2,650 matches
-
care se Împrăștiaseră foarte mult Între diferitele formațiuni politice, pot fi regasiți În diferite partide: la Bündnis 90, În PDS, mai puțin În SPD. La Berlin, responsabilă Fracțiunii PDS În parlamentul regional (Landesfraktionsvorsitzende), Petra Pau, fusese șef de organizație de pionieri. Birgit P. Își amintește că cel mai bun student de la Scoala Karl Marx În momentul Wendezeit la ciclul de un an (Einjahrlehrgang) devenise șeful unui partid «foarte de dreapta» de la Leipzig. Își obținuse totuși diplomă cu binecuvântarea lui Honecker În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Voivodina. Publicația a avut numeroși redactori responsabili: Aurel Gavrilov, Ion Marcoviceanu, Aurel Trifu, Ion Tăpălagă, Tudor Ghilezan, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Ioța Bulić, Pavel Șămanț. Editează suplimentele „Cuvântul tineretului” (1945-1947), „Tinerețea” (1948), „Bucuria pionierilor” (1946, devenită „Bucuriile copiilor” din 1947), „Cuvântul românesc” (din 1991), „Libertatea literară” (1946), precum și „Calendarul poporului” (1947-1989, devenit în 1989 „Almanahul «Libertatea»”). În ciuda caracterului predominant informativ, L. nu a neglijat viața culturală și literară a românilor din Banatul iugoslav. După
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a mijatca cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel (1979), Alerguș (1981) ș.a. SCRIERI: Ilie își croiește viață nouă, București, 1949; Pionierii de la Măgura-Nouă, Chișinău, 1953; Se-ntâlnesc pământurile, Chișinău, 1956; Fofo este vigilent, Chișinău, 1957; Oameni și destine, Chișinău, 1961; Neastâmpăr, Chișinău, 1961; Povestea copăcelului, Chișinău, 1962; De-ale lumii, Chișinău, 1964; Ploaie cu covrigi, Chișinău, 1965; Echipa noastră, Chișinău, 1966
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
Atelierul de foc, București, 1948 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); D. N. Mamin-Sibiriak, Povestiri pentru Lenuța, București, 1948; Nikolai Pogodin, Missouri-vals; Gheorghi Mdivani, Oameni de bună credință, București, 1951 (în colaborare cu Ada Steinberg); Z. Balandina, Însemnările unei instructoare de pionieri, București, 1950 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu). Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 752; Teodor Vârgolici, Alexandru Șahighian, TR, 1961, 17; Al. Săndulescu, Poezie cetățenească, GL, 1961, 36; Mihail Davidoglu, Alexandru Șahighian, GL, 1965, 15; George Muntean, Alexandru Șahighian, RL, 1971, 49
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
Turner a reflectat la cele două vise care au animat viața americană În decursul scurtei ei istorii ca națiune. Primul a fost cel al „libertății individuale de a concura fără restricții pentru resursele continentale - idealul colonistului”. Turner observa că, pentru pionieri, „guvernul era diavolul”60. Americanii au fost și rămân și astăzi, suspicioși față de guvern, Întotdeauna Îngrijorați că poate să interfereze cu (sau să le limiteze) dreptul lor de a acumula proprietate și a rămâne liberi. Don’t tread on me
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
uneori în calitate de coautor) de literatura de aventuri științifico-fantastică (în accepțiunea educativ-sovietică a termenului, de naucino fantasticeskaia literatura) și de literatura de popularizare tehnico-științifică și istorică. În deceniul al șaselea din secolul trecut de numele lui a fost atașată eticheta de pionier al unor subgenuri: primul roman științifico-fantastic (Drum printre aștri, 1954, în colaborare cu Radu Nor, de fapt primul roman de gen doar pentru epoca realist-socialistă) și prima povestire științifico-fantastică pentru copii (O întâmplare în împărăția zăpezilor, 1959). Romanele Drum printre
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
meșteșugar. Urmează liceul la București, susținând examenul de bacalaureat în 1946. Se înscrie la Facultatea de Psihologie și Pedagogie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1951. Redactor, încă din perioada studenției (1948-1951), la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul”, „Pogonici”, între 1963 și 1967 este angajat la „Gazeta literară” și „Luceafărul”. Ulterior devine liber profesionist. Mai colaborează la „România literară” și „Tribuna”. Debutează în 1946 în paginile ziarului „Victoria”, condus de N. D. Cocea, cu Scenariu pentru un film
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
1991, București), traducător, eseist și poet. Este fiul Zoei (n. Grill) și al lui Alexandru Solomon, comerciant, apoi funcționar. Urmează Liceul „Cultura” (1933-1940) și Colegiul „M. Onescu” (1941-1944), apoi pleacă semilegal în Palestina, dar, neputându-se adapta muncii dure de „pionier”, se întoarce în țară în august 1946. Își va continua studiile la Facultatea de Litere a Universității din București, secția engleză, pe care o va absolvi în 1948. Lucrează ca redactor la ziarul „Unirea” (1946-1948), la Editura Cartea Rusă (1946-1948
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
la nivelul și aria de cunoștințe a cititorilor săi. Determinismul, explicarea cauzală a fenomenelor constituie ideea fundamentală de la care pleacă în combaterea superstițiilor și a practicilor magice. Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de câmp (1806), Istoria naturei sau a firei (rămasă în manuscris
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
Astfel, autorul citat remarcă existența unei ierarhii valorice a modelelor-tip, o veritabilă scară axiologică reprezentată prin următoarele valori: aă agreabilul sau valorile de lux, cărora le corespunde tipul artistului; bă utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale sau valorile culturale, cărora le corespunde tipul geniului; eă sfințenia sau valorile religioase având ca reprezentant tipologic sfântul. Rezultă de aici faptul că tipul psihomoral este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a prinde caravana spre Orenburg, Honigberger ar fi vrut să plece spre Samarkand, pe vechiul traseu arab3 - Însă din Buhara se va Întoarce În Europa 4. Joseph Hackin a formulat demult profilul acestei epoci: „(...) efortului atât de meritoriu al primilor pionieri europeni - Court, Moorcroft, Trebeck, Masson, Burnes, Gerard și Honigberger -, zelului, calităților de curaj și rezistență arătate de acești predecesori, acești private adventurers” le revenea onoarea unanimă a posterității, fără a uita că „și-au condus frecvent săpăturile cu o grabă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
românească, îi apare în 1969. În studiile sale S. urmărește conturarea unei imagini de ansamblu a fenomenului estetic românesc, surprinderea principalelor caracteristici estetice ale literaturii secolului al XX-lea și abordarea unui domeniu în care cercetătorul este, la noi, un pionier - Esteticul cotidian în lumea de azi (1992; Premiul Academiei Române). Și comentariile sale literare țintesc, în chip programatic, să îmbine teoria estetică, conceptuală prin natura ei, cu aplicația la text. Utilizând și achiziții ale esteticii informaționale, lucrarea Previzibil și imprevizibil în
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
Facultatea de Drept (1943-1947) și Facultatea de Filosofie (1944-1951) la București. O perioadă este asistent la Catedra de drept penal a Universității bucureștene (1948-1951) și profesor de istorie la un liceu din București, apoi activează în cadrul Consiliului Național al Organizației Pionierilor (1966-1969), ca director general al Centrului Național al Cinematografiei (1970-1972), șef la Direcția Literaturii din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1972-1974). Din 1974 e desemnat director al Editurii Albatros, funcție din care este demis în 1985, motivele invocate de oficialități
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Iași, 1990; Interpretarea textului poetic, Iași, 1997; Balada romantică, Iași, 2001. Repere bibliografice: Gabriela Drăgoi, O nouă carte despre Heliade, CRC, 1984, 51; Constantin Pricop, Același Heliade, CL, 1985, 1; Al. Piru, Pionier al literaturii române moderne, FLC, 1985, 4; Antoaneta Macovei, „Ion Heliade Rădulescu, îndrumătorul cultural și scriitorul”, AUI, literatură, t. XXXI, 1985; Daniel Dimitriu, Un ghid al lecturii, ATN, 1998, 3; Adrian Tudorachi, „Interpretarea textului poetic”, ST, 1999, 2; George Bădărău
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
în 1957 în anul al IV-lea, la Universitatea din Cluj (Facultatea de Filologie-Istorie), de unde, în cursul aceluiași an, este din nou exmatriculat. Lucrează până în 1961 ca profesor suplinitor la Cârpa (azi Valea Timișului), apoi la cercul dramatic de la Casa Pionierilor din Caransebeș și ca profesor de limba română la liceul din Caransebeș. După o întrerupere de cinci ani, în 1961 îi este admisă reînscrierea la facultate, cursuri fără frecvență. Obținând examenul de stat în 1962, intră redactor la „Scrisul bănățean
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
la „Flacăra” și „Scânteia”, apoi intră la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1952-1953), din 1958 până în 1961 fiind redactor-șef adjunct al „Vieții românești”, ulterior redactor-șef la reviste pentru copii și activist la Consiliul Național al Organizației Pionierilor (1967-1972). A fost președinte al cenaclului „D. Th. Neculuță” din București (1949-1950). După ce îi vor fi apărut compuneri poetice în revistele pentru copii, debutează propriu-zis cu versuri în 1946, la „Orizont”. Mai colaborează la „Revista literară”, „Flacăra”, „Studentul român”, „Contemporanul
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
VĂDUVA, Alecsandru (2.VIII.1948, București - 22.V.2006, București), prozator. După absolvirea liceului și a unor cursuri de stenografie (1969), urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969-1974). Debutează la „Scânteia pionierului” în 1962, iar editorial cu romanul La indicativul prezent, apărut în 1971. Narațiunile lui V. sunt însăilări confuze pe tema dramei provincialului inadaptat la oraș. Gafeur în dragoste, acesta își revigorează filosofia vieții prin apropierea de natură, recurent fiind cadrul
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
care scriitorul utilizează ficțiunea într-un tip de reportaj romanțat. U. continuă să scrie literatură pentru tineret, Legitimația de om (1986) cuprinzând povestiri cu țintă educativă, a căror acțiune este situată pe valea Izei și care au ca protagoniști elevi, pionieri sau uteciști. Întâmplări din viața eroilor locali petrecute în timpul războiului (Flori proaspete), transformarea unui loc distrus de inundațiile din 1970 într-o livadă cu meri de către un profesor și de elevii săi (Acțiunea Cotul Dâmbului), munca minerilor de la exploatarea Rodna
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952 îl premiase de două ori ca poet. Ulterior este redactor la editurile Meridiane (1961-1962), Tineretului (1962-1969) și Ion Creangă (1969-1988). Poetul V.
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
în lumea civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru a imagina soluții de viitor. Ei aveau de răspuns la întrebări provocatoare care fie incriminau, fie susțineau eforturile pionierilor modernizării. Interogațiile cele mai frecvente priveau definirea căii de modernizare practicate de elita pașoptistă: poate fi considerată această modernizare ca o dezvoltare „normală”, adică de la fond (practici sociale, deprinderi, comportamente) spre forme (instituții, principii), sau o cale „artificială”, de la forme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50 până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC, PCR și sindicatele - au fost principalele canale instituționalizate folosite de administrația comunistă pentru controlul activismului social și a mobilității sociale. Erau singurele organizații în care cineva interesat de activismul social putea face o carieră. Pe de altă parte, avansarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legal, tipul acesta de deplasări să fi (re)căpătat consistență în migrația românească. Lipsa „șanselor” de migrație este posibil să fi creat o „masă critică” de indivizi cu o capacitate ridicată de asumare a riscului, capabili să joace rolul de „pionieri” în inițierea unei migrații. Migrație de oportunitate s-ar putea numi perioada de început a ceea ce mai târziu va deveni o veritabilă migrație pentru muncă. De ce de oportunitate? Pentru că deplasările de acest gen se bazează, în primul rând, pe speculație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu celelalte explorări curriculare postmoderne. Avem de-a face cu un domeniu științific nou, nestrăbătut încă de pioasa pedagogie creștină. De aceea deschiderea „cutiei Pandorei” solicita exploratori îndrăzneți. Se poate considera însă că pionierii au apărut, încă din anii ’70, pe valul „revoluției sexuale”. Ei (de fapt ele!) au fost: Mary Daly (1973); Germaine Greer (1970); Adrienne Rich (1976); Kate Millet (1971); Robin Morgan (1970); Ti-Grace Atkinson (1974); Shulamith Firestone (1972); Jill Johnston (1974
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că întreaga istorie e o tranziție de la întuneric către lumină, de la oprimare la libertatea pe care i-o acordă societatea sa. Toate instituțiile îi livrează același discurs: școala, institutul superior, armata, serviciul! În organizațiile din care face parte de mic (pionieri, tineret) este încurajat să participe activ la munca ideologică, să-i lămurească și să-i îndrume pe alții. Câtă încredere! Toate acestea, susține Bukovski, „modifică psihologia oamenilor” și îi obișnuiește „să fie supuși”, ba chiar să se simtă vinovați în fața
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o schiță. Dar chiar schiță nu este cuvântul corect, căci o schiță e totdeauna eboșa unui lucru, pregătirea unui tablou, în timp ce schița care este viața noastră nu e deloc o schiță, o eboșă fără tablou”. Copiii noștri, care au fost pionieri, și-au văzut de copilărie, s-au abonat obligatoriu la revista Cutezătorii, urmând exemplul nostru ca abonați ai Scânteii, și au participat la acțiuni pionierești care confiscaseră ideea de școală și educație. Din întâmplare, am găsit recent - și bine că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]