6,632 matches
-
ani. Cu credința că gestul nostru, de a readuce acele rânduri în memoria foștilor colegi și a celor care i-au cunoscut, ori le-au fost apropiați amândurora, nu va tulbura liniștea postumă nici expeditorului și nici destinatarului, ne luăm permisiunea de a le republica aidoma, cu precizarea că - întâmplător sau nu - epistola purta data de 26 octombrie 1980, zi istorică, aniversară, pentru prima Universitate a țării. Tovarășe (urma funcția și numele destinatarului - n. ns. D. V.), Se vor împlini în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrare cu putere de cai, precum umbla acea veche de lemn”. Și-a dat însă seama că acea mașină nu putea da randamentul dorit de el, dacă nu era acționată prin forța aburului. De aceea, el a cerut Consiliului Administrativ permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
director de pensionat. Din nefericire, aceste străduințe au fost în parte zădărnicite: în același an un incendiu a mistuit o mare parte a întreprinderii. Ce-i drept, ea a fost refăcută (la 15 iulie 1859, Hodocin cerea organelor de stat permisiunea de a aduce silitră pentru producerea prafului de pușcă din București), dar nu în forma inițială. Acea întreprindere menită să aibă efecte salutare asupra industriei extractive în special, construită ca fabrică, în urma incendiului a fost restaurată parțial. În statistica din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
breaslă. La 1847, blănării sudiți refuzau să plătească taxele către breaslă, dând „povod” tuturor să nu se supună obligațiilor prevăzute în hrisoave. La 26 septembrie 1852, Zeilig pantofarul refuză să plătească suma de 100 lei la cutia breslei și cere permisiunea de a lucra „îndeosebi”, adică în afara breslei. În 1847, calfele blănarilor din Iași refuzau să practice meseriile în breaslă. „Aducându-s pi toati acele calfe împotrivitoare - arătau conducătorii breslei - și cetindu-li-să actul încuviințat de Sfat, toți au arătat plecarea că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a trimis o scrisoare a domnitorului către Șeremetiev prin căpitanul Lepădații. Datată 7 decembrie 1711, există o scrisoare a stolnicului către Toma Cantacuzino, prin care-i comunică știri de la Poartă și-l anunță că a primit „avec beaucoup de peine” permisiunea domnitorului de a trimite scrisorile ambasadorilor Șafirov și Șeremetiev-fiul către feldmareșal. Greu, dar permisiunea a fost totuși dată. Contemporanii evenimentelor, ca și istoricii de mai târziu, au încercat să caracterizeze conduita domnitorilor români cu o doză mai mare sau mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1711, există o scrisoare a stolnicului către Toma Cantacuzino, prin care-i comunică știri de la Poartă și-l anunță că a primit „avec beaucoup de peine” permisiunea domnitorului de a trimite scrisorile ambasadorilor Șafirov și Șeremetiev-fiul către feldmareșal. Greu, dar permisiunea a fost totuși dată. Contemporanii evenimentelor, ca și istoricii de mai târziu, au încercat să caracterizeze conduita domnitorilor români cu o doză mai mare sau mai mică de subiectivism, încercând să opună sau să împace morala cu politica. Ambasadorul englez
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că împrejurările sunt „foarte priincioase pentru a cere din nou vechile noastre drepturi și a ne pune într-o stare de neatîrnare către care tind toți acei ce au apucat a-i gusta odată dulceața (subl. ns. L. B.)”; cereau permisiunea ca, din partea lor, să fie trimis cineva la Viena ca să susțină drepturile țării. Plenipotențiarul austriac a fost implorat și prin alt memoriu să lucreze la „fericirea noastră”. Patosul patriotic al acestor cereri este o pagină antologică din istoria popoarelor aspirând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o nouă etapă nu numai în lupta pentru emanciparea socială și națională, ci și în istoria relațiilor internaționale în estul și sud-estul continentului, ca urmare a ascendenței rusești și a deteriorării echilibrului de forțe. Sub acest aspect, clauza relativă la permisiunea acordată miniștrilor Rusiei la Constantinopol „să poată vorbi în favoarea” Principatelor își dezvăluie întreaga însemnătate, de altfel sesizată în epocă. Ce-i drept, în tratat nu se află cuvântul protectorat și, cu atât mai puțin, o definire a statutului protectoratului. Formal
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se află cuvântul protectorat și, cu atât mai puțin, o definire a statutului protectoratului. Formal deci, juridicește, Rusia nu devenise protectoarea Principatelor pentru că libertatea de a interveni la Poartă în favoarea lor nu-i conferea protectoratul. Petersburgul a știut să transforme permisiunea de a vorbi în favoarea Principatelor într-un drept de intercesiune și, apoi, în protectorat. În sprijinul acestei metamorfoze a venit însăși Poarta prin încălcările repetate ale tratatului. Protecția Rusiei asupra religiei ortodoxe - considerau Afacerile Străine ale Franței - ducea „la abandonul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dată de Bem la 26 martie. Este însă adevărat că împrejurările l-au constrâns pe Bem să nu respecte acel angajament, intrând, după cum vom vedea, câteva luni mai târziu în Moldova, nu însă înainte de a încerca să obțină de la Omer-Pașa permisiunea de a pătrunde în Țara Românească. Așadar, se poate spune că Bem urmărea, totuși, să îndeplinească făgăduielile de extindere a operațiilor militare în Muntenia. În privința veleităților nemărturisite ale lui Bem, lucrurile par mai complicate. Ce-i drept, lui Bem nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cele din urmă, Gorceakov concede și la dezbaterea celui de al doilea punct ca urmare a promisiunii lui Francisc Iosif de a nu-și pune semnătura pe un tratat care ar leza onoarea și suveranitatea țarului. Potrivit instrucțiunilor, Gorceakov avea permisiunea să discute mijloacele diminuării preponderenței ruse în Marea Neagră, pentru că aceasta se poate realiza fie prin slăbirea statului mai puternic (Rusia), fie prin fortificarea celui mai slab și amenințat (Turcia); or declarația lui Francisc Iosif îndepărta alternativa diminuării preponderenței ruse în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Z - II - Editura PIM IAȘI 2012 Referenti științifici: Prof. univ. dr. Rață Gloria - Universitatea “V.Alecsandri” din Bacău Conf. univ. dr. Larion Alin - Universitatea „Ovidius” din Constanța © Materialul din această carte nu poate fi reprodus în scopuri comerciale, fără permisiunea expresă a autorului și deținătorului drepturilor de autor. Deținătorul drepturilor de autor este Alexe Dan Iulian. Reproducerea informațiilor originale existente în această carte, pentru scopuri necomerciale (utilizare informații pentru cursuri universitare, cărți, reviste și alte genuri de publicații) este permisă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de normă, dar și regulile gramaticale, legile sau regulile logicii și matematicii intră în aceeași categorie. Un al doilea tip principal de normă este cel al prescripțiilor sau reglementărilor. Legile statului sunt prescripții, dar și comenzile militare sau ordinele și permisiunile date de părinți copiilor lor. Acestea sunt date sau emise de cineva, adică au sursa în voința unei autorități normative. Pentru ca voința autorității să fie efectivă, normei i se atașează o sancțiune sau o amenințare cu pedeapsa. Al treilea tip
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
functorul creator de normă, se referă la faptul că o normă ordonă, interzice sau permite săvârșirea unei acțiuni. Normele care ordonă, adică cela care au caracterul "trebuie" (notate cu simbolul O) se numesc norme obligații, iar cele cu caracter de permisiune (notate cu simbolul P), norme permisive. Norme obligații sunt și cele care ordonă săvârșirea unei acțiuni și cele care interzic acea acțiuni, datorită faptului că "trebuie" și "este interzis" sunt caractere interdefinibile putând fi simbolizate prin 0 și non-0. Dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acea acțiuni, datorită faptului că "trebuie" și "este interzis" sunt caractere interdefinibile putând fi simbolizate prin 0 și non-0. Dacă o prescripție stipulează că un anumit lucru trebuie să fie făcut o numim comandă sau ordin; poate să fie făcut permisiune; nu trebuie să fie făcut interdicție sau prohibire. Conținutul unei norme exprimă ceea ce trebuie, este interzis sau se poate face. Din punctul de vedere al conținutului lor, normele pot fi împărțite în norme de acțiune (acte, abțineri) și norme de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unor norme unele pot fi permise, iar altele interzise ori comandate. Actele care nu sunt supuse unei norme nu pot fi sancționate, de aceea se consideră că ele sunt permise. Dacă un act nu este supus unei norme, avem o permisiune slabă, în sensul că, până la reglementare, actul este permis, iar dacă permisiunea este prevăzută de o normă avem o permisiune tare. O permisiune slabă este oricând supusă revocării atunci când autoritatea emitentă consideră că actul respectiv este antisocial și trebuie interzis
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care nu sunt supuse unei norme nu pot fi sancționate, de aceea se consideră că ele sunt permise. Dacă un act nu este supus unei norme, avem o permisiune slabă, în sensul că, până la reglementare, actul este permis, iar dacă permisiunea este prevăzută de o normă avem o permisiune tare. O permisiune slabă este oricând supusă revocării atunci când autoritatea emitentă consideră că actul respectiv este antisocial și trebuie interzis. O permisiune tare înseamnă că autoritatea s-a decis să tolereze un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi sancționate, de aceea se consideră că ele sunt permise. Dacă un act nu este supus unei norme, avem o permisiune slabă, în sensul că, până la reglementare, actul este permis, iar dacă permisiunea este prevăzută de o normă avem o permisiune tare. O permisiune slabă este oricând supusă revocării atunci când autoritatea emitentă consideră că actul respectiv este antisocial și trebuie interzis. O permisiune tare înseamnă că autoritatea s-a decis să tolereze un asemenea comportament, pe când o permisiune slabă poate însemna
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aceea se consideră că ele sunt permise. Dacă un act nu este supus unei norme, avem o permisiune slabă, în sensul că, până la reglementare, actul este permis, iar dacă permisiunea este prevăzută de o normă avem o permisiune tare. O permisiune slabă este oricând supusă revocării atunci când autoritatea emitentă consideră că actul respectiv este antisocial și trebuie interzis. O permisiune tare înseamnă că autoritatea s-a decis să tolereze un asemenea comportament, pe când o permisiune slabă poate însemna că autoritatea nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în sensul că, până la reglementare, actul este permis, iar dacă permisiunea este prevăzută de o normă avem o permisiune tare. O permisiune slabă este oricând supusă revocării atunci când autoritatea emitentă consideră că actul respectiv este antisocial și trebuie interzis. O permisiune tare înseamnă că autoritatea s-a decis să tolereze un asemenea comportament, pe când o permisiune slabă poate însemna că autoritatea nu a prevăzut posibilitatea existenței actului respectiv 8. Deși sistemul lui Von Wrigh este acceptat de majoritatea autorilor, există cercetători
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normă avem o permisiune tare. O permisiune slabă este oricând supusă revocării atunci când autoritatea emitentă consideră că actul respectiv este antisocial și trebuie interzis. O permisiune tare înseamnă că autoritatea s-a decis să tolereze un asemenea comportament, pe când o permisiune slabă poate însemna că autoritatea nu a prevăzut posibilitatea existenței actului respectiv 8. Deși sistemul lui Von Wrigh este acceptat de majoritatea autorilor, există cercetători care preferă să pornească de la alte premise. Jerzy Kalinowski încearcă să construiască o logică deontică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
realizării unui anumit scop20 (spre exemplu, "Dacă vrei să-și păstrezi credibilitatea, nu înșela încrederea celorlalți!"). Autorul D. Crăciun clasifică expresiile normative în funcție de caracter în: obligații impun un anumit comportament, interdicții (prohibiții) solicită imperativ abținerea de la comiterea anumitor fapte și permisiuni îngăduie anumite comportamente în funcție de preferințe ori interese 21. Autoritatea normativă, cel de-al doilea element ce alcătuiește structura normei morale, se referă la emitentul normei, ce are capacitatea de a impune respectarea normei fie prin persuasiune, fie prin coerciție 22
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Covaci, parcă s-a revărsat în sală un plus de liant pentru cele două țări. Acest lucru s-a simțit imediat în toastul rostit de primul ministru olandez care, pe lângă aprecierile elogioase la adresa prieteniei dintre Olanda și România, a cerut permisiunea oaspetelui său român să mulțumească ambasadorului George Elian pentru contribuția adusă la dezvoltarea relațiilor bilaterale. Continuând, premierul olandez a spus: Acum vă rog să-mi permiteți să mulțumesc și celui de al doilea ambasador al dumneavoastră, domnul Ștefan Covaci, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
iulie 1969 au anunțat o serie de inițiative unilaterale: eliminarea interdicției americanilor de a călători în R.P. Chineză (fapt ce a permis apoi deplasarea echipei americane de tenis de masă, aflată la campionatele de la Tokyo, să vină și la Beijing); permisiunea de a se aduce în SUA bunuri fabricate în China în valoare de până la 100 dolari; În plus, au fost făcute declarații cu conținut aparent criptic, dar atrăgătoare: "China ar fi binevenită să-și asume un rol semnificativ în problemele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
latino-americani care, în susținerea proiectului, au citit strofe întregi din poezii. Dezbaterea s-a transformat într-o adevărată exegeză. Mulți au exprimat regretul că nu au ocazia să participe mai frecvent la asemenea discuții. În calitate de observator, în final, am primit permisiunea să prezint poziția delegației române în legătură cu proiectul de rezoluție. Intervenția, deși scurtă, a cuprins referiri la opera poetului, proiectul în discuție, precum și expresia gratitudinii pentru delegațiile coautoare și contribuțiile participanților la dezbateri. Proiectul a fost aprobat în unanimitate, prin aplauze
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]