36,774 matches
-
lucru foarte frumos pe care l-am reluat în volumul meu Célébration, în capitolul despre Sfântul apostol Pavel: "Iisus, spunea abatele Munier, pornind de la simbolistica creștinismului auroral, Iisus este peștele, dar sfântul Pavel e scheletul peștelui". Iar fără schelet, un pește e o moluscă. R: Referindu-se la același raport dintre Iisus și Sf. Pavel, Cioran, vizând alte ținte, a spus un alt lucru: că apostolul e nici mai mult, nici mai puțin decât "un agent electoral". M.T.: Cioran, pe care
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
de Woody Allen). Fiindcă sîntem în dreptul lui Michael Caine, să nu trecem mai departe înainte de a reaminti, ca o curiozitate nu lipsită de sens, mediul din care provine acest artist atît de rafinat: un tată hamal într-o piață de pește a Londrei și o mamă căruțașă. Fiul lor - Maurice Joseph Micklewhite - era, încă de la 12 ani, un spectator împătimit de teatru, în galeria faimosului Old Vic; la 16 ani a abandonat școală; a luptat în războiul din Coreea; la întoarcere
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
minciunii și imoralității era cât pe ce să se oprească în liftul de la etajul patruzeci și doi al unui hotel mexican! Și iată cum magia care a plutit vreo câteva zile peste capetele românilor s-a spulberat cât ai zice pește. Poate sunt alții mai subtili și înțeleg logica adâncă a domnului Constantinescu. în ce mă privește, eu mă dau bătut! Cum adică? Sobru, tras la patru ace, cu lentilele ochelarilor bine lustruite, scoțând scântei precum dantura lui Benny Hill, domnul
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
și-o reprezinte. Cu o extraordinară capacitate de substituire (sau de rememorare a ceea ce a simțit pe vremea când era el însuși copil), autorul reconstituie diversele reprezentări, în toată ingenuitatea lor. Iată una dintre ele, sugerată personajului de strivirea unui pește sub picior. " El simțea încă în tălpi furnicătura rece din ponor, când cleanul se zbătea să scape de sub apăsare. Poate că, de greață și frică, împinsese prea tare și-i rupsese într-adevăr șira spinării. Fără să vrea, își privi
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
ponor, când cleanul se zbătea să scape de sub apăsare. Poate că, de greață și frică, împinsese prea tare și-i rupsese într-adevăr șira spinării. Fără să vrea, își privi labele picioarelor. Nu le avea așa mari ca Feri, dar peștelui i s-or fi părut uriașe cum îl strângeau acolo în fundul ponorului. Ca ale lui Gulliver. Și Gulliver, dac-ar fi vrut, ar fi putut omorî o mulțime de omuleți în Liliput, călcân-du-i sau strângându-i în pumn, ca pe
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
or fi părut uriașe cum îl strângeau acolo în fundul ponorului. Ca ale lui Gulliver. Și Gulliver, dac-ar fi vrut, ar fi putut omorî o mulțime de omuleți în Liliput, călcân-du-i sau strângându-i în pumn, ca pe muște. Pentru pește, el, Feri și Cosmin erau niște Gulliveri de care se murea. Da' și Gulliver putea fi omorât de uriași, în țara lor. Poate că moartea este totdeauna un lucru mai mare decât cel care moare. Se lasă asupra lui și
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
în Contemporanul este editorialul-eseu al lui Nicolae Breban însuși, publicat pe prima pagină, sub formă de serial. Textele respective, chiar dacă sunt și ele lăbărțate și tautologice, pline de platitudini și injustiții, dau o senzație de forță, ca o zbatere de pește mare. Se simte că aparțin unui prozator care poate crea din două fraze personaje de neuitat și care are un magnetism al său, încă insuficient explicat de critica literară. "Serialele" au devenit în ultimii ani cărți: Spiritul românesc în fața unei
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
jocul politic, n-am lipsit din literatură. Fără să mai țin cronică literară, am fost prezent în critică. Dl Popescu a putut constata și personal acest lucru. Ceea ce m-a deranjat în viața politică, pînă la a mă simți ca peștele pe uscat (spre deosebire de cum s-a simțit Llosa, care și-a intitulat amintirile din campania prezidențială Peștele în apă), a fost să constat, zi de zi și ceas de ceas, valabilitatea celebrei formule prin care Machiavelli atrăgea atenția lumii moderne
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
critică. Dl Popescu a putut constata și personal acest lucru. Ceea ce m-a deranjat în viața politică, pînă la a mă simți ca peștele pe uscat (spre deosebire de cum s-a simțit Llosa, care și-a intitulat amintirile din campania prezidențială Peștele în apă), a fost să constat, zi de zi și ceas de ceas, valabilitatea celebrei formule prin care Machiavelli atrăgea atenția lumii moderne că politica își are morala proprie pe care morala n-o recunoaște: și anume că, în politică
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
ți-o veni, și lasă-ne-n pace, iar bivolița, încet, sub căldura aia de iad, se duse mînată de dorul ei spre Grindași... Cotele apelor sînt ridicate. Măgălie îi întreabă pe ceilalți de ce nu li se aduce și lor pește de la București. Nu înțeleg mare lucru. E o conversație a lor, criptată parcă... De exemplu, tot Măgălie mai zice: - În Turcia a plouat. La mine, la poartă, s-a făcut o băltoacă, - și arată cu brațele întinse cît. Măgălie îi
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
cu palma pe scăfîrlie, pe urmă își pune pălăria la loc... Și a doua zi, - mai zice - ies io în poartă și văd iar băltoaca, și crescuse, uite-atîtaaa... Mă uit eu, așa, în ea,... Cînd, ce să vezi, văd un pește, uite p-atît! Peștele zice: Nea, Ioane, am venit! - Mai dă-te dracului! - face acela pe care-l cheamă Pingiclică - mai dă-te și tu dracului cu palavrele tăle... Toți dădeau din dește. Nu înțelegeam ce-nseamnă asta la ei. Era
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
scăfîrlie, pe urmă își pune pălăria la loc... Și a doua zi, - mai zice - ies io în poartă și văd iar băltoaca, și crescuse, uite-atîtaaa... Mă uit eu, așa, în ea,... Cînd, ce să vezi, văd un pește, uite p-atît! Peștele zice: Nea, Ioane, am venit! - Mai dă-te dracului! - face acela pe care-l cheamă Pingiclică - mai dă-te și tu dracului cu palavrele tăle... Toți dădeau din dește. Nu înțelegeam ce-nseamnă asta la ei. Era un limbaj pe
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
le clocotește în vine. Stresul omului bogat e, se știe, îngrozitor. Îndestulate conturi la bănci îndepărtate anunță doar un început de vindecare. Altfel, sunt palizi și, ca să nu se vadă, umblă numai în Jeep-uri cu geamuri fumurii. Nemulțumit cu peștele prins în undiță, omul de afaceri cere în proprietate jumătate din Deltă. Nefericit, trebuie să se mulțumească doar cu o treime. Salariat cu zece mii de dolari pe lună, un manager la o întreprindere care produce de o sută de ori
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
Și: "la două locuri se cunoaște omul cinstit, la voiaj și la joc de cărți". Sau, în altă parte: "a aștepta binele de la un zgîrcit este întocmai cum ai căuta mintea la un nebun, virtute la o femeie depravată și pește pe uscat". În altă secțiune găsim această judecată cu tîlc evident: "Sunt unii oameni care pun casele și alte obiecte la asigurare, bine ar fi să mai asigurezi și altceva, adică mintea, dacă o are!". Și cum pe vremea lui
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
logica cuvintelor care fixează parcă ceva din această imensă lume inabordabilă. Dar lumea curge mai departe prin plasa asta în care nu se prinde mare lucru. Plasa asta de înțelesuri logice îl reține pe el, pe eu ca pe un pește tăcut care își repetă sieși mereu aceleași cuvinte. Ele alcătuiesc programul zilnic al aspirațiilor sale, și tot prin ele se străduiește să limiteze sentimentele la spațiul restrîns rămas la dispoziție. Și lumea mare trece, curge mai departe. El însă așteaptă
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
fără pămînt. Se construiesc, prin recurența unor elemente, topos-uri ale opresiunii comuniste, în funcție de zona geografică și avînd în vedere distincția sat/oraș: în Basarabia - deportarea în Siberia, cu plecări în miez de noapte, transport în vagoane pentru animale și pește sărat drept hrană, în Bucovina - asimilarea și persecuțiile etnice, neîncheiate încă, în satele românești - colectivizarea forțată, deportările în Bărăgan, rezistența armată, La' că vin americanii!, la oraș - cozile, Europa Liberă, Șoimii Patriei, cîntecele cu "mama" Elena și "tata" Nicolae Ceaușescu
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
Convenție ar fi existat două categorii de partide. O categorie, reprezentată numai de PNȚCD, iar o a doua în care intrau de-a valma ceilalți membri ai Convenției. Strategia din opoziție a lui Corneliu Coposu, strategie de tip are balta pește a împins două partide, PL 93 și PAC, să iasă din Convenție, fără a primejdui scorul obținut de CDR în alegeri. Continuarea acestei politici, după victoria din '96, a scos la iveală, cum era și firesc, că de fapt balta
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
împins două partide, PL 93 și PAC, să iasă din Convenție, fără a primejdui scorul obținut de CDR în alegeri. Continuarea acestei politici, după victoria din '96, a scos la iveală, cum era și firesc, că de fapt balta are peștii numărați, iar aceștia au început să refuze hegemonia PNȚCD. Alegerile locale au dovedit că sigla CDR nu mai ajunge pentru a cîștiga voturi și că sperietoarea ieșirii din Convenție, pe care se bizuiau țărăniștii, nu mai funcționează. Chiar apare serios
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
Personajul principal, Vatel - Depardieu, cu truculența lui inconfundabilă - e maestrul de ceremonii și maestrul bucătar al întregii povești; un om pasionat de ceea ce face, un artist cu suflet de samurai: cînd inventatorul cremei Chantilly realizează că îl pîndește dezonoarea, pentru că peștele comandat pentru proxima masă nu va sosi niciodată-, înghițit de stress avant la lettre, prăbușit pe pragul incompetenței sale, se închide în cameră, scrie o scrisoare femeii iubite și se sinucide. Autoarea scenariului, tînăra Jeanne Labrune, este, ea însăși, regizoare
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
demnitatea, mila, dragostea pentru lucrul bine făcut - dispar...". Întrebat, după proiecție, ce impresie i-a făcut filmul, Lionel Jospin (primul prim-ministru în exercițiu al Franței, prezent la festival) a răspuns că nu va uita niciodată secvența în care vin peștii! (după ce Vatel și-a pus capăt zilelor, vedem cum vin, în goană, căruțele încărcate cu pește). Morala, pentru uzul politicianului universal: niciodată nu poți să știi cînd vine căruța cu pește! Dacă Vatel a fost în afara competiției, alte două filme
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
filmul, Lionel Jospin (primul prim-ministru în exercițiu al Franței, prezent la festival) a răspuns că nu va uita niciodată secvența în care vin peștii! (după ce Vatel și-a pus capăt zilelor, vedem cum vin, în goană, căruțele încărcate cu pește). Morala, pentru uzul politicianului universal: niciodată nu poți să știi cînd vine căruța cu pește! Dacă Vatel a fost în afara competiției, alte două filme franceze din concurs (Destine sentimentale și Esther Kahn) au fost tot "de epocă", "în costume", "de
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
că nu va uita niciodată secvența în care vin peștii! (după ce Vatel și-a pus capăt zilelor, vedem cum vin, în goană, căruțele încărcate cu pește). Morala, pentru uzul politicianului universal: niciodată nu poți să știi cînd vine căruța cu pește! Dacă Vatel a fost în afara competiției, alte două filme franceze din concurs (Destine sentimentale și Esther Kahn) au fost tot "de epocă", "în costume", "de largă respirație romanescă". În Esther Kahn, tînărul (n.1960) Arnaud Desplechin filmează la Londra, cu
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
liberal făcea un apel plin de patetism, invitându-l pe Ion Iliescu să se retragă din cursa prezidențială. Spre binele țării, sublinia fruntașul liberal. Profundă greșeală tactică. Un om ca Iliescu, pentru care ostilitatea e la fel de vitală ca acvariul pentru peștele decorativ, nu putea găsi un argument mai puternic să continue lupta pentru Cotroceni. Pentru că, am observat, comuniștii români sunt, cu toții, urmașii lui Lăpușneanu: cu cât îi vrem noi mai puțin, cu atât ne vor ei mai mult! Dacă lucrurile ar
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
transmisiilor tv. Arta a devenit ceva rușinos iar cultura o boală ce trebuie eradicată cât mai repede. Liceele sunt adevărate școli profesionale de exersare la scară largă a bătăii, traficului de droguri și violului, iar universitățile locul de muncă al peștilor, prostituatelor și borfașilor de toate speciile. Aici am ajuns. Aici, la porțile unei Europe spre care stăm cu fața, dar înaintăm cu spatele. Ca într-un step sinucigaș, o populație bezmetică de Fred Astaire-i și Gene Kelly-i dansează pe tavan
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
legume (nesemnificativ!) și miere (zahărul devine un îndulcitor parțial abia după 1500). Se știe că animalele și păsările erau crescute pentru carne, nu se știe destul ce se întîmpla cu laptele și ouăle. Ponderea pescuitului rămîne necunoscută, deși exporturile de pește dinspre Țara Românească spre Transilvania erau importante, poate și din pricina postului catolic îngăduitor cu aceste produse. Dintre legume, varza avea cea mai mare căutare; cît despre cele originare din America, fasolea, cartoful, roșiile, acestea devin importante în alimentația românească abia
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]