7,871 matches
-
În afara funcțiilor bisericești care i s-au încredințat, a fost profesor și director al liceului din Beiuș, cenzor și revizor al cărților românești pe lângă Tipografia Universității de la Buda (1842). După revoluția de la 1848, va fi translator la „Foaia legilor” din Pesta, iar după aceea translator român pe lângă Locotenența imperială din Buda. În 1855 se afla canonic și rector la seminarul român din Oradea, iar în 1857 - prepozit capitular la Lugoj. Lui A. i se datorează mai multe cărți religioase, dar și
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
îl pune, Buda, 1828, reed. parțial în Lupaș, Cronicari, I, 166-170; Catihetica practică, Buda, 1843; Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor, Buda, 1847; Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români, Pesta, 1850. Repere bibliografice: [Theodor Aaron], FMIL, 1860, 20; Encicl. rom., I, 2-3; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 218; Lupaș, Cronicari, I, 166; Corneliu Popeți, 110 ani de la moartea lui Theodor Aaron, O, 1969, 3; Dicț. lit. 1900, 1-2. I.L.
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
fost unul dintre intelectualii bucovineni care au pregătit, prin scrisul lor, realizarea unității naționale. A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la primul război mondial, baladele, fabulele
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
AURORA ROMÂNĂ, revistă literară care a apărut la Pesta, bilunar, între 1 ianuarie 1863 și 15 august 1865. Proprietar, editor și redactor responsabil a fost preotul Ioanichie Miculescu, iar redactori, Iosif Vulcan, pentru primele opt numere (până la 22 aprilie 1863), și M. Besanu. De fapt, lui Vulcan îi aparțin
AURORA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
cealaltă a continentului. homo europaeus se mișcă pe spații largi, mai largi decât acelea întrezărite de unii istorici, este prezent nu doar la Oxford, Paris, Rotterdam, Leipzig și în societățile ce înconjură aceste cetăți universitare, ci și la Buda și Pesta, la Cluj și Aiud, la Târgoviște și Iași, la Atena și Kiev etc. Diferențele continuă să existe și pot fi văzute la tot pasul, în religie, în cultură, în viața politică, în structurile ce domină cotidianul. Însă ceea ce e cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
intrate la Biblioteca Academiei Române) etc. În Austria și Ungaria, multe exemplare din opera iluministului berlinez le-am regăsit la Österreichische National Bibliothek, respectiv în vechea colecție Széchenyi. Prima traducere a lui Phaedon în limba maghiară datează din 1793, tipărită la Pesta, răspândită apoi în cele mai importante biblioteci din Transilvania. Edițiile lui Paul Burian (Paul Burianschen Buchandlung), sunt dintre cele mai de seamă; scoase la tiparnițele din Pesta și Oradea (1819-1821), ele reproduc în limba germană operele complete ale lui Mendelssohn
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Prima traducere a lui Phaedon în limba maghiară datează din 1793, tipărită la Pesta, răspândită apoi în cele mai importante biblioteci din Transilvania. Edițiile lui Paul Burian (Paul Burianschen Buchandlung), sunt dintre cele mai de seamă; scoase la tiparnițele din Pesta și Oradea (1819-1821), ele reproduc în limba germană operele complete ale lui Mendelssohn. Parte din acestea au ajuns în colecția Școlii Piariștilor din Cluj: „Coll. Claudiopolit. Schol. Piar.”, conservată la Biblioteca Academiei Române, filiala din localitate. Impactul? În cercurile religioase închise
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ale lui Mendelssohn. Parte din acestea au ajuns în colecția Școlii Piariștilor din Cluj: „Coll. Claudiopolit. Schol. Piar.”, conservată la Biblioteca Academiei Române, filiala din localitate. Impactul? În cercurile religioase închise, în mediile nobiliare, printre cărturarii școliți la Viena, Halle, Göttingen, Pesta. Din păcate, dincolo de linia mediană a Europei, cea mai mare parte a populației va rămâne, aproape încă un secol, neștiutoare de carte. Absența instituțiilor proprii de învățământ, absența școlilor medii și superioare laice va duce la stabilizarea păgubitoarelor diferențe sociale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ei erau marcați și de o tristețe profundă, conștientizând că s-au născut prea devreme pentru “întunericul care domnește în aceste țări”. Reflecțiile lui Ignatz Joseph Martinovicz, politicianul și cărturarul care activa în grupările masonice și iacobine din Viena și Pesta, sunt grăitoare (vezi corespondența sa din anii 1794-1795, în volumul lui Benda KĂlmăn-Elek Judit, Vizsgălat Martinovics Ignăc szăszvări apăt és tărsai ügyében, Budapesta, 1983). El observă diferențele, aproape insurmontabile, de mentalitate și suferă din pricina ignoranței celor de „jos”, dar mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Quart. Germ 810). Întreține un gen de relații favorizând dialogul Est - Vest. Indignat de rămânerea în urmă, de frânele artificiale născocite în cancelariile curților imperiale, proiectează constituții ale viitoarelor state naționale din Centru, stabilește cele mai abile conexiuni între Viena, Pesta, Zagreb și Timișoara, pe de-o parte, Paris, pe de alta. Imaginează, în sensul dublei ipostaze a Iluminismului, adică al perversiunii curentului, o spectaculoasă potrivire a pasului la ritmurile Europei de mâine. Istoria care va urma îi va da câștig
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Intențiile lui erau limpezi încă în perioada formării intelectuale, când îl descoperim în compania lingvistului Adam Kollar (pe atunci director al bibliotecii imperiale din Viena) sau, într-o corespondență de idei cu istoricul Daniel Cornides (bibliotecar și profesor universitar la Pesta). Prin urmare, evaluarea raportului său cu cartea va fi cu totul alta decât obișnuitele incursiuni în vederea estimărilor cantitative. Pe Batthyăny l-a interesat să valorifice în mod științific textele medievale, raritățile adunate trebuind a fi supuse studiului filologic și istoric
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
său sloven, Kopitar, gândirea lui Obradović ocupă un loc central în evoluția gândirii politice a popoarelor zonei. * * * În Ungaria, manifestarea luministă este puternic marcată de influența Franței. Să căutăm să o înțelegem prin prisma cărților și bibliotecilor de la Homona și Pesta, prin travaliul impunător al Tipografiei din Buda. Suntem, și în această regiune, în epoca noilor activități culturale ce debutează imediat după evenimentele mișcării lui Francisc RĂkoczy din primul deceniu al secolului al XVIII-lea. O hegemonie iezuită începe. Noi tendințe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
desfășurată în biblioteca maghiară, va lua contact cu noua istoriografie, va înregistra experiențe privind tehnica de editare a izvoarelor. Cu siguranță că și el beneficiază de serviciile acelui Index alter libros Bibliothecae Hungaricae Széchenyiano regnicolaris in scientiarum ordines, 3 volume, Pesta, 1807-1808. Mai târziu, cu ajutorul aceluiași instrument de lucru își vor desfășura activitatea lor științifică la Pesta Alexandru Papiu Ilarian și August Treboniu Laurian. Excelentul catalog menționează titlurile tuturor scrierilor intrate în biblioteca Széchenyi la începutul secolului al XIX-lea. O
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
editare a izvoarelor. Cu siguranță că și el beneficiază de serviciile acelui Index alter libros Bibliothecae Hungaricae Széchenyiano regnicolaris in scientiarum ordines, 3 volume, Pesta, 1807-1808. Mai târziu, cu ajutorul aceluiași instrument de lucru își vor desfășura activitatea lor științifică la Pesta Alexandru Papiu Ilarian și August Treboniu Laurian. Excelentul catalog menționează titlurile tuturor scrierilor intrate în biblioteca Széchenyi la începutul secolului al XIX-lea. O organizare pe domenii: istorie, istoria culturii, istoria bisericilor, geografie, hermeneutică, literatură maghiară și literatură universală. Cărțile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de sorginte robespieriană. Consecințele travaliului recuperator declanșat de Széchenyi Istvăn se vor recunoaște însă în Academia de Științe, în modernizarea economiei, în pătrunderea masivă a teoriilor și practicilor ținând de civilizația materială, până și în arhitectura urbanistică a Budei și Pestei, devenite unul și același oraș, Budapesta, prin ridicarea podurilor peste Dunăre ca urmare a propriilor sale proiecte inginerești. Am atins de nenumărate ori nivelul particular de receptare a ideilor iluministe. Să urmărim acum o expresie a voinței colective: Tipografia Universității
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lui Lutăr Marton”. Este vorba de traducerea în limba maghiară a ediției germane, aparținând lui J. Honterus, Der kleine Katechismus. Fur die Pfarrherr und Hausväter. Mart. Luther, Brașov, 1548. Batthyăneum, cota C2 VII 4; o Evanghelie luterană tipărită la Ofen (Pesta), în anul 1730, care presupunem că a circulat în perimetrul Buda - Cluj - Alba-Iulia. Batthyăneum, cota XIII 33; titlul in extenso: Catolicae ac christianae religionis praecipua quaedam capita, de sacramentis, fide et operibus, de ecclesia, de utraq., justificatione, ac alijs; a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
gr.-cat. române din Sighetul Maramureșului, Gherla, 1905; Date istorice despre protopopiatele, parohiile și mănăstirile române din Maramureș, din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911. Culegeri: Poezii populare din Maramureș, București, 1908. Traduceri: Adrien Gabrielly, De unde nu este reîntoarcere, Pesta, 1872. Repere bibliografice: I. Bianu, Culegerea de poezii poporale din Maramureș de vicarul Tit Bud, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXX, 1907-1908, fasc. 1; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1971, 71-84, 287-292; Bârlea, Ist. folc., 421-422; Dicț. lit. 1900
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
gândirii și mentalității mitice (sau magice), gândirii și mentalității eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
II.1907, Budapesta), publicist. A fost crescut de un unchi al său, Mitra Babeș, prieten al lui D. Țichindeal. A urmat clasele gimnaziale la Timișoara, Seghedin și Karlowitz, iar cele liceale la Seghedin. După studii teologice la Arad, pleacă la Pesta, unde urmează cursuri juridice la Universitate. Întors la Arad în 1846, intră în magistratură, devenind, peste doi ani, avocat. În 1849 este numit, pentru scurt timp, director al școlilor românești din trei districte bănățene. Intrând în viața politică, a fost
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
ale românilor. Trimis la Viena în 1849, ca unul dintre reprezentanții politici ai românilor, el rămâne în capitala Imperiului și ocupă diferite funcții administrative și judecătorești, ajungând, în 1860, secretar aulic. În 1862 este transferat, ca referent și judecător, la Pesta. Încă la Viena, publicase, în germană și română, Cauza limbelor și naționalităților în Austria (1860), prin care se impune ca un apărător al egalității în drepturi a naționalităților de pe teritoriul Imperiului habsburgic. Colabora cu articole politice la „Gazeta Transilvaniei”, „Amicul
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
Sălaj - 4.IX.1904, Botoșani), ziarist, poet și culegător de folclor. Era al doisprezecelea copil al protopopului Ion Bădescu. A urmat liceul românesc din Beiuș, pe care l-a terminat în 1867. A încercat apoi să studieze la Universitatea din Pesta; probabil din motive politice, pleacă la București, iar de aici, la Iași, unde urmează și termină cursurile Facultății de Litere și Filosofie. Devenit membru al Junimii încă din studenție, semnează în „Convorbiri literare”, este redactor la „Curierul de Iași” și
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
Reștolțanu, numeroase articole, foiletoane și reportaje. Timp de peste optsprezece ani, a fost director și proprietar al ziarului „Curierul român”, din care a reușit să facă, mai ales în ultimii ani de apariție, o bună gazetă de provincie. SCRIERI: Poezii, I, Pesta, 1868; Coroana României, București, 1881. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 209-211; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 75-76; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 161-172; Nicolae V. Bălan, Un prieten al lui Eminescu: Scipione Bădescu, LL, IX, 1965; Dicț
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
depășit vârsta de 65 de ani; - rata totală de ocupare a populației (numărul persoanelor ocupate la 1 000 de locuitori) a scăzut continuu; - la sfârșitul anului 2000, rata de activitate (proporția populației active civile în populația de 15 ani și peste) era de 52,4%, iar rata de ocupare a populației (proporția populației ocupate civile în populația de 15 ani și peste) era de 46,9%. - sporul natural negativ a avut efecte negative asupra resurselor de muncă. La 1 ianuarie 2001
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
scăzut continuu; - la sfârșitul anului 2000, rata de activitate (proporția populației active civile în populația de 15 ani și peste) era de 52,4%, iar rata de ocupare a populației (proporția populației ocupate civile în populația de 15 ani și peste) era de 46,9%. - sporul natural negativ a avut efecte negative asupra resurselor de muncă. La 1 ianuarie 2001, populația activă era cu circa 1,2 milioane mai mică decât la sfârșitul anului 1990, când număra 10,84 milioane de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]