3,204 matches
-
Acest cuvânt italian are origine obscură (NDE) sau necunoscută (Le Petit Robert, 1, Paris, 1991, p. 1127). Sunt zeci de propuneri etimologice: din arabul maha “peșteră”, mahias “distrugător obraznic, mahfil ädunare, întâlnire”; din siciliana mafiusu “arogant, curajos”, mafia “sărăcie” ,mafio “pitic, țărănoi, hoț”, mă fia “fiica mea” (în dialect sicilian vechi). Este cunoscut faptul că anul de naștere al acesteia este 1282, cănd populația din Palermo, cu ocazia vecerniilor, a masacrat soldații francezi în serviciul lui Carol I de Anjou, rege
ETIMOLOGIA CUVANTULUI MAFIA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360992_a_362321]
-
mai adăpostite dau naștere unei vegetații cu caracter termofil : sânziene, bărbișoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad și molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întâlnim tufărișuri de jneapăn, smardar, afin, merișor, ienupăr pitic, ghințura. Etajul alpin cuprinde specii de păiuș, păiușca uriașă, rogoz, țăpoșica, clocotiș, coacăza, iarbă vântului. La fel de bogată și diversă că floră este și fauna parcului Retezat. Parcul National Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
formă, albe sau galbene, bătute, simple sau cu petalele crețe, iar printre straturile de narcise înflorite ca într-o simfonie de culori și forme, se înșiruiau lalelele cu tot felul de culori, roșii simple, grena, albe, pestrițe, roze, inclusiv negre, pitice și cu petalele franjurate, precum salata de Bruxelles, sau cu o corolă mare ca un clopot. Printre straturile cu flori avea un rând de dale din beton, străjuite cu tulpini de crini, zambile roz, brândușe, și alte minunății florale ale
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > MM NEWS : ´´TIMTIM-TIMY´´- CONCURS DE POEZIE PENTRU ´´PITICI´´, SCRISĂ DE OAMENI MARI ȘI OAMENI MICI Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Până la 31 martie 2014, mai puteți trimite creațiile personale la Concursul de poezie pentru copii TIMTIM-TIMY, ediția a
MM NEWS : ´´TIMTIM-TIMY´´- CONCURS DE POEZIE PENTRU ´´PITICI´´, SCRISA DE OAMENI MARI SI OAMENI MICI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363235_a_364564]
-
-ul organizatorilor, accesând http://www.timtim-timy.ro/. by MARIN MIHAI Revista HAI,ROMÂNIA !- http://mihaimarin.wordpress.com ************************************************MM video music : ETHAN BORTHNICK ( SUA),COPILUL MINUNE AL PIANULUI,prezentator,interpret și compozitor: Referință Bibliografica: MM NEWS : ´´TIMTIM-TIMY´´- CONCURS DE POEZIE PENTRU ´´PITICI´´, SCRISĂ DE OAMENI MARI ȘI OAMENI MICI / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MM NEWS : ´´TIMTIM-TIMY´´- CONCURS DE POEZIE PENTRU ´´PITICI´´, SCRISA DE OAMENI MARI SI OAMENI MICI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363235_a_364564]
-
resurselor naturale existente, cu o mână forte și sigură de rezultat. Peisajul montan era amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
ale deșertului. Așa cum am mai afirmat, domeniul de la Balcic este în primul rând o împărăție a vegetalului în care coexistă plante, arbori și arbuști cu nume ce amintesc de India, de Arizona, de America, de Europa, de Mediterana, de Asia, pitice sau înalte, fragede sau viguroase, netede sau țepoase, mono sau pluricromatice. Vapori cu miros vegetal, cărnos și gust de sare, plutesc în aer, florile transmit vigoare, delicatețe și puritate, copacii emană un miros verde, proaspăt. Apele curg veșnic în căderi
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
și-ai pornit ninsoare, Trimis-ai fluturi albi în zbor peste Carpați, În grajduri nechezând stau cai înaripați Prin neaua alba visând de-un an să zboare. Prin aer alb e zvon de zurgălăi S-au sculat din somnul lor piticii Cu sănii se întrec pe munți și văi În goana mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
mereu, mereu, cărarea de trandafiri în deal povârnit?! De ce nu lăsăm clipelor aripile și savoarea și le îngreunăm cu pietre de moară ca să-și chinuie zborul? De ce ne complicăm cu întrebări și ne încâlcim ițele gândului, încremenindu-l în creștetul pitic, în loc să-l lăsăm vultur? De ce, dacă nu iubim pe un om, nu putem măcar să nu-l urâm? Ca o părere supraindividuală, oprit în loc o clipită cât un fulger, cineva care confundă punctele cardinale ale vieții strigă „Evrika” și-și împlinește
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
resurselor naturale existente, cu o mână forte și sigură de rezultat. Peisajul montan era amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
te înviorează și pe care alunecă peștișori multicolori, structuri florale paradisiace, artefacte tipice spațiului oicumenic din insulele shogunilor și samurailor, intimitatea simetriei dintre om și spațiul natural și de locuit pe care și-l asumă primul, aranjamentele de vegetație florală pitică, o ikebana în miniatură, toate alcătuiesc o osmoză perfectă care explică multe despre gradul de inteligență și de ordine existente în mintea unui popor, capabil de tehnologii care au lăsat întotdeauna cu gura căscată celelate două părți de lume, considerate
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
din 1953, țața Marioara vorbise-n stradă și se căina: - Văleu, maică ce pălălaie ! - Arde satu țață Mărioară ! - Las să arză că e lumea rea ... În port rucărean, cu ie și fotă și maramă ajunse odată la un teatru de pitici. În timpul piesei au trecut-o toate neputințele și sărind în picioare se duse în spatele scenei, scăpând de necazul udului, în mirarea unui grup de pitici ... Din cumpăt și dărnicie avea o vorbă a ei : “Să dai și celui de-a
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
În port rucărean, cu ie și fotă și maramă ajunse odată la un teatru de pitici. În timpul piesei au trecut-o toate neputințele și sărind în picioare se duse în spatele scenei, scăpând de necazul udului, în mirarea unui grup de pitici ... Din cumpăt și dărnicie avea o vorbă a ei : “Să dai și celui de-a avut”. Nu-i prea plăcea pologul dar se îndemna pe sine și pe alții. “Siliți că ine ploaia ca să usuce fânul”. Când se întorcea din
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
am mers pe un fir epic propus, urmărind descrierea unor întâmplări din Basarabia și din Patria-mamă, România, atmosfera vremurilor...” Vavila Popovici este autoare a numeroase volume de versuri și proza. Printre acestea se numără „Singurătatea clipelor târzii”, „Noapte de iarnă”, „Piticul din ceașcă de cafea”, „Îngerul scrie poemul”, „Jurnalul unei veri”, „Mai sunt bărbați buni”, „Jurnal american”. Scriitoarea debutează în 1982, în revistă “Ramuri”, din Craiova, iar șase ani mai tarziu, în 1988, câștigă premiul Editurii Eminescu. “Atunci am murit puțin
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
lumini care vor licări/ Departe, departe/ Viața este un pârâu odihnitor... Semnează, Joseph B. Strauss, engineer and poet, 1937. În spatele statuii și pe fundal promontoriul teșit din Marin County, “mânjit” din loc în loc de pete pâlcuite de molizi, stejari și pini pitici prin care se strecoară șerpuind poteci asfaltate, cât să permită accesul mașinilor, unele de-a dreptul înguste, pentru ca pasul turiștilor să încetineze pentru a admira de la înălțime, neasemuita părticică de rai care este întâlnirea dintre ape... Pare un platou denivelat
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! „- Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din țară? - Frumoasă ești, crăiasă, ca ziua luminoasă, dar acolo, ascunsă-n munți stă Albă-ca-Zăpada, la cei pitici cărunți, și-i mult mai frumoasă! Auzindu-i spusele, împărăteasa începu să tremure toată și să clocotească de mânie. - Netrebnica asta trebuie să moară, chiar de-ar fi să plătesc moartea ei cu prețul vieții mele! Se strecură, apoi, într-
TABLETA DE WEEKEND (168): MERE OTRĂVITE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368648_a_369977]
-
un colț de rai. La fel cum în balet te încântă zveltețea, surpriza ușurinței cu care o balerină parcă plutește deasupra realității cunoscute, grădina japoneză te uimește cu aparenta imponderabilitate a copăceilor ce par să sfideze legile firii. Ei cresc pitic sau contorsionat, răsărind din maluri, sau aplecați deasupra apei. Aburul condensat al răcorii dimineților strălucește în lumina soarelui, picăturile părând buchete de frumusețe ce amplifică magia locului. Ce încântare! *** Cartierul Naga-machi Buke Yashiki este pe o vale superbă, parcursă de
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
uită, toamnă, pomii-n crâng cum plâng, Că i-ai golit de frunzele din suflet, Din ramuri cad în țărnă rând pe rând, Cum cad pe față-mi lacrimile-n plânset... Te uită, toamnă cum se veștejesc , Pe-alee crizantemele pitice, Când tainice cu vântul povestesc, De alte zile calde și ferice. Te uită, toamnă, cum se duc în zări, Și rândunele, mierle, ciocârlii, Când colorată vii din depărtări, Și ruginești cu firea-ți, verzi câmpii. Te uită, toamnă, cum plutește
TE UITĂ, TOAMNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368722_a_370051]
-
fost zărit în undă. / El avea roșcată fundă. / Inima încet mi-afundă. // Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu / blestemat și semizeu / căci îmi este foarte rău. // Stau întins și lung și zic, / Domnișoară, mai nimic / pe sub soarele pitic, / aurit și mozaic. // Pasul trece, eu rămân. (SOrd, II, 33 sq.). Criticul literar Alex. Ștefănescu sublinia dinspre „avântul“ formei în istorie, lăsând în plan secund substanța lirosofică: «Un poem ca În dulcele stil clasic este, de pildă, o piesă lirică
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
cunoaștere, celui „blestemat și zemizeu“ îi este „foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând întins și lung», deci „desfășurat spațial (polidimensional)“, cercetând / ispitind cosmosul cel de toate zilele, cosmos marcat de «soarele pitic, aurit și mozaic», spre a-și grăi constatarea „post-edenică“: «Domnișoară, mai nimic...». Nu s-a întâmplat / schimbat „mai nimic“ și, în fața măreției omului angajat întru cunoașterea absolută, cunoaștere pentru care a fost „blestemat“ de Dumnezeu și pentru care a fost
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
-și grăi constatarea „post-edenică“: «Domnișoară, mai nimic...». Nu s-a întâmplat / schimbat „mai nimic“ și, în fața măreției omului angajat întru cunoașterea absolută, cunoaștere pentru care a fost „blestemat“ de Dumnezeu și pentru care a fost „exilat“ din Eden, soarele este „pitic“ și cu „petele-mozaic“, „mozaicul păcatelor“, pentru care „auritul“ nu și-a primit pedeapsa divină. Și toate acestea reliefează convingerea genialului poet că «omul este natura naturii» (SFiz, 504). VA URMA ------------------------------------------------------ Prof. Dr. Ion PACHIA-TATOMIRESCU
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
vina pe mine dacă eu sunt tot îndrăgostită Nu dă vina pe mine dacă vreau să știu c-am fost iubita Nu dă vina pe mine dacă vreau să te revăd un pic Nu-ți fie teamă de-un suflet pitic Nu dă vina pe mine dacă nu-ți pot uri ființă ta Nu dă vina pe mine fiindcă te voi aștepta Nu dă vina pe mine, eu nu te pot uita Cum poate face ființă ta Toată această iubire am
NU DA VINA PE MINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363725_a_365054]
-
îngerii au îngeri, iubito, au îngeri păzitori Cum eu te am pe tine, și tu pe mine, ori Cum Dumnezeu ne are în albe universuri, Copiii Lui fiind, crescuți în puf de versuri... Tu nu m-ai nins Ninge cu pitici și zâne, Cu scântei de șemineu, Cu mieluți pufoși din stâne, Toate ning și ning și eu. Ninge trist ca-ntr-o baladă La vioară alb ningând Sufletele de zăpadă, Toate ning și trec pe rând. Ninge-n lume cu
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe-altar l-arunci, și pe cazanii...? Iar ceara netopită pe muc de lumânări Din ceară de zăpadă în beciuri și cămări, Sub grei nămeți de
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
tu copilule știi că o poveste are fiecare floare fiecare munte sau mare fiecare râu sau ochi de izvor toate au poveștile lor. Bunicile care iubesc florile au în buzunar cheia la toate comorile am văzut cum vin uriași și pitici să-și lase cheile de la casele lor aici și nu știu cum se nimerește că-n prag e bunica ce cu drag îi primește. Am văzut întrand și un serpișor ce-a lăsat cheia lui sub covor a venit vă spun drept
BUNICA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364636_a_365965]