873 matches
-
accesul la o totalizare a existențele posibile, Pirgu e o mască grotescă a unui balcanic Chimiță, Pena poate fi un nume derivat de la cel al zeiței romane a săracilor și cerșetorilor Penia, Pomponel poate fi o replică decăzută în viciile perversiunii a celebrei dansatoare Rose Pompon din perioada de glorie a vestitului local parizian Bal-Mabille, Papura Jilava ascunde într-o nominalizare aproape denigratoare antipatia lui Mateiu față de Fanny Szeculics, aflată în grațiile curții regale și care a semnat cu pseudonimul Bucura
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de aur în secolul al XIX-lea. Românul secolului al XIX-lea exprimă, așa cum menționează Pierre Chartier [p.135], conflictul dintre societate și personaj 71, fie că acesta e purtătorul celor mai înalte valori la care aspiră umanitatea, fie denunțătorul perversiunii acestor valori în prozaismul ambiant. Școală romanesca a secolului al XIX-lea, care are drept scop reprezentarea artistică a societății, se găsește în fața unei probleme de metodă și de alegere: conform căror criterii trebuie fabricate personajele și alese detaliile care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
drept. * Encefalita în mare, se rezumă sub forma unor stări confuzionale însoțite de halucinații, irascibilitate exagerată, impulsivitate cu tendințe agresive, bolnavul se află în imposibilitatea de a se controla. În aceste condiții, persoana comite furturi, escrocherii, mitomanie, nesupunere și vagabondaj, perversiuni sexuale însoțite de agresiuni; * Schizofrenia nu determină în mod special comportamente infracționale, indivizii diagnosticați cu acest tip de tulburare manifestând mai degrabă un caracter bizar, absurd și nemotivat. Aceștia acționează nedeliberat, sub impulsul momentului, fără a evalua consecințele, putând comite
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de trăsături paranoide orientându-se spre acte de răzbunare și pseudoprostituție (tipul agresiv-revendicator), furt, crimă pasională sau delictul politic. În literatura noastră, se menționează implicarea psihopaților care se manifestă prin instabilitate, impulsivitate, reactivitate normală față de exigențele vieții, încăpățânare, înclinație spre perversiune, toxicomanie în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de stânga, alături de Deux Magots, „cartierul general” al lui Sartre. 7. Faptul că „Abe” ascultă Rossini are și el o cheie: așa cum se poate vedea și din filmele de la Hollywood, muzica de operă e asociată de cultura populară americană cu perversiunea, chiar cu crima, cel puțin cu iresponsabilitatea și marginalitatea. Dimensiunea mântuitoare a muzicii simfonice și de operă este totuși prezentă uneori în produsele culturii populare americane, pentru a „face cu ochiul” inițiaților: în filmul de mare succes Pretty Woman (1990
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fenomenului în rândul tineretului. Al doilea viciu, de proporții în zilele noastre, este descătușarea instinctului de reproducere datorită posibilităților moderne de contracepție. În esență acest viciu rezidă în căutarea plăcerii sexuale pe orice cale, fie prin unire bisexuală, fie prin perversiuni sexuale pe care Paulescu le denumea abjecte - cu referire la masturbație; infame - cu referire la homosexualitate, sau criminale - cu referire la avorturi, toate cu scopul de a înlătura finalitatea naturală a instinctului de reproducere. Prin extensie libertinajul este funest mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mare gânditor. Primul a fost la 15 ianuarie 145 cu ocazia deschiderii anului universitar 145-146 când susține public prelegerea ,,Substratul biologic al progresului” în care arată că evoluția stă în directă opoziție cu revoluția, că războiul este ,,cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a îndrăznit să se depărteze de rațiune’’ și că ,,spiritul nu trebuie să renunțe la supremația adevărului căruia nici rasa, nici clasa socială și nici națiunea nu i se pot opune’’. Acest ultim discurs este deosebit de important
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
patriot, astfel încât intelectualii ieșiți din închisorile comuniste, viitori disidenți, se înscriu în partid, după atâtea decepții și deziluzii, în ce să mai crezi în 1988 și 1989? Reformele introduse în câteva țări surori sunt adesea percepute ca un fel de perversiune pe drumul socialismului. Un drum fără întoarcere. Nimic nu se va întâmpla în România. Semnale ciudate Și totuși: ar fi greșit să se creadă că toată România era înmormântată sub o șapă de plumb de imobilism uniform. Unele semne îi
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
opuse: partea interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul indemne; fapt ce explică unele fenomene clinice din viață, adică delirul și debilitatea facultăților intelectuale, precum și perversiunea facultăților instinctive, pe de altă parte lipsa turburărilor grave ale motilității (contracturi, convulsiuni epileptiforme și monoplagii) și lipsa tulburărilor sensoriale, ilusiuni și halucinațiuni sensoriale. Din partea cordului s-a constata o degenerescență grasă a pereților cordului, deveniți galbeni și friabili, și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bolii, ci „sentimentele vitale” resimțite de persoana bolnavă. Aceste „sentimente vitale” sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiecte sau produse necomestibile ca în cazul coprofagiei, pica etc.; b) Pervertirea instinctului matern, manifestat prin abandonul copilului, aversiune sau ură față de copil, refuzul de a-l îngriji, pruncucidere; c) Pervertirea instinctului de autoconservare manifestat prin automutilări, sau suicid; d) Perversiuni ale instinctului sexual, vizând obiectul plăcerii sau modalitatea de obținere a plăcerii erotico-sexuale. Acest grup de perversiuni cuprinde o gamă extrem de largă de manifestări din care vom menționa: nimfomania și satiriasisul, exhibiționismul și fetișismul, sadismul și masochismul, homosexualitatea feminină (lesbianismul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
copilului, aversiune sau ură față de copil, refuzul de a-l îngriji, pruncucidere; c) Pervertirea instinctului de autoconservare manifestat prin automutilări, sau suicid; d) Perversiuni ale instinctului sexual, vizând obiectul plăcerii sau modalitatea de obținere a plăcerii erotico-sexuale. Acest grup de perversiuni cuprinde o gamă extrem de largă de manifestări din care vom menționa: nimfomania și satiriasisul, exhibiționismul și fetișismul, sadismul și masochismul, homosexualitatea feminină (lesbianismul) și masculină (pederastia), bestialitatea șl necrofilia, gerontofilia și pedofilia etc. Se poate observa din cele de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
J.D. Guelfi și colaboratorii săi, tulburările conduitelor sexuale sunt reprezentate prin: a) tulburări prin exces (hipersexualitatea); b) tulburări prin lipsă (scăderea libidoului); c) tulburări de dinamică sexuală (tulburări de erecție și ejaculație, frigiditate, vaginism, dispareunie, priapism); d) tulburări prin devianță (perversiuni sexuale sau parafilii); e) tulburări de identitate sexuală (homosexualitate, transexualismul). R. von Kraft-Ebbing, descrie următoarele grupe de tulburări psihosexuale: a) stări paradoxale, în care sunt incluse emoții sexuale în afara perioadelor normale ale acestor tipuri de manifestări; b) anestezii sau stări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihosexuale: a) stări paradoxale, în care sunt incluse emoții sexuale în afara perioadelor normale ale acestor tipuri de manifestări; b) anestezii sau stări de „absență instinctuală” cu indiferentism psihosexual; c) hiperstezie sau exagerarea instinctului sexual (nimfomanie și satiriasis); d) parestezii sau perversiuni ale instinctului sexual în care sunt incluse următoarele forme de manifestare: - pervertirea scopului acțiunii (masochism, sadism, fetișism, exhibiționism); - pervertirea obiectului plăcerii (homosexualitatea, pedofilia, gerontofilia, zoofilia, necrofilia). Freedman, Kaplan și Sadock propun următoarea clasificare a tulburărilor psihosexuale, după cum urmează: a) tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a desfășura o activitate profesională teoretică sau practică utilă, susținută, continuă, indisciplinați, nepunctuali, instabili, vanitoși, suspicioși, invidioși față de colegii lor, g) tendință la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele sunt cele care dau personalității acestei categorii de bolnavi marca lor particulară. Ele constau din următoarele: - slăbirea mobilității atenției, - tulburări de memorie, în special de tipul amneziei de reproducere, - tulburări ale vieții sexuale, de regulă frigiditatea sau înclinații către perversiuni, - slăbirea voinței de tipul abuliei. b) Tulburările mintale episodice sau paroxistice fie că însoțesc atacurile isterice, fie că apar în mod independent de acestea și ele constau din următoarele: - tulburările mintale asociate atacurilor de tipul următor: accentuarea tulburărilor de caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conservarea valorilor. Răul trebuie izolat sau chiar exclus din lume. Prima acțiune este marcată prin delimitarea și definirea răului moral care este corelat cu pericolul social. În sensul acesta societatea desemnează trei registre, și anume: bolile psihice și bolnavii mintali, perversiunile sexuale și persoanele care le practică, actele de violență criminală și criminalii. Fiecare dintre aceste categorii vor avea un regim de atenție socială specială. Această delimitare traduce existența unui conflict social intern. Anormalitatea, „răul”, își are originea în însăși structurile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectivă caracterizată prin dispoziție veselă, exuberantă, optimism cu caracter exagerat și nemotivată. Excitație: tulburare caracterizată printr-o hiperactivitate a funcțiilor psihice (emoții, idei, reacții, conduite motorii, verbale) de diferite intensități și durată. Stare de exaltare psihică pasageră sau durabilă. Exhibiționism: perversiune sexuală constând în expunerea în public a organelor genitale. Exogenie: concepție conform căreia unele boli psihice (nevroze, stări reactive, psihoze toxice, infecțioase sau traumatice) au o cauză exterioară persoanei bolnavului. Extaz: stare paroxistică particulară în cursul căreia bolnavul pierde contactul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai comunică, simțindu-se transportat într-o altă realitate impenetrabilă, inaccesibilă și care exprimă o stare de beatitudine. Fabulație: producție imaginară, narativă, ireală, fantezistă, de regulă tematică, neconformă cu realitatea, ilogică, traducând o dispoziție constituțională de alterare a adevărului. Fetișism: perversiune sexuală în care plăcerea erotică este deturnată asupra obiectelor aparținând unor persoane de sex opus. Fobie: frică nejustificată sau repulsie patologică de un obiect, ființă, persoană sau situație. Frigiditate: tulburare caracterizată prin incapacitatea de a simți plăcerea sexuală sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Hipoestezia: diminuarea sensibilității generale, în special a celei tactile. Hipomanie: stare de excitație psihomotorie atenuată, dispoziție expansivă, exuberanță în comportament, activitate dispersată, amintind de formele minore de excitație maniacală. Hipostenia: scăderea marcată a stării de tensiune psihică. Opusul hipersteniei. Homosexualitate: perversiune sexuală caracterizată prin atracția pentru persoanele de același sex. Forma masculină este pederastia, iar forma feminină este lesbianismul. Iatrogenie: afecțiune indusă sugestiv sau prin imitație în urma contactelor repetate cu medicii (consultații, investigații medicale, schimbări frecvente de diagnostic etc.) la persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziție euforică, fugă de idei, logoree, dezinhibiție moriatică putând ajunge la forme de agitație coleroasă cu manifestări violente antisociale. Manierism: formă de expresie și conduită patologică (mimică, limbaj, ținută, comportament, gesturi) cu caracter afectat, lipsită de simplitate și naturalețe. Masochism: perversiune sexuală cu caracter pasiv care asociază plăcerea erotică cu durerea fizică. Este opusul sadismului. Mânie: stare de afect de scurtă durată și de mare intensitate, caracterizată printr-o descărcare pulsională asupra unui obiect sau a unei persoane. Megalomanie: impresia falsă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
membrul superior și inferior homolaterale - hemiplegie; pierderea motilității tuturor membrelor - tetraplegie), de diferite grade, de regulă ireversibilă. Pasivitate: dispoziție psihică caracterizată prin lipsa de inițiativă a bolnavului care poate fi ușor manipulat prin sugestie. Pederastie: forma masculină a homosexualității. Pedofilie: perversiune sexuală caracterizată prin atracția erotico-sexuală a adulților pentru copii. Persecuție: idei sau teme false, ilogice, constituind o structură organizată tematic, în conformitate cu care bolnavul se consideră victima unor acțiuni ostile îndreptate împotriva sa din exterior. Perseverare: persistența sau repetarea unor atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exterior. Perseverare: persistența sau repetarea unor atitudini și gesturi, nejustificate și inutile, de către bolnav. Perversitate: anomalie a tendințelor instinctuale, care sunt deviate de la modalitatea lor de utilizare și satisfacerea pulsională normală, producând, prin această „deturnare contra naturii”, satisfacție persoanei respective. Perversiuni sexuale: anomalii sau devianțe ale satisfacerii dorinței sexuale, asupra altui obiect sau persoană, diferite de cele care caracterizează dinamica normală a pulsiunii respective. Piromanie: impulsiunea obsedantă, irezistibilă și subită a unor bolnavi psihici de a produce incendii. Pitiatism: ansamblul tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de opoziție, de negare a unor situații pe care individul nu le acceptă, deși acestea au un caracter firesc. Retard: stare de întârziere în dezvoltarea intelectuală, psihomotorie și afectivă a copiilor, de diferite grade și tipuri. Sadism: formă activă de perversiune sexuală care caută să obțină plăcerea erotico-sexuală prin producerea de suferințe fizice și psihice partenerului. Este opusul masochismului. Satiriazis: starea patologică caracterizată prin hipererotismul masculin, corespunzătoare nimfomaniei feminine. Sănătate mintală: aptitudine a psihicului de a funcționa într-un mod armonios
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]