6,187 matches
-
peretele are formă pătrată iar acoperișul are formă de triunghi. Poate să arate părțile drepte și stângi ale corpului pornind de la mâna dreaptă și stângă. Săptămânile 14-18 mai; 21-25 mai; 29-30 mai OBIECTIVE: se efectuează exerciții legate de orientarea temporală: perceperea perioadelor de timp, mai scurte sau mai lungi; noțiunea de oră îndepărtată; reînnoirea ciclurilor periodice; învață poezioare și cântece; consolidează informațiile acumulate; OBSERVAȚII: Obiectivele privind orientarea temporală sunt mai greu de atins. Copilul ajunge să identifice momentele zilei, să facă
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
sus despre interpretare...putem preciza că nevoia de interpretare se află în orice și oriunde...într-un cerc banal, un punct sfâsiat, un scaun murdar, un perete crăpat și ponosit...intrând pe teritoriul receptorului de artă, observăm sistemul propriu de percepere, de raportare a proporțiilor, bazată pe experiența personal - vizuală/culturală. Fiecare joc rezultat comportă alături de sens și interpretare, un numitor comun al tuturor modalităților de a obiecta, de a da sens realității și anume simbolul. Simbolurile artistice și poetice sunt
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
discipline noi sau la alte domenii de cunoaștere. Interdisciplinaritatea implică stabilirea și folosirea unor conexiuni între limbaje explicative sau operații, cu scopul diminuării diferențelor care apar între disciplinele de invățământ, clasice. Predarea și învățarea unei discipline au dezavantajul că folosesc perceperea secvențială și insulară a realității unice făcând-o artificială. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni, între anumite discipline școlare pentru o percepere unitară și coerentă a fenomenologiei existențiale. În învățământul preuniversitar se pot identifica trei direcții ale interdisciplinarității
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
care apar între disciplinele de invățământ, clasice. Predarea și învățarea unei discipline au dezavantajul că folosesc perceperea secvențială și insulară a realității unice făcând-o artificială. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni, între anumite discipline școlare pentru o percepere unitară și coerentă a fenomenologiei existențiale. În învățământul preuniversitar se pot identifica trei direcții ale interdisciplinarității: 1) la nivel de autori de planuri, programe, manuale școlare, teste sau fișe de evaluare; 2) puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul proceselor de
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
putem afirma că progresul societății ține de creativitate. Despre creativitate au scris mii de pagini redutabili sociologi și pedagogi, care au insistat asupra etapelor invenției și creativității. Spre exemplu, Vitalie Belous și-a exprimat opinia că etapele viitoarei invenții sunt: perceperea stadiului actual al tehnicii, activarea unui proiect pentru un nou studiu, conflictul, insatisfacția, tensiunea, frustrarea, realizarea noului stadiu. Muler - Frinfels are altă percepție. După părerea sa, etapele sunt: pregătirea; concepția; esența; G. Constantinescu are la rândul său o altă părere
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
da naștere unei comunicări interumane de un tip deosebit, pentru că în cadrul acestei comunicări feedback-ul este diminuat. Mucchielli sublinia efectele feedback-ului asupra emițătorului și asupra relației emițător receptor. Asupra emițătorului : evidențiază condițiile recepționarii; determina o flexibilitate a comunicării prin perceperea obstacolelor, cunoașterea personalității receptorului, adaptarea mesajului, sensibilizarea la semnale verbale și nonverbale. Asupra relației emițător - receptor : sporește sensibilitatea receptorului și simpatia lui față de emițător, sporește sensibilitatea emițătorului și simpatia lui față de receptor; facilitează comunicarea prin învățarea rolurilor de emițător și
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
materiei”. Artele umanizează și modelează; Goethe (citat frecvent în Estetica) pare a întruchipa idealul omului complet. Forța esteticului ține, în cele din urmă, de ridicarea din contingent și, astfel limitat în cercul kantian al frumosului, în „etero-cosmic”, se ajunge la perceperea „sufletului lumii”. Poezia, artele vizuale, muzica, teatrul, arhitectura, urbanismul - iată principii în interacțiune, orientând spre o „concepție estetică a lumii”. După Estetica, volume cu finalitate înrudită continuă programatic: Filosofie și poezie (1937), Raționalism și istorism (1938, apărut dintr-o eroare
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
de relații interumane. Cu toate acestea, pentru a avea o relație armonioasa, iubirea trebuie dublată de respect și de o ierarhie clar determinată. Limitele impuse nu pot ajunge să fie respectate decât cu mult efort și înțelegere a nivelului de percepere a vieții specific copiilor de către părinți. Este foarte important ca fiecare dintre ei să conștientizeze și, de asemenea, să înțeleagă poziția în care se află, precum și care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite și limitele ce nu trebuie depășite. Adolescentul trebuie
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
îi merităm, adică în timp, primim de la copiii noștri ceea ce le-am dat ca valori perene. Identificarea cu modelul uman apropiat este deosebit de importantă pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani. Conduita de identificare se realizează: pe seama perceperii unor similitudini de înfățișare cu modelele parentale (părul, ochii, forma feței); perceperea unor asemănări de caracteristici psihice; adoptarea unor conduite și gesturi ale modelului; perceperea modelului lingvistic oferit de acesta; manifestarea unor conduite și gesturi noi pe care le identifică
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
dat ca valori perene. Identificarea cu modelul uman apropiat este deosebit de importantă pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani. Conduita de identificare se realizează: pe seama perceperii unor similitudini de înfățișare cu modelele parentale (părul, ochii, forma feței); perceperea unor asemănări de caracteristici psihice; adoptarea unor conduite și gesturi ale modelului; perceperea modelului lingvistic oferit de acesta; manifestarea unor conduite și gesturi noi pe care le identifică urmând modelul . Redăm mai jos câteva modele de familii dezirabile pentru educația
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
copilul cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani. Conduita de identificare se realizează: pe seama perceperii unor similitudini de înfățișare cu modelele parentale (părul, ochii, forma feței); perceperea unor asemănări de caracteristici psihice; adoptarea unor conduite și gesturi ale modelului; perceperea modelului lingvistic oferit de acesta; manifestarea unor conduite și gesturi noi pe care le identifică urmând modelul . Redăm mai jos câteva modele de familii dezirabile pentru educația copilului în sens pozitiv: familii cu structură suplă, cu norme și reguli flexibile
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
limbajului oral (tulburări de vorbire, tulburări de articulare, tulburări ale debitului verbal), disfuncții în asimilarea limbajului scris (dislexie, disortografie, disgrafie), în reprezentarea gesturilor care trebuiesc făcute cu un anumit scop (dispraxie), în receptarea firească a noțiunii de timp (discronie), sau perceperea senzorială (vedere, auz deficitar).Aceste manifestări pot să exprime și nevoia de a se afirma sau de a delimita exigențele adulților, nevoia de atenție a părinților, lipsa de încredere în sine, frica de a nu fi abandonat de părinții pentru
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
acasă este una dificilă deoarece trebuie să confirme reprezentarea bunăstării economice în fața conaționalilor săi și să-și compenseze pierderea statului social, prin acceptarea muncii uneori degradante din străinătate. Uneori emigrația aduce schimbări importante în gândirea individuală, o nouă modalitate de percepere a vieții, astfel încât cei care au plecat vor căuta din nou oportunități de plecare, după revenirea în țara de origine. Uneori distanțele care îi separă pe membrii unei familii par a nu mai fi atât de mari deoarece aceștia se
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
de personalizare, materializate prin realizarea unor podoabe diversificate morfologic, decorații cu grad ridicat de schematizare, mijloace de comunicare între indivizi sau creare de sunete deosebite, gravuri oarecum similare prin stil și forma pe suporturi asemănătoare, care pot sugera modalități de percepere a unor cicluri temporale, se constituie în mărturii ale particularizării simbolice a societăților respective. Acest tablou al mărturiilor asupra capacităților spirituale ale comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț avea să fie completat în anul 2003, atunci când au fost descoperite, în
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
că vom porunci uraganului din inimă și caleidoscopului din creier, să tacă. Tensiunea interioară sau exterioară este nepotrivită dojenirii. Mustrarea își atinge scopul, când participanții la dialog, sunt absolut liniștiți. Pozitivarea se face, prin îngrijirea vieții spirituale. Ascultarea optimă presupune perceperea ființei interioare a vorbitorului, urmărirea înlănțuirii gândurilor lui, eliminarea impulsului de a întrerupe pe vorbitor, a simpatiilor și antipatiilor. Convorbirea. Să ne punem problema trecerii de la pălăvrăgeală la dialog. Convorbirea este comunicare și comuniune, adevărata relație dintre Eu-ri. Vorbirea autentică
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar; în fine, justiția neșovăielnică contribuie și ea la stabilirea unui climat al încrederii. În al doilea rând, sunt acțiunile care îi vizează pe indivizi în sine: creșterea nivelului de educație, o viață de familie normală, o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost: standardul economic al gospodăriei (venituri, consum, locuința, utilarea gospodăriei, averea/proprietatea), calitatea percepută a vieții (condițiile de viață - personale, familie, habitat; evaluarea resurselor economice; condițiile de muncă; timpul liber; mediul social; serviciile economice; serviciile sociale; participarea socială și politică), perceperea schimbării, comportamentul de timp liber, munca, mediul uman, îngrijorări (temeri), satisfacția față de viață și față de anumite componente ale acesteia (Mărginean, 2002). În același timp, a existat o preocupare sporită pentru măsurarea sărăciei și a problemelor sociale. Au fost elaborate instrumente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În evoluția acestei teorii se pot distinge două chestiuni importante: -extinderea acțiunilor evaluative de la nivelul rezultatelor obținute la cel al întregului proces de învățământ. -găsirea modalităților optime de integrare a acțiunilor evaluative în activitatea didactică. Esența acestei abordări constă în perceperea evaluării ca proces de cunoaștere a rezultatelor obținute și de perfecționarea procesului ca urmare a constatării lor. Aici, perfecționarea este înțeleasă ca “reglare” și “ameliorare” a activității ce a fost evaluată. Dar pentru ca aceste operații să fie posibile, e necesar
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
lipsa totală a autonomiei angajatului), munca mai puțin constrânatoare, munca activă (suprasolicitare), munca pasivă ( subsolicitare). Cea de-a treia abordare a stresului că tranzacție disfuncțtională între individ și mediul său aparține lui Lazarus și Folkman. Lazarus subliniază caracterul subiectiv al perceperii de către individ a unor situații amenințătoare sau supra-solicitante, evaluate de el ca depășindu-i posibilitățile și resursele sale (chiar dacă uneori realitatea este alta) și punându-i în pericol echilibrul sau. O altă idee ce conturează această abordare este aceea că
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
la stimulii senzoriali. Persoanele cu autism pot avea o sensibilitate exagerată, sub media normala, și/sau dificultăți de interpretare a senzațiilor (agnosia). Aceste experiențe nu implică halucinațiile, ci sunt bazate pe percepții reale, ca și la oamenii normali. Modalitatea de percepere a mediului senzorial poate fi diferit, sau pot apărea dificultăți de interpretare a informațiilor. Nu există doi indivizi cu autism care să prezinte același tip de probleme senzoriale. Multe persoane cu autism evită sa fie atinși, cauza fiind de regulă
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
senzoriale. Multe persoane cu autism evită sa fie atinși, cauza fiind de regulă simțul tactil exacerbat. O atingere ușoara poate uneori răni sau șoca, iar în alte cazuri un asemenea gest poate genera confuzie. O altă caracteristică destul de comună este perceperea stimulării invers proporțional cu intensitatea ei, astfel încât o atingere ușoara poate fi simțita ca un șoc electric, în timp ce un contact ferm poate fi nesesizabil și nu prezintă nici o problemă. Unii pot fi insensibili la durere încât nu simt când se
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de comunicare și dialog; “*” promovează spiritul de echipă. “*” Studiul tematic Sistemul Solar (la nivelul clasei a II-a) Competențe vizate: “*” citirea de „imagini”, poezii, povestiri despre Sistemul Solar; “*” utilizarea de cuvinte și expresii artistice (specifice temei abordate) în contexte noi; “*” perceperea sensului global al lecturilor citite; “*” reproducerea textelor citite/ audiate prin repovestire; “*” compunerea de scurte fișe informative; “*” utilizarea de tabele, grafice, simboluri pentru a reda distanțe din Sistemul Solar; “*” observarea, înregistrarea și prelucrarea diverselor informații referitoare la trăsăturile specifice corpurilor cerești
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În perceperea semnalelor sociale și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină s-a constatat că folosirea ocazionala conferă oamenilor o stare de bine reducând temporal comportamentul agresiv, pe cand o folosire cronică duce, deseori, la sentimente
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. Astfel, se poate concluziona că nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, deci, un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. La rândul lor, perceperea și interpretarea evenimentelor influențează nivelul stimei de sine al persoanei. În consecință, pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului, aceastea determinând atât o perceprere
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
agresivă. Astfel, se poate concluziona că nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, deci, un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. La rândul lor, perceperea și interpretarea evenimentelor influențează nivelul stimei de sine al persoanei. În consecință, pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului, aceastea determinând atât o perceprere cât și o prelucrare mai corectă a evenimentelor
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]