munca și a garanta echitatea socială, organizarea profesiunilor în sindicate patronale și muncitorești separate. Dar modul de organizare rămînea rudimentar, fără regulamente și fără conducere, aspect confirmat și de Congresele de la Lyon din anii 1896, 1897 și 1898, cînd s-a încercat unirea forțelor creștin-democrate în vederea alegerilor din 189811. Dar această
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care își desfășoară activitatea fiecare entitate și de regimul de lucru (numărul de schimburi), pe categorii de bunuri. În Romania, duratele de viață utilă, precum și clasificarea imobilizărilor corporale, se stabilesc centralizat prin hotărâri ale guvernului, pe baza consultării reprezentanților asociațiilor patronale constituite la nivel național, conform legii. Aceste hotărâri au la baza raționamente economice, dar mai ales considerente de ordin fiscal. Astfel, pentru imobilizările corporale, duratele de funcționare sunt stabilite în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
import, pe durata contractului de leasing; orice produs importat, provenit din donații sau finanțat direct din împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică, acordat instituțiilor de învățământ, sănătate și cultură, ministerelor, altor organe ale administrației publice, structurilor patronale și sindicale, asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică, de guverne străine, organisme internaționale și organizații nonprofit și de caritate; produsele livrate la rezerva de stat și la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim. Nu se aplică
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
având caracter social; k) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial, care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență; l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de precursor al Băncii Centrale Europene, înființată la 1 ianuarie 1999, odată cu apariția monedei unice euro. Comitetul Economic și Social. Acest organism funcționează pe lângă Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană și are rol consultativ. Este format din reprezentanți ai organizațiilor patronale, salariale și ai altor reprezentanți ai societății civile, în special din domeniile socioeconomic, civic, profesional și cultural. Numărul de membri ai Comitetului Economic și Social nu poate depăși trei sute cincizeci. Consiliul adoptă lista membrilor stabilită potrivit propunerilor fiecărui stat membru
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
să discute cu funcționarii/consilierii identificați de presă în situații de incompatibilitate și conflict de interese pentru a gestiona situația și a le acorda sprijin; - să realizeze un raport anual public privind integritatea instituției publice; - să discute periodic cu organizații patronale, ONG-uri și ziariști cu privire la percepția lor asupra integrității instituției și să-i prezinte un raport conducătorului instituției; - să se asigure că declarațiile de avere și de interese sunt publicate pe pagina de internet (atât ultima declarație, cât și cele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
asigură reglarea sistemului financiar, intervenții de urgență etc. În plus, el se deosebește doctrinal față de primul curent, pledând pentru un rol minim de intervenție pe piețele globale din partea autorităților sau organismelor internaționale. O poziție interesantă este cea susținută de organizațiile patronale europene, în special cele franceze, care consideră că ajutoarele financiare nerambursabile ar trebui corelate cu investițiile private și încurajarea unui comerț liber (Lipsey și Crystal, 2005). Aici apare pregnant și ideea de „good governance” (Agere, 2000) sau conceptul de „organizing
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
practică actualizarea unui mijloc arhaic în detrimentul lor: reducerea salariilor și prelungirea zilei de lucru. Guvernul conservator refuză orice rol de mediator și, paznic al păcii sociale, inițiază o acțiune preventivă anti-muncitorească: zeci de conducători comuniști sînt arestați. În fața acestui lock-out patronal, TUC hotărăște greva generală, în semn de solidaritate cu minerii, pentru ziua de 4 mai 1926. Este cea mai mare mișcare de la război încoace, prima grevă generală care capătă pe loc caracterul unui război social. Țara este împărțită în două
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
conduce spre socialism. Și, de fapt, alegerile din 1928 dau în proporție de 40% cîștig de cauză celor două partide muncitorești, KPD și SPD. Acest rezultat nu are totuși o semnificație aparte, deoarece încă din 1928, șomajul și grevele, lock-out-urile patronale și politica îngăduitoare a miniștrilor socialiști justifică în ochii lor criticile din ce în ce mai violente pe care comuniștii le adresează SPD-ului și faptul că ei se regăsesc uneori în compania naziștilor. Noua optică a IC găsește deci în Germania un pămînt
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]