18,182 matches
-
lor la Înalta Poartă. Ca urmare a acestui tratat, Austria a primit Bucovina de la Turcia. JAMES ABBOTT MCNEIL WHISTLER În 1834 s-a născut pictorul american McNeil Whistler. A urmat cursurile academiei militare de la West Point, dar, vrând să devină pictor, a trăit la Paris, unde a devenit celebru, și apoi la Londra. Preocupările sale coloristice s-au înrudit cu cele ale impresioniștilor. Datorită ideilor sale revoluționare, a obținut recunoașterea internațională abia la sfârșitul anilor 1880, când tablourile sale erau cumpărate
Agenda2004-28-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282641_a_283970]
-
însămânțare la culturile de păioase (în special la grâu) s-au încheiat pe aproximativ 150 000 de hectare. ( E. C.) Galeria de artă „Pro Armia“ va găzdui luni, 22 noiembrie, de la ora 17, vernisajul celei de-a patra expoziții personale a pictorului Eugen Valeriu Leia, prezentată de criticul Deliu Petroiu. ( S. P.) Din cei cca 370 000 de locuitori din județul Caraș-Severin, donează sânge doar 881 de persoane din Caransebeș, Oravița și Reșița. ( T. T.) În cadrul programului Universității Populare, la Casa „Adam
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
1 fochist încălzire centrală 2 gestionar depozit 1 inginer sistem informatic 1 inginer electroenergetic 1 inginer mecanic 1 instalator sanitar 1 lăcătuș mecanică fină 4 motostivuitorist 2 muncitor necalificat 4 operator produse făinoase 6 operator prelucrare cauciuc 10 paznic 4 pictor pe sticlă 1 șofer autobuz 10 șofer camionetă 1 strungar universal 1 vânzător 14 zidar tencuitor 2
Agenda2004-50-04-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/283142_a_284471]
-
Laureații acestui an sunt actorii Daniel Petrescu (Teatrul Național Timișoara), Ildico Jarcsek-Zamfirescu (Teatrul German), Mátray László (Teatrul Maghiar), Doru Maniu (Teatrul de Păpuși), scriitorii Erika Scharf și Viorel Marineasa, concertmaestrul Ioan Fernbach (directorul Filarmonicii „Banatul“), mezzosoprana Aura Twarowska (Opera Națională), pictorul Constantin Flondor, folcloristul Ioan Odrobot. Comisia care a desemnat laureații a fost alcătuită din Paul Pîrșan, președintele comisiei pentru cultură a C.J.T. , cronicarii Ildico Achimescu și Ioan Jurcă Rovina, istoricul și criticul de artă János Szekernyés, romancierul Paul Eugen Banciu
Agenda2004-49-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283123_a_284452]
-
artă Ioan Szekernyés, președintele U.A.P. Timiș. În expoziție vor fi prezenți, ca invitați de onoare, patru artiști din Szeged și doi din Novi Sad, alături de colegii lor români, din Timișoara, Lugoj, Reșița, Drobeta Turnu Severin, Arad. Curatorul expoziției este pictorul Petru Galiș. Salonul va fi deschis până în 10 ianuarie. Amintiri din copilărie l Cu Pavel Stratan Luni, 6 decembrie, de la ora 20, la Sala Olimpia va avea loc un concert extraordinar cu Pavel Stratan, inclus în prima etapă de promovare
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Piața Victoriei, străzile Măcieșilor, Piatra Craiului, Bd. Liviu Rebreanu (p), Hebe (p), Ranetti (p), Ulpia Traiana, Paris, Snagov, Bd. Republicii; casieria din str. Gheorghe Lazăr: str. Nekrasov, Cireșului, Roșiori, Rosetti, Taborului, Umbrei, Gutenberg, Belgrad, Barierei, Trifoiului, Dunărea, Semicerc, Nou Proiectată, Pictor Aman, Bachus, Călimănești, Ciocârliei, Bruxelles; casieria Uranus: străzile Balanței nr. 9, 11, 12, 13, 16, 20; Naturii nr. 9, 9A; Versului nr. 8, 10; Peșterii nr. 1, 2, 4; Calea Martirilor nr. 33; Recaș (p), Giroc (p), Peciu Nou (p
Agenda2003-13-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280850_a_282179]
-
că una de-a dreptul legendară, nu s-a întrebat încă nimeni, în afara lui însuși de nenumărate ori, asupra locului pe care opera să îl ocupă într-o posibilă geografie culturală. Retrospectivă Ion Tuculescu și readucerea în actualitatea artistică a pictorului, unul dintre marii contemporani ai lui Babă, cu sangvinitatea lui meridionala și cu temperamentul sau cromatic exploziv, determină o intrebare directă: unde se situează artistic și moral Corneliu Babă, este arta lui o fatalitate sau consecință unor împrejurări exterioare? Este
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
marii contemporani ai lui Babă, cu sangvinitatea lui meridionala și cu temperamentul sau cromatic exploziv, determină o intrebare directă: unde se situează artistic și moral Corneliu Babă, este arta lui o fatalitate sau consecință unor împrejurări exterioare? Este el un pictor răsăritean sau unul de factură occidentală? Faptul că nu a avut contacte directe cu arta europeană decît foarte tîrziu, iar la Paris, orașul visat pe atunci de către toți artiștii lumii, a ajuns și mai tîrziu, poate fi unul cu un
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
Dar nu problema unui alt climat cultural și a unei alte atmosfere artistice se pune în acest caz, ci problema unui sever program interior și a unei adevărate mitologii subiective - ambele aproape cu o existență apriorica în metabolismul artistic al pictorului și în orizontul sau intelectual. Pentru că în ciuda viziunii sale antropocentriste, în ciuda unui umanism care i-a impregnat fiecare fibră a picturii și în ciuda unei adevărate fascinații pentru individualitatea și pentru exemplaritatea umană, Babă nu este un artist cu o structură
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
a se statua într-o psihologie. A consemna diferențiale morale. Virtuoz al legăturii sugestive între un cuvînt și altul, echinoxistul Radu Săplăcan afișează o pudoare cinica, adică o modalitate de defensivă proprie unei epoci tensionate, traumatizante: "am conștiința degetelor precum pictorul sau voleibalista - / șarpele îmi șoptește vorbe obscene,/ cu gîndul în altă parte - / și dacă tremur precum pîntecul unei fecioare, / am o șansă în plus - / de la o vreme sărut doar ceaiul de fructe..." (Telecomandă de iarnă). Stihuri din care romantismul funciar
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
și absurd din Cîrpaciul, Fidelman întruchipează victima. Însă nu doar victima celorlalți, cît a împrejurărilor, a propriei sale naivități, a faptului că nu se cunoaște pe sine însuși, a ezitărilor și abandonurilor de care se face răspunzător. Fidelman este artist, pictor mai precis, iar tribulațiile lui circumscriu, în român, o veritabilă artă poetica. O artă poetica oarecum deprimanta, în măsura în care ea stipulează, drept condiții esențiale ale operei și ale actului artistic, incompletitudinea, imprevizibilul și chiar o fatală mediocritate, nu în sensul concret
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
de valoare. Dar insignifianta creației sale, în contrast cu gravitatea căutărilor lui de sine (echivalent, la urma urmelor, al unui alt tip de creație) îi conferă o dimensiune tragică, subtil camuflata și pusă în valoare totodată de vină comică a românului. Ca pictor fără nici un căpătîi și individ mereu depășit de împrejurări, Fidelman e un entuziast deziluzionat. Românul e alcătuit dintr-o serie de episoade, fără o legatura necesară între ele, care îl prezintă pe erou trecînd de la ipostază de ins plin de
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
episod, antipatia surda dintre cei doi (de la bun început își sînt nesuferiți unul altuia) se transformă în ură. Susskind îi distruge lui Fidelman manuscrisul cu cruzime, aruncîndu-i din vîrful buzelor disprețuitorul "ți-am făcut o favoare", iar supremă dorința a pictorului este să îl omoare, ca să se răzbune. Cum se explică această relație intens, dramatic, bizar antagonista, între cei doi evrei? De ce nu e Susskind un vagabond oarecare, de ce tocmai un ins care trebuie să aibă, convențional, ceva în comun cu
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
ceva mai mare. Mulți dintre ei aleg carieră universitară, deoarece cercetarea istoriei literaturii oferă un pretext sigur de cufundare în trecut și de contact cu operele de mare valoare estetică. Sporește, de asemenea, lista traducătorilor de poezie și proza veche. Pictorii caută ieșire pentru preocupările lor în ilustrații de carte pentru copii, unde alegerea de culori stridente poate fi justificată prin raportarea la imaginația ănaivă a copilului. Regizorii teatrali, achitîndu-se de datoria de a pune în scenă opere proaste contemporane, se
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
fecale și sânge menstrual, desenate cu degetul (...) În facultate, învățasem să miros frigul. Amfiteatrele, sălile de seminar de la mansarda, bibliotecă aveau fiecare un alt fel de frig mirositor. WC-ul era ceva mai curat. Puțini își mai exersau talentul de pictor cu degetul. Porcăriile erau acum scrise cu spray, pe jos bălțile de urină erau limpezi că o oglindă în care-ți puteai privi sexul." Toată această viziune asupra existenței îi este atribuită de autoare unei femei tinere din București care
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
an în urmă, în biserică Sf. Vasile de pe Calea Victoriei, peste drum de Palatul Cantacuzino și alături de casă Dissescu, avea loc o scenă măreață și cutremurătoare în același timp, de un dramatism imposibil de redat în cuvinte. O scenă muta. Trupul pictorului Ion Dumitriu, prematur chemat dintre cei vii, zăcea întins pe catafalc și prin fața lui treceau cei apropiați aducîndu-i o ultimă dovadă de iubire. Prietenii și cunoscuții veneu în valuri, se reculegeau o clipă, apoi se retrăgeau la oarecare distanță sau
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
Cronicar Un destin Se vor împlini în curînd cinci ani de la moartea lui Wolf von Aichelburg, o personalitate complexă - poet, prozator, eseist, dramaturg de limba germană, dar și compozitor și pictor, foarte legat de țara noastră în care și-a petrecut o bună (vorba vine, căci a avut mult de suferit aici) parte din viață. Literatura română din care a tradus multă poezie, îi ramane datoare măcar cu o ediție de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
si figurația statică a lui Gh. Saru, si pensulația amplă a lui Sălisteanu, si rafinamentul lui Octav Grigorescu și lumea văzută cu lupă a Getei Năpărus. Toate aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea că Lucia Ioan este un pictor nesigur și o conștiință artistică fluctuanta. Nimic mai fals! Lucia Ioan este o artistă de o coerentă impresionantă și opera sa are o unitate profundă, dincolo de expresia imediată. Ea este unitară prin fervoare, prin forță limbajului și prin capacitatea de
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
l-a avut cearceaful însîngerat al Doinei Levinta din "Richard al doilea"... O altă observație a vizitatorilor secției românești a Quadrienalei a fost una legată de... bani. Din nou în vedeta costumele semnate Levinta: cum se poate oare, au întrebat pictori de costume britanici și studenți olandezi, să creezi costume atît de spectaculoase, dar care necesită cheltuieli importante?Q O intrebare practică a unei lumi prin excelență mercantile.... "Ce bine că într-o țară săracă precum România există totuși bani pentru
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
care, într-un fel sau altul, se resemnaseră la gîndul că regimul comunist le-a blocat definitiv accesul la istoria artei românești, s-au întors, după 1990, în țară. Unii definitiv, integrîndu-se chiar profesional în diferite instituții, cum este cazul pictorului Henry Mavrodin, alții doar prin vizite repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau de o mai mare anvergură. În această situație sînt sculptorii Paul Neagu din Anglia, Ingo Glass, Peter Jacobi, Bată Marianov din
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau de o mai mare anvergură. În această situație sînt sculptorii Paul Neagu din Anglia, Ingo Glass, Peter Jacobi, Bată Marianov din Germania și Doru Covrig din Franța, pictorii Român Cotoșman din S.UA., Cristian Paraschiv din Franța, Diet Seiler din Germania și alții; evident, fără să-i mai punem la socoteală pe nenumărații veleitari care s-au bucurat de spații muzeale greu accesibile, inclusiv de acelea ale Muzeului
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
lui Emil Ciocoiu, rezident în Germania, este unul pe cît de convingător, pe atît de jenant. Alături de artiștii deja amintiți, un loc special prin conținutul relațiilor sale cu fenomenul artistic românesc și prin implicarea directă în dinamică acestuia, îl are pictorul George Tzipoia, stabilit de șaptesprezece ani în Elveția, la Geneva. El a revenit în România de nenumărate ori după 1989, atît pentru a se racorda din nou la un spațiu artistic de care ultimele două decenii ale comunismului l-au
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
atît pentru a se racorda din nou la un spațiu artistic de care ultimele două decenii ale comunismului l-au despărțit în mod brutal, cît și pentru a iniția un act de justiție în istoria artei noastre contemporane. Fiu al pictorului Alexandru Tipoia - unul dintre cei mai importanți și mai demni artiști din generația lui, maturizata deplin după cel de-al doilea război, aproape ignorat însă în ultimii săi ani de viață și complet necunoscut de către generațiile mai tinere-, George Tzipoia
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
fost acordat pictoriței Ioana Bătrânu și ceramistei Daniela Făinis, anvergură acțiunii lui George Tzipoia se definește cu o și mai mare claritate. Însă această acțiune este și una de creație propriu-zisă și ea se sprijină pe o prezență nemijlocita a pictorului în actualitatea fenomenului artistic din Elveția și din România. Ca prim moment al constituirii Fundației, George Tzipoia a deschis, în anul 1995, și prima sa expoziție de pictură în țară după o absență de treisprezece ani. Lucrările sale, alături de cîteva
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
de treisprezece ani. Lucrările sale, alături de cîteva lucrări ale lui Alexandru Tipoia, au fost atunci expuse la Galeria Simeza din București. Această expoziție a avut, în context, un dublu obiectiv: pe de o parte, a marcat revenirea în țară a pictorului George Tzipoia, iar, pe de altă parte, a prefațat curajoasă decizie de repunere în circulație a lui Alexandru Tipoia. Dacă opera lui Alexandru Tipoia a fost, însă, reactualizata prin cele două mari momente amintite deja - retrospectivă și albumul -, George Tzipoia
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]