6,879 matches
-
fost ! Și nu doar pentru colegii de Institut mai sus citați. Dezbaterea oricărei lucrări, a oricărui studiu, articol sau comunicare, într-un cadru restrâns ori mai larg, în ședințele de lucru ale colectivului din care făcea parte, sau în cele periodice de comunicări, cu prilejul întâlnirilor incidentale ori programate și indiferent de locație, procura în egală măsură, interlocutorului sau auditoriului lui Leonid Boicu, momente pe cât de plăcute, savuroase adeseori, pe atât de instructive, chiar și atunci (sau mai ales) când discursul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-a constituit apariția „Magazinului istoric pentru Dacia”, în 1845, adică în anul în care și-a încetat existența „Arhiva Românească” a lui M. Kogălniceanu. De altfel, acesta a și văzut în creația lui Bălcescu și Laurian o „vrednică moștenitoare” a periodicului său. În Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, N. Bălcescu a indicat și analizat cinci categorii de izvoare, ce urmau să stea la baza istoriei naționale. În cea dintîi, el a inclus Poeziile și tradițiile populare, invocând pe romantici, mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi reperul principal, în funcție de care se decide practicarea sau nu a joggingului și a dozării acestuia. 6.2. Pulsul - mijloc de control al efortului în jogging În practica joggingului, ca de altfel în practica majorității activităților sportive, specialiștii recomandă ca periodic, practicantul să-și monitorizeze reacțiile fiziologice rezultate ca urmare a efortului depus, în vederea cunoașterii propriului corp, a reacțiilor acestuia, dar mai ales a menținerii funcțiilor organismului în limite normale, pozitive pentru starea de sănătate (obiectiv central). Ținând cont de ambianța
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
precum și a implementării urma a fi făcută la o etapă viitoare a negocierilor. O atenție specială s-a cerut a fi acordată legăturilor dintre acest capitol și altele, precum Agricultura, Transporturile, Impozitarea, Energia, Politica regională etc. România trebuia să furnizeze periodic Consiliului de Asociere informații detaliate privind progresele în direcția alinierii la acquis, precum și a implementării acestuia. Poziția României (2004) Capacitatea administrativă În scopul armonizării depline cu prevederile comunitare relevante, precum și pentru a întări capacitatea administrativă de implementare a legislației din
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
al pasagerilor; 3. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel prevăzut în Directivă. Polonia noiembrie 1999 martie 2002 1. cotă redusă de TVA pentru serviciile de restaurante; 2. cota zero de TVA pentru anumite categorii de cărți și periodice specializate; 3. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel prevăzut în Directivă; 4. tranziție pentru creșterea accizelor la țigări; 5. perioadă de tranziție tehnică pentru accize; 6. cotă redusă de TVA la construcții; 7. cotă redusă de TVA
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acuarele. După unele relatări, ar fi renunțat la Academie chiar din primul an pentru a începe să își cîștige existența că gravor comercial (a fost angajat să facă gravuri pentru diferite publicații; de exemplu, pentru române că Don Quixote sau periodice precum Ladies' Magazine). Totuși, este cert că mulți ani la rînd după aceea avea să iși expună desenele în expozițiile anuale ale Academiei. *1779 Apare Dialogues concerning Natural Religioin de David Hume, publicate de nepotul său. ¶ Apare Ancient Metaphysics de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că expansiune eternă a vieții: în acest spațiu, așadar, nu operează legea numărului Feigenbaum, ci legea numărului de aur. Prin contrast cu numărul de aur, putem numi numărul Feigenbaum, din perspectiva mitologica, arheomorfică, numărul de fier: expansiunea vieții este curmata periodic de obstacole ale Naturii căzute din Spirit, acesta din urmă fiind Viața pură și imposibilitatea extincției vieții. Așadar, din perspectiva acestor numere-legi ce guvernează structurile-procese din natură (natură fizică, reală, și natura edenica, ideală, transcendență), haosul este de fapt o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
opresiva, devoratoare, care prin forțele sale represive generează haosul. Așadar, cele două circumferințe din sistemul lui Blake, Tharmas și Urizen, reprezintă ansamblul ordine-haos, Prolific-Devorator, cu care operează forțele microși macrocosmice într-o dinamică oscilanta de tip complementar și sistemic intercuplat periodic: reprimarea libertății cosmice-istorice-psihice (aceste trei niveluri ontologice sînt caracteristice pentru gîndirea romantică în general, la Blake fiind descrise aproape întotdeauna simultan) duce la nașterea revoluției la scară cosmică-istorică-psihică. Dacă ordinea nou-creată se transformă, prin cădere spirituală, din nou în sistem
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o idee de piesă, ci o piesă. În încheierea discuțiilor, criticul RADU POPESCU, președintele Cenaclului dramaturgilor, după ce a apreciat lucrarea dramatică a lui Constantin Popa, a susținut necesitatea prezenței criticului literar în viața teatrală. Mircea Rareș CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE Teatrul Național"Vasile Alecsandri" "Calul Verde" de Constantin Popa Constantin Popa nu este nici la debutul său literar, nici la prima întîlnire, în calitate de autor, cu scena; a publicat două volume de versuri, e autorul mai multor "poeme dramatice" și scenarii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Coca-Cola" "Întotdeauna Coca-Cola") CUPRINS CALUL VERDE 7 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer : Măștile absurdului 9 Dan Nasta: Drama de a nu fi 14 Mircea Rareș: REVISTA "TEATRUL" CENACLUL DRAMATURGILOR În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa 18 CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE Teatrul Național"Vasile Alecsandri" Al. Călinescu: "Calul verde" de Constantin Popa 22 Ștefan Oprea: Constantin Popa 24 Radu. Șt. Mihail: Cronica dramatică 20 noiembrie 1981 "Calul verde" de Constantin Popa (Teatrul Național "Vasile Alecsandri") 26 Dinu Kivu : "Calul verde" de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă; c) să asigure salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă; d) să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității, cu excepția informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unității. Periodicitatea comunicărilor se stabilește prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil; e) să se consulte cu sindicatul
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
ianuarie și 31 decembrie 1868, în 1871 (patru numere) și între 1 ianuarie și 15 aprilie 1881. Această „foaie bisericească pentru elaborate din sfera elocinței sacre” era scoasă de teologul, poetul și publicistul Justin Popfiu, pentru a înlocui alte două periodice, „Sionul românesc”, publicație redactată la Viena de Gr. Silași, și „Foaia administrativă arhidiecezană”, care apărea la Blaj în redacția lui I. Bob. A. se adresa, folosind o ortografie etimologică, clerului din Transilvania, dar multe articole și, îndeosebi, literatura tipărită au
AMVONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
la Sibiu trimestrial (ianuarie-decembrie 1860), apoi săptămânal (7 ianuarie 1861-10 ianuarie 1864) și bilunar (11 ianuarie 1864-31 decembrie 1865), sub redacția lui Visarion Roman. Adresându-se către „toți bărbații de școală”, A.ș., subintitulată „scriptură pedagogică” este unul dintre primele periodice pedagogice românești. Colaboratorii erau profesori și studenți. Pavel Vasici, Visarion Roman și Aron Densușianu au publicat aici articole privind situația școlii din Transilvania. În toate aceste contribuții prezida ideea consolidării și desăvârșirii școlii naționale. La partea literară a periodicului au
AMICUL SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285326_a_286655]
-
primele periodice pedagogice românești. Colaboratorii erau profesori și studenți. Pavel Vasici, Visarion Roman și Aron Densușianu au publicat aici articole privind situația școlii din Transilvania. În toate aceste contribuții prezida ideea consolidării și desăvârșirii școlii naționale. La partea literară a periodicului au colaborat cu versuri A. Densușianu, Justin Popfiu, G. Marchiș, At. M. Marienescu, V. Bumbac și I. Papiu. S-a republicat și poezie a scriitorilor din Principate, mai ales din scrierile lui I. Heliade-Rădulescu și Gr. Alexandrescu, apoi alte versuri
AMICUL SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285326_a_286655]
-
AMICUL LIBERTĂȚII, gazetă politică și literară săptămânală care a apărut la Craiova între 16 și 30 decembrie 1887. Traian Demetrescu pare să fie nu numai prim-redactor, așa cum specifica frontispiciul întâiului număr, ci și unicul redactor al periodicului. El își semna editorialele, reportajele, proza și versurile cu numele întreg sau cu pseudonimele Drac, Longin, Mi-op, Pârjol, Vedeaude. Gazeta apărea, potrivit afirmației redactorului, pentru a permite „talentelor născânde” să se exprime. A.l. critică Partidul Liberal, combătând totodată
AMICUL LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285323_a_286652]
-
desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei, până în 1973, când aceasta își încetează apariția. Tot în 1951 îl vizitează la Freiburg pe Martin
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
1896, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care nu o termină. Continuă să se instruiască, formându-și o cultură enciclopedică, chiar dacă, din 1898, este înrobit de gazetărie; până la sfârșitul vieții va lucra la mai multe periodice concomitent. Este secretar de redacție la „Foaia populară”, „Apărarea națională”, „Tribuna familiei”, „Patriotul”, „Țara”, „Vremea”, apoi redactor la „Adevărul” și „Dimineața”, la „Minerva”, „Universul” și „Universul literar”, la „Tribuna”, „Veselia” și prim-redactor la „Ziarul călătoriilor și al științelor populare
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
1868-1878 titlul publicației este „Analele Societății Academice Române”, din anul 1879 acesta devine „Analele Academiei Române”; între anii 1949 și 1965 se intitulează „Analele Republicii Populare Române”, iar în perioada 1966-1989 titlul va fi „Analele Academiei Republicii Socialiste România”; din 1990 periodicul revine la titulatura „Analele Academiei Române”. Tomul inaugural cuprinde, conform referatului lui C.A. Rosetti și al lui V. A. Urechia, actele de înființare a Societății Literare Române (devenită ulterior Societatea Academică Română), regulamentul de organizare și decretul de numire a
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
și asupra rădăcinilor tematice ale operei sale. Un episod insolit în viața A.A.R. este reprezentat de versurile publicate în paginile ei de Duiliu Zamfirescu (Miriță. Poem eroic, partea întâi, Oltul, t. XXXII, 1909-1910), lucru neobișnuit în cuprinsul unui periodic academic. Cu tot conservatorismul liric pe care îl manifestă, autorul dovedește intuiții semnificative în direcția instituirii unui limbaj poetic viabil, ca în studiul Câteva cuvinte critice (t. XXXVIII, 1915-1916). Cantonat în teritoriul liric marcat de Alecsandri și Eminescu, Duiliu Zamfirescu
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
de științe filologice, literatură și arte” mai cuprinde conferințe, mese rotunde, dezbateri, comunicări omagiale. Odată cu anul 1990 se produce o cotitură majoră în biografia publicațiilor Academiei Române, ducând la depolitizarea, detensionarea ideologică a acestora. Alături de A.A.R. apare un nou periodic, „Academica”, ce tipărește contribuțiile cele mai recente din domeniul științei, culturii și artei. N.S.
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
slujba obștei scriitorilor și a progresului artistic al literaturii române”. Cele trei studii monografice sunt urmate de bibliografia analitică a publicațiilor. Apărută în 1999, cartea despre revista lui G. Călinescu „Jurnalul literar” reunește, pe lângă studiul propriu-zis și bibliografia exhaustivă a periodicului, o selecție de „texte programatice” și o bibliografie a referințelor critice. Autorul plasează „Jurnalul literar” în fruntea săptămânalelor literare interbelice, subliniindu-i „intenția de a săvârși o revoluție în conștiința scriitorilor tineri, cei care ar putea inaugura mult visata epocă
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
culturală; apare la Sibiu, din 1994. Colegiul de redacție este alcătuit din Eugen Onu (redactor-șef), V. Ciobanu (redactor-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas Nägler, Dorina N. Rusu. Periodicul publică studii și articole semnate de cercetători și universitari, note și recenzii referitoare la lucrări de istorie, lingvistică, etnologie și filologie. Numărul din 1995 marchează centenarul Lucian Blaga, iar cel din 1996 este consacrat aniversării a patru decenii de la înființarea
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
special au tomurile XXXII (Centenar Eminescu - Creangă), XXXIII (materialele Simpozionului german-român organizat de Institutul „A. Philippide” în anul 1992) și XXXIV (materialele Simpozionului internațional B. Fundoianu-B. Fondane, organizat în anul 1994). Rubrica „Critică și bibliografie” comentează lucrări de specialitate și periodicele sau cărțile primite în cadrul schimbului internațional de publicații întreținut de redacția revistei cu peste 60 de institute de cercetare, instituții de învățământ superior și biblioteci din străinătate. O.I.
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Bucovina, dar și din alte părți ale țării. Sunt retipărite, pentru a sublinia legăturile cu tradițiile literaturii de inspirație rurală, poeme de George Coșbuc (Spinul, Lupta vieții), St. O Iosif (E mult de-atunci). Alături de o astfel de literatură, în periodic apar și primele producții aparținând la ceea ce se va numi mai târziu literatura propriu-zis legionară. E vorba de poeme precum Merele de M. C. Popescu ori Arcașii de Serghie Florescu. I.I.
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
semnând Apostol Fulga (nume folosit apoi curent). A fost profesor, în principal la Focșani, iar după pensionare se stabilește la București. A colaborat la „Universul literar”, „Vitrina literară”, „Facla”, „Azi”, „Treisprezece” (Focșani), „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Convorbiri literare”. Proza din periodice prefigurează, cu câteva excepții, romanul Altceva (1936), în care A. intenționează să ilustreze o anumită stare a tineretului din deceniul al patrulea, sesizabilă, de altfel, în scrierile vremii. Personajele sunt purtate de o nebuloasă aspirație spre afirmare socială, de o
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]