1,011 matches
-
ca s-o arate la lume. Cutia a circulat prin clasă, iar ea a spus povestea călătoriei acesteia: cum o cioplise bunicul ei din lemn de măslin și cum supraviețuise unui incendiu. Reuși să o facă fără să spună nimic peiorativ despre coreligionarii elevelor. De fapt, fetele erau așa de drăguțe și de prietenoase, Încât Desdemona Își amintea cum fusese pe vremea când grecii și turcii se Înțelegeau bine. Cu toate acestea, negrii Încă erau ceva nou pentru yia yia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
murise În urmă cu 3 ani, În 1938, fără a fi fost Însurat, nici părinte. 6. Ultimul copil al străbunicului Dumitru I. Derdena (Mita) se numea Lena. I se spunea Lenca. Baba Lena (În dialectul macedoromân termenul „babă” nu este peiorativ. Acesta și cuvântul „moș” Îmi slujesc Întru desemnarea surorilor și a fraților bunicului și ai bunicii) s-a măritat cu HRISTU ȘEU, cu care are următorii fii: STERE, mort pe la 20 de ani, fiind neînsurat, IANI, flăcău căzut pe câmpul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
spirite, un asemenea cult fiind socotit idolatru și nedemn. Ia să vedem! Când ne închinăm la animale, cum e în India cazul vacii, pe care și Gandhi o socotea sacră, avem noi superioritatea și înălțimea de judecată cuvenită ca să tratăm peiorativ un asemenea cult? Mai curând noi ar trebui să ne deșteptăm, pentru că vedem astăzi atâtea emisiuni cu animale, încât nu mai putem ignora faptul că fiecare dintre ele, întreaga diversitate a speciilor, este o minune a naturii, ceva de o
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
știm, fără să știm de fapt de ce viața noastră are nevoie de astfel de lucruri? Între noțiunile care au putere de generalitate, dar nu sunt luate în seamă ca atare este și banalitatea. Este curios că ea are un sens peiorativ, deși banalitatea, condiția banalității, reprezintă o mare parte a vieții oamenilor; și, ca să fim mai exacți, este chiar cea mai mare parte a vieții, de care nimeni nu scapă, oricât de excepțional și ireductibil ar fi. Sunt multe calitățile care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Orice spirit, în momentele sale depline, poate atinge un gen de satisfacție care nu este străin de banalitate. Față de mișcare, repaosul reprezintă banalitatea. Și atunci, ne putem întreba: dacă banalitatea este oricum inevitabilă, de ce să vedem în ea un sens peiorativ, de ce conține oare ideea de banalitate un fel de condamnare, de acuzație? Pe ce temei putem acuza pe cineva de banalitate? Prostia? Nu e suficient; și, în plus, nu e deloc evident că prostul este banal. Atunci, cum să circumscriem
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
a ajuns să se refere nu numai la zonele rurale, ci la orice zonă care se află în afara marilor orașe, ba, mai mult, uneori poate să însemne orice parte a țării în afara Budapestei, căpătând, din diverse motive, și o conotație peiorativă. Articolul trece în revistă succint principalele caracteristici ale zonelor rurale, atât economice, cât și noneconomice, arătând că transformările sociale și economice din ultimii zece ani au afectat în mod negativ zonele rurale, conducând la fenomene precum depopularea, șomajul, sărăcia, îmbătrânirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
common ca adjectiv și ca substantiv, the common and commons, prin contrast cu lorzii, cu nobilimea. Common poate fi folosit pentru a afirma ceva care este împărtășit sau pentru a descrie ceva care este obișnuit. Este dificil să datăm sensul peiorativ al termenului common, care, după mărturisirea autorului, atunci când a apărut era foarte firav. Este semnificativ că membrii armatei Parlamentului în războiul civil din secolul al XVII-lea au refuzat să fie numiți common soldiers și au insistat asupra denumirii private
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
întîia oară, că tot ceea ce trăim se determină într-o lume de valori nouă, într-o ordine și un stil incomparabil. Cultura românească este o cultură adamitică, fiindcă tot ce se naște în ea n-are precedent. (Și în sens peiorativ.) Fiecare reedităm destinul lui Adam; decât, acesta a fost scos din paradis, iar noi dintr-un mare somn istoric. Adamismul poate paraliza numai sufletele slabe, fără elan profetic, fără instinct combativ și voință de afirmare personală. Nu că el n-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lucruri care trebuie gândite pentru că mai avem - cât? - trei-patru luni de zile și vom avea această confruntare electorală. V.S. Dar a face speculații asta înseamnă - a gândi. R.T. Da, bun. Nu voiam să iau termenul acela în nuanța lui cumva peiorativă. V.S. Discutăm variante posibile. R.T. Da. Mă gândesc că s-ar putea ca aceste variante despre care discutăm astăzi, la mijlocul lunii august, să fie nevoie să fie luate în calcul mai devreme decât momentul electoral. Înțeleg că în luna septembrie
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
public. Termenul purdah denumește de asemenea o femeie care se supune acestui obicei și are și se sensul figurat de izolare. Madam-sahib sau Memsahib erau numite nevestele birocraților, ale coloniniștilor sau ofițerilor britanici care serveau în India . Termenul are conotație peiorativă, fiind deseori folosit pentru a descrie o femeie insuportabilă, care vorbește tare, cu senzația că are mereu dreptate. Termen Urdu care descrie un eveniment în cadrul căruia poeții își citesc cele mai recente creații. Vânătoare. Șapcă plată cu vizor. Se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de-a poliția. — Victima noastră a părăsit clubul și... continuă Toal, dar Andy Clelland Îl Întrerupe punând punctul pe i: — Șefu’, am o mică observație. Poată că n-ar trebui să-l stigmatizăm pe tip folosind un termen atât de peiorativ ca victimă, nu? Îți vine să-nchini În cinstea lui Clell, Întotdeauna o nimerește. Toal pare puțin nehotărât, dar Amanda Drummond dă aprobator din cap, fără să-și dea seama că se face mișto de ea. — Puțoiul ăla-i țeapăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
parte mică din ei erau olari. Aveau și ateliere de profil, așa-numitele „olării”, unde, din tată în fiu, se transmitea acest plăcut meșteșug. Când nu erau nobile, femeile erau casnice. Desigur, nu trebuie să înțelegem cuvântul „casnic” în sensul peiorativ pe care unii s-au grăbit să-l identifice de la origini până în prezent, adică până în secolul al XVII-lea (acesta fiind prezentul istorisirii noastreî. „Casnic” însemna la Veneția că, dacă țineai neapărat, puteai să și trebăluiești pe lângă casa sau canalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Înguste din aluminiu, ce alcătuiau un HYPERLINK "http://fel.de"fel de text scris cursiv. Trebuie să recunosc că era tare șic. „Picollo” a fost porecla soției mele În anii ei de școală. Nu susțin neapărat că avea un sens peiorativ, dar nici nu i-a fost dată cu cele mai bune intenții, după părerea mea. Soția mea a interpretat-o În mod arbitrar ca fiind un nume de dezmierdare. Cred Însă că i se potrivea foarte bine și mă fascina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
științifice sau tehnologice. Ulterior, termenul capătă un sens abstract, devenind o operație a spiritului, un act intelectual care consta în lucrul cu ideile. Din 1864, într-un text de Carlyle, apare conceptul de manipulare politică, care trimite la un sens peiorativ, constituit prin asociere cu minciuna și înșelătoria. Această complexitate a termenului apare și în definițiile contemporane. Dicționarul Enciclopedic asumă accepțiunea conform căreia "manipularea este o acțiune de influențare, printr-un ansamblu de mijloace (presă, radio, televiziune) prin care, fără a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
dar iau forme particulare în funcție organizările textuale specifice ale fiecăruia. Astfel, dacă textul jurnalistic se caracterizează prin obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate, pe fiecare dintre aceste paliere pot să apară intervenții care să abată textul de la specificul său. Folosirea peiorativă a unor cuvinte, nerespectarea regulii de sinceritate în actele ilocuționare și raționamentele falacioase anulează obiectivitatea și raționalitatea jurnalistică, deturnând textul de la scopul său specific și deschizând, astfel, posibilități de influențare ilegitimă. III.2.1. Manipularea prin abuz semantic În cadrul unui
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
poate să își găsească explicația într-o intenție persuasivă și nu neapărat manipulatorie. Un act ilocuționar care nu respectă regula de sinceritate poate să nu influențeze pe nimeni. Un raționament incorect poate să stârnească doar antipatie. Astfel, identificarea unor cuvinte peiorative sau a unor enunțuri false constituie doar începutul cercetării. Este necesară aprofundarea analizei la nivelul contextului, întrucât doar acesta poate releva intenția manipulatorie și reușita acțiunii de influență ilegitimă. III.4. Natura manipulării la nivelul condițiilor de producere Orice discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
care trebuia transmisă: participarea președintelui României la deschiderea oficială a Târgului Internațional București. Alte exemple vizează posibilitatea de orientare a întregului articol: "Arogantul nu vrea Logan" (România Liberă, 16 martie 2006) Titlul explorează posibilitățile de creștere a impactului prin intermediul utilizării peiorativelor. Atributul "arogantul" pentru fostul prim-ministru Adrian Năstase este unul denigrator, reflectând o tehnică incorectă de folosire a limbajului, însă rezultatul este mai de impact decât echivalentul neutru "Adrian Năstase nu vrea Logan". Prezența în titlu a acestui atribut facilitează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
specifice jurnalistice se acompaniază cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică, generalități, peiorative, dar și influențe ilegitime ale așezării în pagină. Vom ilustra prin exemplul întrebării retorice, care reprezintă o modalitate de folosire indirectă a limbajului, în care influența se realizează prin intermediul unei întrebări construite de așa natură încât să se constituie într-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
instigatoare la violență și ură rasială), abuzurile, odată înfăptuite, rămân, ca și efectele lor asupra celor vizați. În ansamblu însă, decizia 248/2004 a CNA statuează anumite practici care micșorează posibilitatea manipulării: îndatorirea de a proba afirmațiile defăimătoare, interzicerea referirilor peiorative la adresa anumitor categorii sociale precum bătrâni sau persoane cu handicap. V.3.3.3. Reglementări legale opresive: insulta și calomnia Incriminarea penală a insultei și calomniei se poate constitui într-o modalitate de presiune asupra jurnaliștilor, astfel încât aceștia să fie
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
de copii, iar, uneori, suprafața declarată ca recoltă depășea suprafața arabilă a țării. VI.1.2.4. Așezare atractivă și manipularea prin discursul Scânteii Există anumite tehnici prin care discursul propagandistic își poate atinge țelul. Din prima categorie fac parte peiorativele: comuniști, fasciști, țigani, talibani. Folosirea acestor cuvinte determină o reacție de adversitate, legitimând astfel ceea ce se spune despre adversar, fără argumente raționale. În România anului 1944, propaganda comunistă folosea peiorative colorate ca "bestia legionară", "călăii hitleriști", "huligani", care erau folosite
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
propagandistic își poate atinge țelul. Din prima categorie fac parte peiorativele: comuniști, fasciști, țigani, talibani. Folosirea acestor cuvinte determină o reacție de adversitate, legitimând astfel ceea ce se spune despre adversar, fără argumente raționale. În România anului 1944, propaganda comunistă folosea peiorative colorate ca "bestia legionară", "călăii hitleriști", "huligani", care erau folosite fără excepție de câte ori era vorba de realități dușmane. Aproape fiecare anunț își avea forța în peiorative. Iată un exemplu: "Văpaia, organul bandelor de huligani și atentatori, avea misiunea de a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
se spune despre adversar, fără argumente raționale. În România anului 1944, propaganda comunistă folosea peiorative colorate ca "bestia legionară", "călăii hitleriști", "huligani", care erau folosite fără excepție de câte ori era vorba de realități dușmane. Aproape fiecare anunț își avea forța în peiorative. Iată un exemplu: "Văpaia, organul bandelor de huligani și atentatori, avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor Unite și investigații șovine, cu scopul de a provoca neliniște și tulburări în sânul poporului." (Scânteia, 1994, nr. 316) Altă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
1% s-au pronunțat împotriva demiterii lui Băsescu și procentul cu care Lucașenko, lider autoritar în Belarus, a câștigat propriul său referendum constituțional: 79,42%. Analogia se bazează doar pe o potrivire de cifre. În plus, în text apar și peiorative de tip "Cârmaci". În aceste condiții, un articol tendențios desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
simplă coincidență sau că cinematograful românesc a ajuns la modă în Europa? Acesta este momentul cinematografului românesc. E o generație care știe „cum se face“ pe plan occidental, „bonne pour l’Occident“, și nu spun lucrul ăsta deloc în sens peiorativ. Băieții ăștia chiar știu cum se fac filme, vedeți că ei nici nu le fac pentru noi, ca să fim cinstiți. Noi apucăm să le vedem cine știe când, la luni și luni de zile după ce ele au fost lansate pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
înseamnă că „adevărul” autorului nu coincide totdeauna cu al celorlalți, mai cu seamă când textul conține „incidentele unei vieți mediocre” (Constantin Călin, PROVINCIALE, Fragmentarium, 1975-1989, Ed. Babel, Bacău, 2012, pag. 475). Aici se impune o precizare. „Mediocritatea” cărturarului, dincolo de înțelesul peiorativ de uz curent, trimite la horațiana aurea mediocritas (calea de mijloc, echilibrul sufletesc, moderația), o țintă ce ar trebui să confere maximă credibilitate confesiunii. Sinceritate, onestitate, autenticitate sunt premisele revendicate în scrierea (și transcrierea selectivă) a însemnărilor din anii 1975-1989
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]