1,178 matches
-
de focalizare, arătîndu- și mai degrabă interesul pentru accentuarea nivelurilor implicate. Spre deosebire de ea, Rimmon- Kenan (1983), în mod evident sub influența lui Uspenski (1973), încerca o tipologie a ceea ce s- ar numi „fațetele focalizării”, cele mai importante fiind de natură perceptivă, psihologică și ideologică, fiecare dintre ele permițînd variații majore în forța și amploarea focalizării. De exemplu, în ceea ce privește dimensiunea perceptivă, focalizatorul se poate bucura (și raporta la noi) de o perspectivă panoramică ce permite descrieri holistice ale scenelor ample și chiar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sub influența lui Uspenski (1973), încerca o tipologie a ceea ce s- ar numi „fațetele focalizării”, cele mai importante fiind de natură perceptivă, psihologică și ideologică, fiecare dintre ele permițînd variații majore în forța și amploarea focalizării. De exemplu, în ceea ce privește dimensiunea perceptivă, focalizatorul se poate bucura (și raporta la noi) de o perspectivă panoramică ce permite descrieri holistice ale scenelor ample și chiar ale mai multor scene diferite, dar simultane - această poziție cere în mod clar un focalizator extern. Pe de altă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
retină (stratul celular care face contactul cu fotonul). Pleoapa, corneea, cristalinul și corpul vitros reduc viteza uriașă a fotonului, pentru a-l devia, în cele din urmă, spre fovea centrală a retinei. Aceste obstacole și devieri îl adaptează la caracteristicile perceptive ale receptorilor conurilor și bastonașelor, de unde stimulul pleacă pe calea axonilor care formează nervul optic. Pleoapa, corneea, cristalinul și corpul vitros reduc viteza uriașă a fotonului, pentru ca receptorii conurilor și bastonașelor să transmită pe calea axonilor informația creierului optic De la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
lanț care reprezintă istoria derivativă. Un constituent deplasat trebuie să verifice anumite trăsături. LF este nivelul reprezentării lingvistice în care apare structura gramaticală relevantă pentru interpretarea semantică. PF este nivelul la care apare informația relevantă din punct de vedere articulatoriu/perceptiv. Nu există o legătură directă între LF și PF. Cazul structural este atribuit în anumite poziții structurale, indiferent de rolul tematic atribuit în D-Structură și de categoriile care atribuie rolul tematic. Cazul inerent este echivalent cu atribuirea rolurilor tematice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
studiu se referă la performanța adulților inteligenți în cultura noastră". Sarcinile discutate sînt deci scurte (o jumătate de oră) și vizează probleme de natură simbolică, de dificultate moderată. Care sarcini? Joc de șah, logic theorist, puzzle criptoaritmetic. Problemele motorii sau perceptive sînt excluse, ca și variabilele personale. Nimic despre dezvoltare, diferențele datorate vîrstei. Foarte puțin despre învățare. Scopul esențial: performanța pe sarcini scurte, fără termen lung. "Prezenta teorie vede omul ca pe un procesor de informații (...) Un calculator este un exemplu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
noastre senzoriale, printr-un proces de proiectare a realității exterioare obiective asupra sistemului nostru nervos. Această teză repetată de specialiști cu Changeux în frunte este cu siguranță utilă experimentatorilor care arată că anumite celule nervoase joacă rolul de filtre, operatori perceptivi în interiorul sistemului nervos. Acești operatori pot doar să indice că anumite operații de proiectare pot fi efectuate. Dar nu putem deduce din aceasta nici o trăsătură obiectivă a lumii exterioare. În termeni clari, culoarea nu există în lumea "obiectivă". Nu există
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nouă lucrare de o factură mai aparte în ansamblul percepțiilor sale critice. Nota distinctivă este conferită în primul rând de caracterul ei polemic, atitudinal, mai puțin exercitat de autor care, de regulă, își caută temeiurile critice în propria sa conștiință perceptivă și mai puțin în atitudini contrapunctice față de preopinenți. În plus, cartea este tulburătoare, chiar gravă, prin substanța și fondul ei constitutiv, întrucât răsfrânge perioada celor șase ani apocaliptici, ultimii din viața lui Eminescu, marcați deopotrivă de obscuritate și ocultare.. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Societăți "Carpații". În pofida comunicativității și "transparenței" caragialiene, opera sa "este, în realitate, una din marile enigme ale culturii românești și europene". E, continuă Theodor Codreanu, o complexitate nu mai puțin problematică decât aceea a lui Eminescu, care vine "din arhetipologia perceptivă a omului Caragiale". Când i-a spus lui Slavici că "natura nu lucrează după tipare, ci-l toarnă pe fiecare după calapod deosebit", el avea în vedere varietatea infinită sub care se înfățișează arheitatea, cum a spus-o și autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și". Numai că acești mari scriitori nu duc lipsă de recepție contrară: Eminescu, un excelent poet al spațiului (vizualului), Caragiale un "geniu auditiv", cu o unică percepție a straturilor afunde ale limbii. Ambele apologii perceptive le sunt caracteristice celor doi scriitori aflați și în această privință pe aceeași traiectorie. Antiromantic și antisimbolist, dramaturgul oferă surpriza unei poetici în spațiul muzicii, corelativă cu armonia eminesciană. "Simt enorm și văz monstruos" exprimă contiguități spațiale (văzul) și temporale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii (sensibile sau inteligibile, a priori sau a posteriori, comună sau științifică etc.). Vorbim despre "scheme senzoriale", "structuri perceptive", "scheme imaginative", "pattern-uri experiențiale", "forme judicative", "modele teoretice" etc., înțelegând prin toate acestea, într-un mod natural, firesc, rolul pre-formativ pe care ele îl au în cunoașterea lucrurilor din mediul în care trăim și chiar în cunoașterea de sine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
operare, presupunerile și credințele nedeclarate, instrumentele, normele, valorile, modurile de colectare a informațiilor din mediul înconjurător împărtășite de toți membrii societății respective construiesc acea intimitate culturală (cultural intimacy) proprie "culturii epidemiologice" (Herzfeld, 1997/2005). Deoarece fenomenele psihice primare (precum fenomenele perceptive), dar și cognițiile complexe, ca procese psihice fundamentale depind de informațiile culese din mediul înconjurător, modul în care se realizează reținerea informațiilor din mediu prezintă un interes deosebit. Culturile dezvoltă convenții pentru culegerea informațiilor și stabilesc valoarea fiecărei informații. De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cît perioada șederii în noua țară este mai însemnată, cu atît mai contextualizată și mai externă devine identitatea lor originară. PARTEA A TREIA PROCESELE PSIHICE ȘI RELATIVISMUL LOR CULTURAL CAPITOLUL 4 Studii interculturale asupra proceselor psihice primare 4.1. Fenomene perceptive în registrul vizual: studiul iluziilor optice O perspectivă canonică a psihologiei generale afirmă că procesele psihice primare sînt, practic, universale, motiv pentru care noi le studiem total detașate de mediul social, cultural și istoric în care s-au născut. Desigur
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2. Cercetări care pun în evidență relativismul cultural în privința iluziilor optice Primele studii care anticipau o asemenea poziție teoretică au fost derulate încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea în unele cercetări antropologice. Investigațiile evocate doreau să evidențieze în ce măsură procesele perceptive sînt datorate metabolismului "universal" al sistemului nervos (comun întregii specii umane) și în ce măsură depind de experiența de viață și de cultura unei societăți anume (Chelcea, 2003a, p. 103). în studiul de teren Torres Straits Expedition din 1889 s-au utilizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
frecventă. Astfel, cînd obiectele sînt proiectate pe retină, multe societăți furnizează medii verticalizante, prin tendința automată, dincolo de pragul conștienței, de a interpreta în imaginea de pe retină un unghi obtuz sau ascuțit ca derivînd dintr un obiect rectangular. O asemenea achiziție perceptivă se formează încă din primii ani de viață, iar acest mod de structurare a percepției se consolidează pe parcursul socializării. Spre deosebire de subiecții confruntați mereu cu spații rectangulare, cei ce trăiesc în medii circulare și întinse în plan (precum în cadrul comunităților din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asemenea operație cognitivă este dificil de asumat de fiecare dintre noi ca fiind doar una printre altele posibile și nu una universală (proiecția celor trei dimensiuni în două pe un plan), constituind doar o convenție arbitrară, și nu o gramatică perceptivă structurată anticipativ. Prin urmare, grila prin care ochii noștri "privesc" nu e altceva decît o re prezentare a lumii, pe baza unui cod de reguli, cel mai adesea implicit. Această reprezentare este mereu influențată de specificul cultural al societăților, medii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmare, grila prin care ochii noștri "privesc" nu e altceva decît o re prezentare a lumii, pe baza unui cod de reguli, cel mai adesea implicit. Această reprezentare este mereu influențată de specificul cultural al societăților, medii diferite producînd structuri perceptive distincte. În concluzie, anumite medii fizice și culturale sînt însoțite de obișnuințe de inferență specifice, ca expresie a unor validități ecologice diferite. De exemplu, în cazul figurilor nonrectangulare și al celor rectangulare, perceperea corpului stimul se realizează în perspectivă și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și S. Highhouse (2006). Modificările apărute în cadrul replicilor ulterioare au o explicație culturală. în SUA s-a observat în timpul experimentului o focalizare imediată asupra stimulilor furnizați de mediu, spre deosebire de Belgia sau Brazilia, unde s-a înregistrat o "încetineală", o "rezervă" perceptivă considerabilă în evaluarea contextului. O asemenea obișnuință perceptivă este achiziționată într-o cultură deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă informație relevantă, încă din socializarea primară. în ceea ce privește România, o potențială ipoteză de lucru pe acest subiect ar putea să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ulterioare au o explicație culturală. în SUA s-a observat în timpul experimentului o focalizare imediată asupra stimulilor furnizați de mediu, spre deosebire de Belgia sau Brazilia, unde s-a înregistrat o "încetineală", o "rezervă" perceptivă considerabilă în evaluarea contextului. O asemenea obișnuință perceptivă este achiziționată într-o cultură deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă informație relevantă, încă din socializarea primară. în ceea ce privește România, o potențială ipoteză de lucru pe acest subiect ar putea să testeze prezența unei inerții asemănătoare, din cauza prezenței unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ceea ce i se dezvăluie nu are nimic amenințător, acesta ajunge să favorizeze progresiv stimulii la care este expus. Dacă, dimpotrivă, societatea nu îl înzestrează pe subiect cu "informație validă", întreținînd o obișnuință a învățării nerelevante, fenomenul conduce la o pregătire perceptivă retractilă, producînd o reacție reticentă la repetarea unor stimuli din mediu. Să semnalăm în finalul acestui subcapitol și dificultățile de traducere ce însoțesc aplicarea unor probe specifice, care pot să relativizeze scorurile convenționale obținute. De exemplu, instrucțiunea lui R. Zajonc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în versiunea olandeză cu echivalentul flamand al cuvîntului englez to judge, căci o traducere literară nu a generat efectul simplei expuneri. În concluzie, în urma experimentelor realizate în Belgia, Brazilia și SUA se poate observa că anumite culturi construiesc o inerție perceptivă, caracterizate prin obișnuința învățării nerelevante. Totodată, există culturi în care subiecții învață să fie centrați pe stimuli purtători de informație validă, iar la polul opus există societăți ce nu îi furnizează individului o informație validă prin stimulii rutinieri la care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
învățării nerelevante. Totodată, există culturi în care subiecții învață să fie centrați pe stimuli purtători de informație validă, iar la polul opus există societăți ce nu îi furnizează individului o informație validă prin stimulii rutinieri la care este expus, tiparele perceptive evocate modelînd specific mecanismul simplei expuneri. 5.3. Lenea socială Intuită de timpuriu de către M. Ringelmann (1913) și desemnată de F. Allport (1924, apud Parkovnick, 2000) ca un fenomen de diminuare a performanței individuale în sarcină în condiția realizării unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rămîne alături de partenerul o dată ales. CAPITOLUL 11 Cogniția socială și determinările sale culturale 11.1. Independența de cîmp Witkin și colaboratorii (1962) defineau întîia oară acest concept, identificîndu-l cu un stil cognitiv ce exprimă gradul de diferențiere psihică în registru perceptiv, prin care subiectul se orientează preferențial și mai eficient înspre caracteristicile globale, de ansamblu, ale cîmpului perceptiv (exprimînd, în acest caz, dependența de cîmp) sau desprinde cu ușurință elementele constitutive ale cîmpului și operează cu ele (evidențiind independența de cîmp
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîmp Witkin și colaboratorii (1962) defineau întîia oară acest concept, identificîndu-l cu un stil cognitiv ce exprimă gradul de diferențiere psihică în registru perceptiv, prin care subiectul se orientează preferențial și mai eficient înspre caracteristicile globale, de ansamblu, ale cîmpului perceptiv (exprimînd, în acest caz, dependența de cîmp) sau desprinde cu ușurință elementele constitutive ale cîmpului și operează cu ele (evidențiind independența de cîmp). O asemenea rezolvare perceptivă implicită a sarcinilor se pliază pe un pattern vizual achiziționat în socializarea primară
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se orientează preferențial și mai eficient înspre caracteristicile globale, de ansamblu, ale cîmpului perceptiv (exprimînd, în acest caz, dependența de cîmp) sau desprinde cu ușurință elementele constitutive ale cîmpului și operează cu ele (evidențiind independența de cîmp). O asemenea rezolvare perceptivă implicită a sarcinilor se pliază pe un pattern vizual achiziționat în socializarea primară și a fost semnalat și în studii etno-psihologice, precum cele coordonate de Vintilă Mihăilescu (1999). Psihosociologul și antropologul român a observat în cercetările sale din zona Gorjului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]