2,237 matches
-
unor peisaje, persoane, evenimente. Adevărații creatori devin animați de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină preocupările, aspirațiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoții puternice, intensificând obsesiile lor creatoare. b. Totodată, se cere și o voință fermă, perseverență, deoarece, astăzi, progresele sunt foarte mari în toate domeniile, și nu e deloc facil să aduci ameliorări, cu atât mai mult să inovezi transformări radicale. Se cere prin urmare o documentare foarte minuțioasă și demonstrații riguroase ce solicită mari și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
frecvent remarcat - dependența relativă a creativității față de domeniul specific - poate fi explicat prin conjugarea caracteristicilor relative ale domeniului cu impact asupra creativității, cum ar fi cunoașterea, și a altor factori mai generali, ca, de pildă, o anumită trăsătură de personalitate - perseverența. Concluzii S-au investit prea puține resurse în studiul creativității în comparație cu importanța ei în domeniul psihologiei și în lume. Am încercat să înțelegem serioasa lipsă de preocupare, sugerând câteva motive care ar fi putut sta la baza acestor atitudini: la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
media coeficientului de inteligență a eșantionului selectat era de 154, în cea mai citată concluzie în urma rezultatelor obținute de Cox în cercetarea creativității (1926), ea afirmă că „tinerii cu performanțe excepționale nu prezintă doar aptitudini intelectuale extraordinare, ci și o perseverență a motivației și a efortului voluntar, încredere în capacitățile proprii și o mare forță sau tărie de caracter” (p. 218). Observați că această configurație a trăsăturilor specifice, analizată riguros (Cox, 1926, pp. 177-213), variază în funcție de sfera de activitate a individului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Cox, motivația intrinsecă, descrisă anterior de Galton, este recunoscută drept „una dintre «calitățile intelectuale și dispoziționale» esențiale și acționează ca un stimul intrinsec” (Runco, 1993, p. 6). Validitatea concluziilor lui Cox este confirmată de dovezile și importanța actuală acordată perseverenței, motivației intrinsece și autonomiei (Albert și Runco, 1989; Amabile, în publicațiile din presă; MacKinnon, 1963, 1970). Este dificil să concepem că, până în perioada celui de-al doilea război mondial, contribuțiile lui Cox (1926) au fost egalată de alte cercetări asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a fost publicată lucrarea ei. Perioada de la jumătatea anilor ’20 când Cox a întreprins cercetarea a coincis cu dezvoltarea psihologiei eului. Configurarea caracteristicilor copilăriei specifice unor subiecți cu performanțe excepționale corespunde interesului crescând al psihologiei eului față de competență, încredere și perseverență - principalele pulsiuni ale eului; se sugera, astfel, că tendințele inconștiente nu prevalau în dezvoltarea creativității. În plus, diferențele nesemnificative între coeficientul de inteligență al subiecților și diversitatea trăsăturilor descrise de Cox comportau o atitudine prudentă față de supraestimarea impactului coeficientului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un astfel de scop limpede și sunt răspândite modurile de gândire ilogice. Newell, Shaw și Simon (1958) consideră că „activitatea creativă pare să fie, pur și simplu, o categorie specială de activitate de rezolvare a problemelor caracterizată prin noutate, neconvenționalism, perseverență și dificultatea de a formula problemele”. O deosebire importantă este măsura în care se implică persoana în întregul ei; în procesul creativ, implicarea e uriașă, iar elementele noncognitive și emoționale sunt prezente în număr mare, însă ele împiedică rezolvarea eficientă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
orice caz, Cox (1926) a recunoscut rolul pe care îl joacă în celebritate alți factori decât IQ-ul și a tras concluzia că „un nivel înalt, dar nu cel mai înalt al inteligenței combinat cu cel mai înalt grad de perseverență duce la o celebritate mai mare decât nivelul maxim de inteligență combinat cu mai puțină perseverență” (p. 187). Institutul pentru Evaluarea și Cercetarea Personalității Institutul pentru Evaluarea și Cercetarea Personalității (IECP) a fost fondat la Berkeley, Universitatea din California, în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
IQ-ul și a tras concluzia că „un nivel înalt, dar nu cel mai înalt al inteligenței combinat cu cel mai înalt grad de perseverență duce la o celebritate mai mare decât nivelul maxim de inteligență combinat cu mai puțină perseverență” (p. 187). Institutul pentru Evaluarea și Cercetarea Personalității Institutul pentru Evaluarea și Cercetarea Personalității (IECP) a fost fondat la Berkeley, Universitatea din California, în 1949. Scopul lui era dezvoltarea și folosirea tehnicilor de evaluare psihologică în studierea persoanelor care funcționează
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
răspunsul la întrebarea „Care este forța motoare a creativității?” ținea strict de nivelul elementar. Părerea unanimă era că un comportament creativ este asociat cu tenacitatea urmăririi scopului (Cox, 1926), pasiunea (Bruner, 1962), dăruirea (Henle, 1962), implicarea totală (Roe, 1952) și perseverența (Newell, Shaw și Simon, 1962). Totuși, s-a acordat mai puțină atenție factorului care determină acest nivel înalt al motivației. Primele teorii despre natura motivației care stă la baza creativității s-au bazat cu precădere pe tradiția psihodinamică. Multe dintre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Csikszentmihalyi și Robinson, 1986; Getzels și Csikszentmihalyi, 1976) l-a făcut pe Csikszentmihalyi să afirme că identificarea problemelor care au potențial de rezolvare creativă este provocată, parțial, de un mare interes și de curiozitatea față de un anumit subiect, precum și de perseverența ce își are rădăcinile în recompensele intrinsece primite de cei implicați în prelucrarea informațiilor. În mod similar, Mansfield și Busse (1981) au afirmat că dăruirea deplină în îndeplinirea unei activități, descrisă de ei ca implicarea pasionată care caracterizează motivarea intrinsecă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau să elaboreze soluțiile posibile, faptul că este implicat intrinsec în acea activitate și nu e distras de preocupări extrinsece îl ajută să producă idei mai originale. Totuși, în alte porțiuni din procesul creativ, în care se pune accentul pe perseverență sau pe evaluare, factorii de motivare extrinseci sinergetici pot juca un rol mai important decât interesul intrinsec. Factorii de motivare extrinseci sinergetici îl pot face pe creator să rămână implicat într-o problemă în perioadele în care el trebuie să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
investiție duce la flexibilitatea lui în concesii, deoarece, în lipsa acestui compromis, terminarea n. fără un rezultat înseamnă pierderea investiției de timp și efort); - aplicarea recompenselor sau pedepselor; - identificarea cu partenerul (abilitatea de n. crește dacă celălalt se identifică cu dvs.); - perseverența; - capacitatea de persuadare (argumentele inventate trebuie să fie la nivelul de înțelegere și experiență al partenerului; argumentele trebuie să fie cât mai imbatabile și să corespundă nevoilor și dorințelor celuilalt). În cazul n. în sfera afacerilor sau diplomației este preferată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu rol esențial în prevenirea stresului îl are percepția ridicată a eficienței de sine (Bandura, 1986). Prin acest termen se definește credința unei persoane de a putea îndeplini o sarcină specifică. Asemenea credințe influențează comportamentul unei persoane, generând mai multă perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor, deci implicit, mai mari șanse de succes. Din cele prezentate se poate observa importanța acestei percepții a propriei eficiențe în evaluarea agentului stresant. Astfel, nivelul stresului perceput va fi mult redus în cazul persoanelor care au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încoace și încolo, întâlnind marea șansă, care deseori apare în ceea ce este simplu, și găsind salvarea acolo unde cel mai isteț eșuează, sfârșind în mod evident prin descoperirea unei ieșiri prietenoase care le redă libertatea. Întâmplarea aceasta vorbește de experimentare, perseverență, încercare și eroare, riscuri, improvizație, one best way, ocoluri, confuzie, rigiditate și întâmplare, toate aflate în serviciul confruntării cu realitatea... Experiment realizat de Gordon Siu și citat de K. E. Weick în The Management of Organizational Change Among Loosely Coupled
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
consecință, prin durată și amploare, a sistemului supercentralizat, planificat și dictatorial din care tocmai am ieșit: atrofierea constelației de trăsături care fac dintr-un om aparent obișnuit un întreprinzător: atrofierea inițiativei, a libertății de acțiune, a riscului și curajului, lipsa perseverenței și nevoii de ideal, de concurență și de afirmare. 17. 3. Schimbări socio-economice Analizând procesele reformatoare din spațiul central și est european, Piotr Sztompka pornește de la ideea existenței unui spațiu cultural-valoric mai difuz și mai puțin structurat din punct de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Este o mică roată ce-nvârtește lumea toată”.) Nu Împrumuta pe cel ce voiești să-l aibi prieten. Pentru că, dintre toate datoriile, cea de bani se dovedește a fi cel mai greu achitată: „Dacă nu ai dușmani, Împrumută bani”.) Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabătc "Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă" Grăbește-te Încet. - Festina lente (Suetonius) (În alte proverbe găsim explicația, dar și consecințele nerespectării acestei recomandări: „Graba strică treaba”; „Cine se pornește cu graba/ Se-ntâlnește cu zăbava”; „Ce se face repede piere
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ce-nvârtește lumea toată”.) Nu Împrumuta pe cel ce voiești să-l aibi prieten. Pentru că, dintre toate datoriile, cea de bani se dovedește a fi cel mai greu achitată: „Dacă nu ai dușmani, Împrumută bani”.) Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabătc "Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă" Grăbește-te Încet. - Festina lente (Suetonius) (În alte proverbe găsim explicația, dar și consecințele nerespectării acestei recomandări: „Graba strică treaba”; „Cine se pornește cu graba/ Se-ntâlnește cu zăbava”; „Ce se face repede piere repede”; „Cine se grăbește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
antrenamentului”, la copiii, obiectivele propuse trebuie să urmărească, antrenabilitatea/capacitatea de învățare, capacitatea de efort psiho-fizic, solicitare conform profilului disciplinei practicate. Bagajul motric (Figura 3.) este în plină evoluție, iar calitățile motrice trebuie să fie valorificate constructiv cu atenție și perseverență. Se impune o linie prioritară de pregătire la această vârstă, astfel: dezvoltarea vitezei, sub toate formele de manifestare și a capacității de coordonare, prin varietate mare de mijloace generale și specifice; dezvoltarea forței dinamice, la nivel segmentar și general, în
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
Se vorbește foarte mult, de asemenea, despre calitățile liderilor eficienți, despre diferențele existente între lideri și non-lideri. Stogdill (1948, apud M. Zlate, 1981) ajunge la concluzia că liderii se detașează de non-lideri prin: inteligență, grijă față de nevoile altora, inițiativă și perseverență în tratarea problemelor, încredere în sine, dorința de a accepta responsabilități și de a ocupa poziții ce conferă dominanța și controlul asupra altora. Tannenbaum și Schmidt (1973) susțin că liderii de succes sunt aceia care conștientizează ce forțe sunt relevante
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Dovezi empirice în acest sens au fost obținute în câteva studii celebre. De exemplu, la Fels Institute, Kagan și Moss (1962) au studiat la un eșantion de 89 de indivizi de ambele sexe stabilitatea unor trăsături precum dependența, agresivitatea și perseverența, în baza unor observații înregistrate începând cu primul an de viață și mergând până la vârsta de 20 de ani. Datele raportate de aceștia au dovedit o bună stabilitate temporală pentru trăsăturile de interes. Într-o altă cercetare longitudinală, realizată la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și cutumele de „cursă lungă” ale universului școlar. Este o problematică de actualitate internațională, cu diferențe sensibile mai ales la nivelul proporțiilor, al explicitării și al receptivității publice. Situată În abstract, reforma Învățămîntului devine atemporală și nelocalizabilă, Încurajînd, de pildă, perseverența pedagogilor afirmați În anii ’70-’80, care Își reiterează demersul „Înnoitor” cu autoritatea specialistului problemei, indiferenți la faptul că problema de atunci se adresa societății socialiste, iar cea de acum, cel puțin declarativ, nu. În ciuda dorinței autorilor de a evita
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
artistul acum stăpân pe sine, care știe cum să distribuie, cum să ordoneze ceea ce posedă, au o importanță specială în literatura noastră de azi. Sub pavăza neînsemnătății ei, în lumea romanelor lui Norman Manea se insinuează, se infiltrează, cu o perseverență și o putere ce nu se dezmint, frica, plictiseala și suspiciunea, ca date umane intrinseci, o lume în care oroarea de alienare, fuga de alienare nu cunosc altă soluție decât „pustiul domestic”, ce nu mai puțin o erodează cu forța
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
colonel Blimp al urbanismului modernist -, cu greu ar putea imagina un personaj mai potrivit decât Le Corbusier. Ideile sale erau drastice, Însă influente și reprezentative, În sensul că susțineau logica implicită a modernismului extrem. Prin Îndrăzneală, prin geniu și prin perseverența sa, Le Corbusier ilustrează perfect credința caracteristică acestei ideologii. Urbanismul total În Orașul radios (La ville radieuse), carte publicată În 1933 și republicată cu puține modificări În 1964, Le Corbusier face cea mai completă expunere a ideilor sale. și aici
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi condus Înseamnă ca fiecare operațiune, tranzacție, mișcare să Îți fie notată, Înregistrată, numărată, cuantificată, Îndrumată, Împiedicată, reformată, redresată, corectată”. Privind lucrurile din altă perspectivă, ceea ce deplângea Proudhon de fapt este tocmai marea realizare a statului modern, iar eforturile și perseverența cu care s-a ajuns la ea merită să fie supuse analizei. Vorbind la modul general, majoritatea statelor moderne sunt mai „tinere” decât societățile pe care pretind să le administreze și, prin urmare, ele se confruntă cu anumite tipare În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]