1,541 matches
-
desenul este încă ud, se poate presăra pe desen ceva strălucitor. Va de desenului un farmec deosebit. 9. Desen din decupaje și reviste Decupăm o imagine clară dintr-o revistă, pe care o acoperim cu terebentină sau dizolvant, cu ajutorul unei pensule. O așezăm cu fața în jos, pe coala albă pe care vrem să realizăm desenul și o întindem cu grijă să nu rupem foaia. Cât desenul este încă ud, desprindem cu grijă decupajul și astfel desenul va rămâne imprimat pe
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
vrem să desenăm și se lipește pe margini cu bandă adezivă. Se poate colora desenul, după cum dorește fiecare. Cu ajutorul buretelui muiat în cerneală, se tamponează ușor, până când se colorează desenul. Se poate colora cu creioane colorate, cu carioca sau cu pensula cu culoare. Se pot orna aceste desene cu vopsea strălucitoare sau cu scipici. 35. Măști de carnaval Pe o bucată de carton se trasează forma unei măști de carnaval, apoi se decupează. Cu ajutorul grilei, se pot desena diferite modele, din
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și a exlamat: “Oh, ăsta e tabloul meu...? Nu te supăra, dar arată cam trist. Nu prea seamană a Veselie de Crăciun...” Atunci, artistul a spus : Domnule, tabloul nu e terminat. Luați loc și așteptați câteva minute.” Artistul luă o pensulă și o înmuie în vopsea, apoi cu vârful ei pictă îndată lumini în ferestrele caselor, lumini de la flăcările lumânărilor și din pomii de Crăciun. Deodată, aspectul tabloului s-a schimbat, dănd impresia unei fermecătoare și irezistibile seri de Crăciun! Așa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pune în dificultate încercarea de a distribui astfel de sintagme și compuse într-o categorie de sintagme sau într-alta. Uneori, determinantul menținut poate fi un substantiv care este determinat și el de un atribut substantival sau adjectival: rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit, zugrăvit etc." < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var, spoială, zugrăveală, văruire, spoire", fırça "pensulă" + suf. de apartenență -sı); engl. bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" < bob [sleigh] "idem"; rom. candel "zahăr cristalizat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau într-alta. Uneori, determinantul menținut poate fi un substantiv care este determinat și el de un atribut substantival sau adjectival: rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit, zugrăvit etc." < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var, spoială, zugrăveală, văruire, spoire", fırça "pensulă" + suf. de apartenență -sı); engl. bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" < bob [sleigh] "idem"; rom. candel "zahăr cristalizat în prisme" < germ. Kandel[zucker] "idem" (Zucker "zahăr"); fr. canotier "un fel de pălărie" < [chapeau] canotier "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc. [kalkan] balığ[ı] "idem" (literal: "pește-scut"; kalkan "scut", balık "pește" + suf. de apartenență -ı); rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit" < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var; văruire, spoire", fırça "pensulă" + suf. de apartenență -sı); rom. bostan "dovleac" < tc. bostan [kabağı] "idem" (literal: "dovleac de grădină"; bostan "grădină de pepeni și legume, pepenărie, legumărie", kabak "dovleac" + suf. de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc. [kalkan] balığ[ı] "idem" (literal: "pește-scut"; kalkan "scut", balık "pește" + suf. de apartenență -ı); rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit" < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var; văruire, spoire", fırça "pensulă" + suf. de apartenență -sı); rom. bostan "dovleac" < tc. bostan [kabağı] "idem" (literal: "dovleac de grădină"; bostan "grădină de pepeni și legume, pepenărie, legumărie", kabak "dovleac" + suf. de apartenență -ı); rom. cârmâz 1. "insectă originară din Mexic, din ale cărei gogoși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de Aileen Ward această soluție sintetică la problemele de execuție artistică cu care se confruntă Blake este "o metodă ingenioasă de gravura în relief obținută pur și simplu prin pictarea textului și a ilustrațiilor pe placă de cupru cu o pensula fină sau cu un toc muiat într-o soluție rezistență la acid și apoi prin "atacarea" plăcii cu acid, pentru a dezvălui contururile, tipăritura și colorarea manuală" (2003, p. 24). Această revelație constituie însă doar primul pas dintr-un lung
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
n.m.) imaginii originale era astfel în chip necesar separată (subl. în text, n.m.) de execuția ei grafică; și (3) că imaginea originală era reprodusa prin redesenarea în aceeași manieră și cu aceleasi instrumente precum originalul, adică, fără șablon, cu toc, pensule și un mediu lichid rezistent la acid, în loc de cerneală" (1993, p. 5). Tratând, în alt loc și într-o manieră mult mai succinta, chestiunea manuscriselor ilustrate, Viscomi ne oferă o bună sinteză a evoluției tehnicii artistice blakeene: "Privind retrospectiv din
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Holman și colaboratorii săi (1977) au evaluat nivelul de generalizare și mentenanță/stabilitate a tendinței condiționate de manifestare a comportamentelor inovatoare. În primul experiment, un grup de preșcolari a avut la dispoziție un șevalet, trei tuburi de culoare și trei pensule. Toți copiii au lucrat individual, fără limită de timp. După fiecare probă de pictură, copiii au primit câte o jucărie sau un cadou. Toți copiii au participat și la proba construcției de cuburi și numai după epuizarea tuturor cuburilor disponibile
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se făcea în ziua Ignatului (pe 20 decembrie). Porcul neînjunghiat în această zi nu se va mai îngrășa, spune tradiția, deoarece în acea zi își visează cuțitul. Înainte vreme se smulgea părul porcului de pe coamă ca să se facă din el pensule și bidinele, apoi se jupuia pielea de pe spate pentru opinci. După ce era înjunghiat, se pârlea cu paie, se spăla și se rădea cu cuțitul, după care se freca cu sare, ca să fie șoriciul fraged. Înainte de a fi tranșat, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mickiewicz un citat referitor la raportul dintre poeziile populare și forțele destructive ale timpului: "Sicriu plin de sfințenie! Pe tine nu te atinge, nici nu te sfarmă vreo lovire, precât poporul tău chiar nu te-a profanat [...]. Flacăra mistuiește lucrările pensulei, tâlhari jăfuiesc comorile, dar cântecul scapă în veci cu viață și se strecoară printre oameni"99. Câțiva ani mai târziu, în Câteva ceasuri la Snagov, Odobescu avea să evoce o "poezie a foamei". Se referea la farmecul pe care și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
niște fapte care țin de noroc sau de întâmplare. Prima arheologie care permite accederea la aceste comori e clasică; ea presupune identificarea locului, șantierul, săpăturile efectuate întâi cu lopeți și cazmale, apoi cu mistria și cu stiletul, în sfârșit, cu pensula și pensonul. Îngropate ca niște morți care așteaptă momentul ieșirii la lumină pentru a vorbi din nou, aceste fragmente apar câteodată din casa vreunui patrician care avea și bibliotecă. Și se descoperă atunci, în cazul unui proprietar savant sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
le lipească cu grijă în paginile "revistei" pe care, cu nedisimulată mîndrie profesională, educatorii le arată oricărui vizitator ca rod al eforturilor reeducative. Alături de frunze, ghinde și conuri de brad strident vopsite sau de pietricele de rîu meticulos colorate cu pensula și puse într-un coș de nuiele. Acestea reprezintă produsele artistice de elită, a căror creație este rezervată doar deținuților cultivați și cooperanți. Marea masă a arestaților nu are privilegiul manifestării talentelor deoarece materialele de lucru sînt rare și, în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și cornuri de praf de pușcă, diferite pandantive; b) prelucrarea pieilor de animale, prin care se confecționau ciururi și site dar și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care prelucrau pielea pentru a confecționa hamuri pentru cai. Astăzi, aceștia și-au lărgit orizontul de activitate confecționând o vastă paletă de produse din piele. Rromii se mai ocupau și cu prelucrarea părului de animale, ei făceu perii, bidinele și pensule. Materialul era părul de porc sau de cal (are firul cel mai rezistent) și lemnul pentru suport. Tehnica de confecționare era simplă: - se tăiau firele de păr la lungimea dorită; - se făceau mănunchiuri; se pregătea suportul, format din două bucăți
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vocație: „Arta nu caută să dovedească. Opera de artă nu trebuie să-și dovedească decât frumusețea” (Appels de Dieu). Ceea ce nu l-a împiedicat să dea propriei arte un sens practic: aflat la Roma, în timpul primului război mondial, împodobea „cu pensula și creionul” mici obiecte pentru a fi vândute în folosul prizonierilor români din armata austro-ungară, iar mai târziu, la orfelinatul de la Cioplea, „desena motive de broderie pe care noaptea târziu copiii le lucrau pentru bazarele de caritate” (Michel de Galzain
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
de basm, unde am găsit oameni simpli provenind din diferite pături sociale, care încearcă prin creația lor să nu-și uite copilăria și visurile ei. Pasionați de frumos, ei își fac timp liber pentru a crea, lăsând liberă imaginația, folosind pensula și culorile ca să creeze o multitudine de tonuri calde sau reci sau folosind dalta să dea viață lemnului, născându-se din mâinile lor adevărate valori artistice. Prin prezenta carte aveți ocazia să pășiți în lumea visurilor, a artei naive românești
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
scriitorul George Macovescu (1913 - 2002) relata într-un articol referitor la arta lui Ion Niță Nicodin: „Ion Niță Nicodin vine de departe. Nu l-a învățat nimeni pictura. Nu l-a învățat nimeni să-și facă paleta, cum să țină pensula și nici măcar cum să-și pregătească pânza și cartoanele. Vine, însă, de departe, pentru că, deși se spune că între folclor și pictura naivă nu există legătură, totuși filiațiuni sunt. Ion Nicodin-Niță a învățat de la meșterii icoanelor pe sticlă, iar aceștia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de întâmplări, de mici „evenimente”.”(Ion Parhon, Panoramic, 9/1996) Ciobanu Dumitru Pictor Localitatea Pietroșani, județul Teleorman. Studii: Pensionar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Ciobanu Gheorghe 1944 Pictor, sculptor „Și când am luat pensula în mână, apoi m-am ținut de coada ei! N-am făcut studii de artă, am zugrăvit așa cum o făceam în copilărie, fără să-mi însușesc vreo tehnică anume ori să urmez vreunui alt deschizător de drumuri în pictura naivă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându-ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului ( Asist. univ. drd. Anca Popescu Ratiu Consultant de specialitate Centrul Județean pt.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
găsesc o cale de exprimare a simțămintelor și sentimentelor mele. Pictura s-a adeverit a fi cel mai frumos mod de a mă exprima. Culorile mă impresionează, așa cum mă atrage si ciripitul păsărelelor din pădurile din preajma satului meu. Când pictez, pensulele, pânza și șevaletul sunt cele care îmi dau posibilitatea de a imagina lumea copilăriei mele.” Născută în comuna Găiceana, satul Popești, județul Bacău. Studii: Liceul de matematica-fizica „Andrei Saguna” Brașov; Facultatea de drept „Mihai Eminescu”. Debut artistic - 2007 Marinescu Gheorghe
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pentru că m-am născut cu ea pe palme și pe umeri, istorie pentru că am ascultat-o de la bătrânii satului, de la învățătorii la școală în ale patru clase primare câte le-am făcut la vremea mea.... Trag și eu cu pensula după priceperea mea, cum mă îndeamnă ochiul, mintea și cum poate mâna asta bătrână.” S-a născut în 1904, în localitatea Bârca, Jud. Dolj. Debut artistic - 1968 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Tehnologia Produselor Agroalimentare, Timișoara. Debut - 2002 Oșovei Dumitru Pictor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Panamarciuc Ina Diana 1975 Pictor „Zugrăvirea unei icoane este iubire. Cu fiecare icoană pe care o făuresc, scriu cu pensula pe foița de aur și argint, o scrisoare de dragoste și de mulțumire către Tatăl Nostru Ceresc și Sfânta Sa Mamă.” Născută la 24 martie 1975 în Galați. Studii: Universitatea „Danubis”, Facultatea de Drept Debut artistic - 2003 Parascan Gelu 1955
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
2001, pag. 108; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 14, 15, 218. Mai întâi a introdus culoarea conferind piesei o oarecare prospețime, o strălucire (chiar stridentă) ce începuse să placă localnicilor. Dar tușele obținute cu pensula se îndepărta de rigorile geometrismului ornamentic de daltă și scoabă, de odinioară. Ușurința de execuție venea în întâmplarea intenției sale de a adăuga metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]