1,152 matches
-
firea lui pătrunzătoare și spiritul ascuțit, că jocul politic european folosea cărți măsluite la Roma, fiind amestecate la Veneția și Buda, astfel încât așii să rămână în posesia celor care făceau jocul, lui rămânându-i, ca din întâmplare, doar valetul de pică. Luând în discuție raporturile lui Ștefan cel Mare cu Apusul, trebuie să avem în vedere, ceea ce trebuie să se fi știut și de Domnul Moldovei, că vremea când Apusul dispunea de capacitatea de ofensivă, pe vremea cruciadelor, era demult apusă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu doreau o ruptură cu Biserica. Umanismul Renașterii a revăzut filosofia medievală a lui Toma de Aquino și au fost făcute Încercări de a crea un sincretism, prin a da Antichității valori creștine, ca În cazul lui Marsilio Ficino sau Pico della Mirandola. Etica se studia independent de teologie, iar În locul autorității Bisericii se aplica logica rațională, ceea ce Îi punea pe umaniști În permanent pericol de a fi socotiți eretici. În concluzie, Renașterea desemnează un complex de mișcări literare, artistice si
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai contează... Iar primarul Emil Boc a spus la deschidere că festivalul „e pus sub egida lui Catherine Deneuve și James Bond“. Ar trebui să întreb în ce zi vine James Bond la Cluj, dar e cert că TIFF-ul pică bine odată cu sfârșitul campaniei electorale. Prin centru, atmosfera festivalieră, tot mai încălzită de la o zi la alta, s-a încărcat cu balonașe galbene, muzică populară la maxim și cu tot ce presupune campania electorală. TIFF 2008 - sub înaltul patronaj al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
ani în Jenufa la Barcelona. Era extraordinară. — Dacă în Eboli erați pe rol cu Grace Bumbry și Elena Obraztsova, în Azucena vă împărțeați spectacolele, din nou, cu Fiorenza Cossotto. — Iar cu Elena mi-am împărțit toate Contesele din Dama de pică, și la Barcelona, și la Madrid, mulți ani mai târziu. Avea niște grave care te înspăimântau și era o foarte bună actriță. "Voi siete la luce, e l’ombra son io." giorgio gualerzi, critic muzical "În grupul de cântărețe străine
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Li vorno, Lucca, Pisa, Roma, Madrid, Florența și Marsilia, Povestirile lui Hoffmann la Orange și Paris, Medium la Sevilla, Berenice, de Alberic Magnard, la Marsilia, Andrea Chénier la Sevilla, Bilbao și Barcelona, Cirano, de Marco Tutino, la Metz, Dama de pică la Barcelona și Madrid, Vanessa la Strasbourg și Mulhouse, La Vida Breve la Livorno, Pisa și Lucca, Jenufa la Barcelona și Monte Carlo, Dialogurile Car melitelor la Vichy, Massy, Avignon, Saint Germain en Laye, Saint Quentin, Royau mont și Oviedo
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
-mii („Uite ce-ți face nebunul!“), iar eu, știind ce mă așteaptă, o tuleam pe stradă. Dacă aș fi încăput pe mâna alor mei, tot biata Virginia ar fi sărit să mă apere. Îl socoteam pe Toderică ipocrit, și aveam pică pe el, deoarece, când mama mă trimitea la băcănia ovreiului din colț să mai cumpăr câte ceva, scorțișoară sau piper, eu zbieram revoltat, dând nărăvaș din picioare: „Acum iar să mă duc, acum iar să mă duc!“ deși nu mai fusesem
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și el pe jumătate țărănește (mie mi se părea că hainele lor erau confecționate din pături), ca toți de aceeași proveniență, inclusiv băiatul popii, fusese premiantul clasei înainte de venirea mea la Aiud și am avut mereu impresia că-mi poartă pică pentru că l-am detronat. Peste ani, la București (devenise medic militar), s-a dus o dată anume într-o redacție, unde s-a interesat dacă e adevărat ce auzise, că sunt homosexual. Toamna, înainte de începerea cursurilor, am plecat la Cluj, ca să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a lui Dumnezeu. Primii, în schimb, le iau nu ca pe o imagine, ci ca pe un adevăr și constituie, cu o expresie platoniciană, mulțimea, jucărie a iluziilor. Cu vigoarea unei vîrste tinere, Pico della Mirandola vorbește, cîteva decenii după Cusanus, despre acele elanuri socratice care ne duc în afara gîndirii, ducînd gîndirea și pe noi înșine în Dumnezeu. Platon își folosește, într-adevăr, toată ingeniozitatea pentru a semnifica la tot pasul că discursul filozofic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
foarte mari în coordonarea și mișcarea lumilor. Cea de-a doua concepție este cea a omului aflat în centrul universului între dumnezeire și animalitate. Această concepție s-a dezvoltat și ulterior poate fi regăsită într-o formă asemănătoare la Giovani Pico della Mirandola: "Așadar, a conceput omul ca pe o lucrare cu un aspect ce nu îl diferențiază și așezându-l în centrul Universului, i-a vorbit astfel: "O, Adame! Nu ți-am dat nici un loc sigur, nici o înfățișare proprie, nici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este prin structura sa un imaginar pulsional, și de cele mai multe ori a intrat în conflict cu prima imagine. Această imagine s-a dezvoltat pe două direcții principale: în primul rând pornind de la școala italiană în care includem pe Ficino, Giovani Pico della Mirandola, Bernardino Telesio etc. Cea de-a doua direcție este cea de origine germană care este prin structură mistică promovând o imagine pulsională mult mai tenebroasă. Pornind de la tradiția mistică a lui Meister Eckhardt, dar și a lui Albert
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca obiectuală, iar metafizica ca încercare de a-L cunoaște pe Dumnezeu ca exterioritate. De aceea, Renașterea prin atitudinea sa față de realitate readuce ca obiect de studiu al filosofiei și implicit al metafizicii omul. Nu trebuie uitată lucrarea lui Giovani Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului care resemnifică relația om - cosmos în spațiul filosofiei occidentale. Interpretarea Genezei pe care o realizează filosoful plasează omul în centrul lumii cu potențialități nelimitate ce pot să-l ducă de la statutul de înger până la cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1968, Paladie, Istoria Lausiacă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. Pârvu, Ilie, Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Peters, Francis E., Termenii filosofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1997. Pico della Mirandola, Giovanni, Despre demnitatea omului, Editura Științifică, București, 1991 Pirenne, Henri, A history of Europe, George Allen & Unwin Ltd., Londra. Platon, "Republica", în Opere, Vol. V., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Platon, "Hippias Minor", în Opere, Vol. II
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bonaventura, Itinerarium mentis in Deum, Editura Științifică, București, 1994, p. 83; "Nontandum igitur, quod iste mundus, qui dicitur macrocosmus, intram ad animam nostram, quae dicitur minor mundus, per portas quinque sensuum, secundum ipsorum sensibilium apprehensionem, oblectationem et diiudicantionem". 114 Giovani Pico della Mirandola, Despre dmnitatea omului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 122, 123. 115 Ioan Damaschinul, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, p. 71. 116 Ibidem, p.72. 117 Ibidem, p. 72. 118 Ibidem, p. 72. 119 Raymond Klibansky, Erwin Panofsky, Fritz
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p. 155. 98 Ibidem, p. 141. 99 Ibidem, p. 171. 100 Ibidem, p. 174. 101 René Descartes, Expunere despre metodă, Editura Paideia, București, 1995, p. 9. 102 Ibidem, p. 11. 103 Ibidem, p. 18. 104 Ibidem, p. 21. 105 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, Editura Științifică, București, 1991 106 Ibidem, p. 123. 107 Ideea cum că Meditațiile carteziene reprezintă o modalitatea de construcție a universului în jurul omului am dezvoltat-o în lucrarea De imitatione Dei, Editura Paideea, București, 2004
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a realului, a actualului, căci am asista astfel la o încălcare a planurilor. Libertatea umană este redusă la sfera actualului, a legităților terestre, neputând intra în conjuncție cu libertatea lui Dumnezeu. Parafrazând titlul unei lucrări memorialistice a lui Victor Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intervalelor de timp dintre accentele ritmice). De obicei, într-o propoziție normală, există considerabile diferențe de intensitate și înălțime, în timp ce în proza ritmată există o tendință marcată de nivelare a deosebirilor de accent și înălțime. Analizând pasaje din Dama de pică de Pușkin, Boris Tomașevski, unul dintre cei mai remarcabili cercetători ruși care s-au ocupat de aceste probleme, a demonstrat prin metode statistice *25 că începutul și sfârșitul propozițiilor tind să aibă o mai mare regularitate ritmică decât mijlocul lor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a lui Dumnezeu. Primii, în schimb, le iau nu ca pe o imagine, ci ca pe un adevăr și constituie, cu o expresie platoniciană, mulțimea, jucărie a iluziilor. Cu vigoarea unei vîrste tinere, Pico della Mirandola vorbește, cîteva decenii după Cusanus, despre acele elanuri socratice care ne duc în afara gîndirii, ducînd gîndirea și pe noi înșine în Dumnezeu. Platon își folosește, într-adevăr, toată ingeniozitatea pentru a semnifica la tot pasul că discursul filozofic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lupus), pisica sălbatică (Felis sylvestris). Destul de des întâlnim șoarecii de zăpadă (Microtus nivalis nepum). Avifauna cuprinde numeroase specii, cum ar fi: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), sitarul (Scolapax rusticola), șorecarul (Buteo buteo), păsărarul (Accipiter nisus), gaița (Garulus glandarius), coțofana (Pica pica), ciocănitoarea mare (Dryobater major), corbul (Corvus corax)monument al naturii. Entomofauna este reprezentată prin gândaci de scoarță sau de lemn (Ips typographus, Ips amitinus, Pityogenes chacographus). Dintre tipurile genetice de sol, mai frecvent se întâlnesc soluri brun montane acide de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
a literaturii de sertar. Scrisă în secret, în anii dictaturii și dezvăluită editorial după 1989. Cazul lui I.D. Sîrbu este, deocamdată, cel mai reprezentativ. Ne-am ocupat de două astfel de texte: Costin Merișca, Tărâmul Gheenei (1993) și Ioan Victor Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu (1993) 11. Evident, ne aflăm în fața unei specii mult mai largi, exemplare în felul său, care se îmbogățește. Ea va spori cu certitudine și în viitor. Texte de genul Sub zodia proletcultismului. O carte cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost scăzut, mulți ieșind din clasă. Atmosfera a fost jenantă și lipsită de respect 2. Pentru cine, deci, s-au bătut partizanii din Munții Făgăraș? Am cunoscut pe unul dintre ei, în deportare, la Lătești, actualul deputat Ioan Victor Pica, și am putut aprecia calitatea lor morală. Sau câți au înțeles și sprijinit moral și politic, efectiv, recenta grevă a foamei a lui D. Iuga, pentru restabilirea legalității la TV? Semnificația sacrificiului său, a unui luptător intransigent, care n-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în cunoaștere un adevărat big bang disciplinar, o fragmentare extraordinară a cercetării, construită pe ideea specializării. Comentând acest fapt al specializării excesive, Basarab Nicolescu afirmă: "Un Pico de la Mirandola este de neconceput în epoca noastră. Chiar și unui specialist îi vine astăzi greu să înțeleagă rezultatele obținute de alt specialist din aceeași disciplină (...). Turnul lui Babel este oare inevitabil?"647. Continuând comentariul la acest inevitabil "proces de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dar izbutise cum-necum să le taie cheful și ei își văzuseră, după aia, de treabă, mai hămăind doar când și când la ea, a dulăi puși mai mult pe lătrat decât pe mușcat. Ea-i înțelegea și nu le purta pică, dar ce-i cereau ei era pomană de lux, la care fata se zgârcea tocmai pentru a-i împiedica devalorizarea. Pe vlăjganul de Rică nu reușise să-l respingă și, cu toate astea, el se oprise de bunăvoie, când nimic
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
XVII-lea la contestarea absolutismului. Cultul frumosului se află pe primul loc între preocupările lor. Umaniștii cred că există legături strînse între univers și om și că ceea ce este frumos și armonios este parte integrantă a divinității. Marsilio Ficino sau Pico de la Mirandola, făcînd o sinteză între filosofia platoniciană și creștinism, afirmă că întreaga creație este o reflectare imperfectă a lui Dumnezeu. Însuși omul, corp material, coruptibil, plasat în centrul universului, seamănă cu Dumnezeu prin sufletul său nemuritor. A contempla frumusețea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ia naștere astfel o "intelighenția" ai cărei membri predau, corespondează, se angajează în polemici, se întîlnesc și publică. Acest mediu restrîns cuprinde oameni ai Bisericii (prelatul Sadolet sau teologul John Colet), negustori (Guillaume Bude este magistratul negustorilor din Paris), nobili (Pico de la Mirandola, Ulrich de Hutten sau Pierre de Ronsard) și chiar oameni de stat (Thomas Morus a fost cancelarul Angliei). Suveranii înșiși nu ezită să participe la mișcare: Henric al VIII-lea al Angliei corespondează cu Erasmus, iar François I
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
românească nu a fost capabilă să stopeze nici măcar ascensiunea celeilalte categorii - sinecuriștii. Pe unul dintre cei mai faimoși îl știu de pe vremea când bătea piuneze bulgărești în blugi polonezi pe care îi vindea la preț de speculă drept dangarezi americani. Pica de fiecare dată în aceeași cursă pe care i-o întindea un vecin de cartier: „Bă, Ioșca, vezi că te caută Interpolul”. „De ce, domn’le?”, întreba consilierul prezidențial de azi. „Pentru port ilegal de creier, bă. Ha! Ha! Ha!”, răspundea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]