1,120 matches
-
Influența iraniană”. Istorism Și morfologie istorico‑religioasă" Cu ocazia colocviului „Mircea Eliade e le religioni asiatiche”, organizat la vechiul institut fondat de Giuseppe Tucci, redutabilul iranist italian Gherardo Gnoli remarca elogios ambitusul larg al utilizării surselor iraniene de către Eliade și pertinența integrării lor hermeneutice: „Mircea Eliade nu a fost un iranist de profesie. Dar contribuția pe care a adus-o la istoria religioasă a Iranului antic este importantăprin echilibrul interpretărilor sale”2. Inutil să rezumăm aici acest elogiu, care la rândul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pare nici dorința, de a se iniția în vreo limbă iraniană, cu atât mai puțin veche decât modernă. Și totuși s-a văzut adeseori că atunci când se referă, în opera sa, la Iranul antic o face mereu cu o mare pertinență („Le mythe de l’éternel retour conține pagini care dovedesc o mare pătrundere a Iranului”, Gh. Gnoli, Zoroaster’s time and homeland, p. 196 n. 74, lucrare unde, de altfel, Eliade este constant citat). Informatorul său cu privire la Iran a fost
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
epopee, o galerie de portrete desenate cu o perspicacitate și culoare ironică moștenită de la Îndepărtați antecesori, precum un Saint-Simon sau Montaigne și, mai ales, unde propune un stil, „o frază” ce contravine spiritului stilistic clasic francez care pretinde concizie și pertinență. O proză abisală, cu adevărat, deoarece personajele acestui vast tablou epic sunt creaturi umane vii, universale, și nu cum s-a tot spus până la saturație, figuri ale aristocrației degenerescente. Așa cum și Înaintașul lui Proust, Balzac, nu „descrie doar lumea burgheză
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mea, auzind cele ce discutam noi doi, eu cu Cezar - noi aveam totdeauna una sau două teorii pe care le apăram cu aprindere exagerată! -, s-a întors de vreo două ori spre noi și a făcut câteva remarci de-o pertinență intelectuală care mi-au atras numaidecât atenția și, voluntar cum eram, l-am întrebat „de unde descinde și... cine e?!”. „Alexandru Ivasiuc”, l-a recomandat Tita și am înțeles că e prietenul ei. În acel moment, Cezar și eu ne-am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și suficient de pragmatic: „Fetelor, cred că există o singură soluție. Nimic mai simplu. Trebuie să ne cerem scuze domnului profesor.” La auzul cuvintelor Danei, câteva dintre noi am fost oarecum rezervate, gândindu-ne cine va face acest lucru și pertinența cărui cuvânt va trece ascultată, dincolo de acel zid de indiferență ridicat de domnul profesor. Dana pregătise însă o expunere pe deplin argumentativă ce a primit girul ambelor grupe. Iar eu, eu eram prinsă în acest angrenaj și mă simțeam oarecum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fusese o mândrețe de făptură a lui Dumnezeu, În fața căreia, goală, s-ar fi Închinat, vă asigur, toți Înțelepții lumii, cât și bătrânii cei din Biblie. și am dat sănătate, voie bună și trup mândru feciorelnic, cum și destulă im pertinență față de lume și chiar față de mine Însumi, Lilicăi, cea mai de pe urmă, care mânca numai piureurile searbede de cartofi și de mazăre, dar care fu pusă repede pe picioare de „tololoiul“ ei, și nu cu niscaiva medi camente, ci cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
serie de Adăugiri și Reguli pentru diferite situații. Cele mai importante sunt aici Regulile pentru discernerea spiritelor, cele despre simțirea și înțelegerea scrupulelor (nr. 345-351) și cele despre solidaritatea cu Biserica (nr. 352-370). Regulile pentru discernerea spiritelor sunt împărțite în funcție de pertinența lor pentru cea dintâi și, respectiv, cea de-a doua Săptămână (nr. 313-327 și 328-336). Regulile pentru Săptămâna întâi atrag atenția asupra deosebirii dintre mișcările lăuntrice care conduc spre bine și cele care, din contră, abat de la acesta. Ignațiu vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
teoretice sau gramatici ale filmului. Pe lângă unele eseuri fundamentale pentru înțelegerea celei de-a șaptea arte, colecția va publica și memorii-confesiuni, cărți-interviuri sau ghiduri (la persoana I sau a III-a), singurul criteriu pentru publicare fiind notorietatea autorului și/sau pertinența discursului. Ceea ce va distinge această colecție de alte încercări disparate de aducere în fața publicului a Cărții de Cinema este coerența propunerilor, consistența lor și dorința de a construi în durată. Dacă publicul cinefil se va dovedi și un public cititor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de talentul de intervievatoare al criticului de film și de remarcile pline de miez ale cineastei. Este un tandem elegant și eficient, în care Magda Mihăilescu știe să întrebe ceea ce trebuie, iar Malvina Urșianu știe să răspundă, cu doxă și pertinență, la întrebările cele mai dificile... Sunt amintite șicanele (nenumărate, se pare) de care a avut parte cineasta și sunt evidențiate succesele incontestabile (personal, consider și eu întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu ca fiind cel mai bun film al autoarei și totodată
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a lui Proust, a lui Thomas Hardy, last but not least în privința lui Caragiale și Eminescu, cărora le-a consacrat studii fundamentale, de o inteligență absolut scânteietoare. Toate observațiile lui privind arta lui Eminescu sunt de o rară acuitate și pertinență. Admirația lui pentru această artă îl făcea cu drept cuvânt să respingă felul cum se editaseră primele postume, la regim egal cu operele finite, ceea ce atunci însemna o confuzie de valori. El admitea însă necesitatea publicării, ca documente, a manuscriselor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
despre care fac ce fac și tot aduc vorba. Când vă întoarceți definitiv în țară? Cu întrebarea asta vor să arate cât de subtili sunt când vor să pună pe cineva în încurcătură. Pentru că în capul lor întrebarea are aceeași pertinență și pentru un turist „rămas” în Occident cu numai câteva luni înainte de schimbarea regimului (sau chiar după), și pentru mine, care trăiesc de treizeci de ani la Paris cu familie, cățel și purcel. Nu pot să cred că n-au
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fie mai înainte vrute, fondează un scepticism destul de clar în ce privește o cetățenie europeană pe care o pretindem ușor de obținut fiindcă, în fond, ea ar exista deja. Într-un articol din 1974 care nu și-a pierdut cu nimic din pertinență, sau care are astăzi o pertinență acută, Aron reacționează la argumentul așa de des reluat conform căruia "europenii devin europeni fără să fie conștienți de asta" pentru că "trăiesc împreună aceeași viață în timp ce își imaginează că își trăiesc viața îngustă din
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
scepticism destul de clar în ce privește o cetățenie europeană pe care o pretindem ușor de obținut fiindcă, în fond, ea ar exista deja. Într-un articol din 1974 care nu și-a pierdut cu nimic din pertinență, sau care are astăzi o pertinență acută, Aron reacționează la argumentul așa de des reluat conform căruia "europenii devin europeni fără să fie conștienți de asta" pentru că "trăiesc împreună aceeași viață în timp ce își imaginează că își trăiesc viața îngustă din trecut 14". Nu arată multă încredere
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
fază a pretestării, administrarea chestionarului se face față în față și îmbracă forma unui interviu, subiectul avînd o mai mare libertate în formularea răspunsurilor. Analiza răspunsurilor va conduce la luarea unor decizii privind alegerea termenilor și semnificația acestora pentru subiecți, pertinența catego riilor de răspuns propuse inițial și sistemul de cotare, ordinea întrebărilor și semnificația non-răspunsurilor. În urma acestor analize, întrebările pot fi păstrate în forma inițială, reformulate sau excluse. În a doua etapă a pretestării se realizează o analiză a validității
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și mediul universitar, dar și cel artistic vienez. Plecând de la atitudinea față de cultura populară, se stabilesc și unele paralelisme cu Mihai Eminescu ori cu Tudor Arghezi. Ipostazele de „filosof al culturii populare” și de „teoretician al mitului” sunt examinate cu pertinență. Un spațiu larg este acordat confruntărilor de idei din perioada interbelică, acestea prilejuind interpretări deopotrivă obiective, echilibrate și ferite de prejudecățile anilor ’80. Partea finală a eseului, O viziune estetică și filosofică asupra folclorului, oferă o privire de sinteză, detașând
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
Sînt un eclectic - determinist, providențialist, relativist și sceptic în același timp; nu pot fi un sectar. Aspirația mea a fost mereu aceea de a vedea lucrurile larg, inclusiv din unghiul celui aflat „de partea cealaltă a baricadei”. (Poate de aci „pertinența” - o calitate care nu te evidențiază prea mult - și frecvența deasă în vorbirea și în scrisul meu a lui „de altminteri”, prin care încerc să/și să mă nuanțez.) Scriu aceste rînduri avînd în față cele două ziare franțuzești pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intense, când valorile sunt contestate cu sau fără argumente estetice, D. publică volumul Condiția umană în dramaturgia postbelică (2002), o dezvoltare a tezei sale de doctorat și, în același timp, încoronare a activității de cronicar dramatic. Este analizată aici, cu pertinență și obiectivitate, dramaturgia lui Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Marin Sorescu, D. R. Popescu. În viziunea comentatorului, Horia Lovinescu se situează între realism și construcția de idei, la Teodor Mazilu este sesizată satira ca meditație, la Marin Sorescu sunt recunoscute „setea
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
regele parcului”, un personaj misterios, dă unitate întregului volum, în Camera albă (1982) metafora cheie o constituie legiunile interioare care „mărșăluiesc neobosit” sau „se apropie de ultimul cerc”. Starea provizorie nu face decât să accentueze ceea ce Mircea Iorgulescu remarcase cu pertinență în urmă cu mulți ani: „Indiferent însă de atitudinea stilistică adoptată, Ion Drăgănoiu este un sentimental obosit cu emoții destrămate și muzicale, fugar melancolice”. A mai semnat și volumul de reportaje Fotografii fără retuș (1974, în colaborare cu Mihai Creangă
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
în funcție de atribuțiile ce le revin, unii vor fi mai preocupați de cele de care răspund în mod direct. Activitățile de control prezentate se intercondiționează și se completează reciproc, contribuind la coerența și ierarhizarea care trebuie date ansamblului și care asigură pertinență și vigoare organizației. În concluzie: relația dintre obiective și misiunea ce trebuie îndeplinită este directă, deoarece obiectivele se fixează în funcție de misiune, astfel încât nu pot să existe obiective definite fără o misiune precisă și invers, o misiune fără obiective; la rândul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
prea bogate, cum săracă este Încercarea, obligatorie Îndefinitiv, de contextualizare a literaturii franceze prin aducerea ei la “numitorul comun” al secolului XX. În scurta introducere, autorul crede că specificitatea romanului ultimei sute de ani se regăsește În “interogațiile asupra sensului, pertinenței și legitimității sale”. Romanul de secol XX devine un “roman critic”, introspectiv. Literatura, cu alte cuvinte, este dublată de metaliteratură, fiecare gest scriptural apare Însoțit de notația rezonanței lui, În conștiința individuală a scriitorului, În cea colectivă a “cititorului”, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
imperiului ei. Din acest punct romanele lui Patrick Deville se pot citi ca o etică, aceea, de exemplu, a “la vue plongeante” cu pasiune enunțată de Foucault Într-un comentariu la Marcus Aurelius. Dar să trecem. La limita superioară a pertinenței comentariului pe care-l citiți, s-ar putea spune că romanele lui Patrick Deville Încearcă să sugereze Într-un discurs literar o necesară repoziționare a unor concepte filozofice cu biografie redutabilă, ca realitatea sau timpul. și tocmai În privința celei din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
interviu luat după câștigarea premiului Médicis În 1983, cu romanul Cherokee. Etichetat minimalist, răspunde cu sinceritatea și siguranța celui pentru care a fi scriitor reprezintă o valoare În sine: “Noțiunea de minimalism, În literatură, Îmi pare a avea aproape aceeași pertinență ca cea de postmodernitate: adică apropiată de zero” (interviu În revista Lire, august 1992). Înzestrat cu o cultură tehnică - procedee narative ale diferitelor genuri ficționale (spion al retortelor romanului polițist, negru, de aventuri sau chiar de spionaj), muzică (jazz-ul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și audiovizuală nu poate oferi informații complete și deplin verificate despre infracțiunile prezentate, astfel că opinia publică despre criminalitate se formează din informații lacunare și, uneori, îndoielnice. Într-un studiu relativ recent, Richard V. Ericson (1998, 84) analizează cu multă pertinență practicile jurnaliștilor de „a face vizibile faptele în mintea oamenilor, chiar dacă ele nu sunt vizibile cu ochii lor”. Dacă este adevărat că un fapt este ceea ce se acceptă ca fiind real, atunci trebuie să fim de acord că faptele sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de aprovizionare la prețuri fixe; calitatea materiilor prime). - Capacitatea de producție: localizarea unităților de producție; termenele producției. - Costurile de producție: standardizarea componentelor (analiza valorii, efectul experienței, automatizarea ciclurilor de producție). - Calitatea fabricației: fiabilitatea și frecvența controalelor, rata rebuturilor. - Coerența și pertinența mixului de marketing: eficiența publicității și a metodelor de promovare, politica prețului de vânzare, alegerea circuitelor de distribuție, calitatea produselor. - Gradul de fidelitate a clientelei: imaginea mărcii, partea de piață. - Distribuția: costul depozitării și al transportului, localizarea depozitelor, stăpânirea mijloacelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cât mai conformă cu realitatea a cutărui animal îl interesează, ci plasarea sa corectă într-un sistem de semne al căror chezaș nu are cum să fie confruntarea cu modelul real, cu natura (domeniu considerat lipsit de importanță, decorativ), ci pertinența lor simbolică. Or, aceasta este întotdeauna valorificată prin interpretarea naturii, nu prin observarea ei. A cunoaște un animal înseamnă mai degrabă a-i interpreta un comportament pe care tradiția i-l pune în seamă decât a-i observa forma și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]