1,751 matches
-
logică a unei religii laice care a răbufnit în războaiele sfinte de exterminare, înrobire și cucerire a lumii doar în anumite țări, dar au avut o mare influență și în alte părți. Deoarece naționalismul a individualizat caracterul național ca fiind pivotul filosofiei, programului și acțiunilor sale politice, observatorii riguroși au avut tendința de a sări în cealaltă extremă și au negat de-a dreptul existența caracterului național. Propunându-și să demonstreze esența mitică și subiectivă a naționalismului, ei au fost nerăbdători
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Howard, Guyot, James F., Population, Politics, and the Future of Southern Asia, Columbia University Press, New York, Londra, 1973. Pentru geopolitică, vezi: Conant, Melvin, Gold, Fern, The Geopolitics of Energy, Westview Press, Boulder, CO, 1978. Mackinder, Sir Halford J., „The Geographical Pivot of History”, Geographical Journal, 23 (1904), pp. 421-444. Mackinder, Sir Halford J., Democratic Ideals and Reality, Henry Holt, New York, 1942. Mattern, Johannes, Geopolitik: Doctrine of National Self-Sufficiency and Empire, Johns Hopkins University Press, Baltimore, MD, 1942. Spykman, Nicholas J., The
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În timp ce se introduce mâna în cavitatea uterină, cealaltă mână susține abdominal fundul uterului. Piciorul prins este cel anterior (se caută pipăind pe coapsă, de sub simfiza pubiană); membrul inferior se apucă la nivelul articulației tibiotarsiene, între medius și index, cu policele pivot pe călcâi. în caz că nu se poate prinde piciorul anterior se prinde cel posterior, făcând o tracțiune posterioară ori se rotește fătul cu 180°, făcând această rotație ajutați de piciorul prizat. Dacă în prezentațiile complete prinderea este ușoară, în prezentația decompletă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
în două mari categorii: factori subiectivi și factori obiectivi. Primii, în funcție de natura lor, se subdivid în psihoindividuali și psihosociali sau psihoorganizaționali. Factorii psihoindividuali ai participării gravitează în jurul a trei mari componente ale vieții psihice: motivația, aptitudinile și caracterul. Motivația, cu pivotul ei fundamental nevoia de competență, se instituie în una dintre forțele centrale psihodinamice care conduce participarea. Nu trebuie insistat prea mult pentru a înțelege că satisfacerea trebuințelor, intereselor, aspirațiilor etc. membrilor organizației îi va determina pe aceștia să participe sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comunicat realizarea unor lucruri concrete sau palpabile: to make coffee = a face cafea, to make a fire = a face focul, to make the bed = a face patul. Din perspectivă frazeologică, colocațiile sînt asocieri de termeni construite fie în jurul unui termen pivot, fie după anumite scheme sau modele sintactice, caracterul liber sau stabil al îmbinărilor fiind conferit de context. Aceste asocieri pot fi de natură lexicală, sintactică sau semantică, pot fi generale sau specifice unui anumit domeniu, pot avea structură fixă sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și un domeniu colocativ constituit din sateliți sau unități privilegiate care au în general un numitor comun la nivel semantic, rezultat al unei coerențe și orientări în decupajul conceptual operat de vorbitor în sistemul limbii sale. Spre exemplu, pentru un pivot cum ar fi lege, colocațiile previzibile într-un text din perspectiva mobilizărilor verbale ar fi: a promulga o lege, a anula/a abroga o lege, a face legea, a modifica o lege, a se supune legii, a respecta legea etc.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
restrînsă, cea care separă cele două noțiuni, definește modalizarea drept una dintre dimensiunile enunțării care le integrează pe celelalte, în particular dimensiunea referențială. Pentru P. Charaudeau, de exemplu, modalizarea nu este decît o parte a fenomenului enunțării, dar ea constituie pivotul în măsură să expliciteze poziția subiectului vorbitor în raport cu interlocutorul său, cu el însuși și cu enunțarea sa. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, modalizarea și termenii înrudiți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dacă este independent, condiție care ar duce la excluderea, pe de o parte, a gerunziului și a infinitivului și, pe de altă parte, a conjunctivului sau a altor moduri dependente din clasa formelor verbale predicative. Conform DSL 2001, predicatul, în calitate de pivot al propoziției, se remarcă prin următoarele caracteristici: a) suprimarea lui, exceptînd cazurile de elipsă, duce la dezorganizarea propoziției; b) este pus în legătură, în numeroase limbi, cu fenomenele sintactice de acord (acordul cu subiectul sau, în cîteva limbi, cu obiectul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scenografia este parte integrantă a scenei de enunțare, alături de scena înglobatoare și de scena generică. Spre deosebire de celelalte două scene, condiționate de tipul, respectiv genul de discurs cărora le aparține textul, scenografia este un element de originalitate specific fiecărui text. În calitate de "pivot al enunțării", ea nu este prestabilită și nici fixă, nu este un procedeu aplicabil în orice circumstanțe sau un eșafodaj, ci reiese din desfășurarea textului pe tot parcursul procesului de receptare a sa. Deși cadrul discursiv al oricărui text este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este teologia istoriei prin excelență. Dacă odată cu Adam omul devine conștient de existența răului, a păcatului, cu Israel dobândește conștiința sa istorică 33. Istoria sa nu este doar un fenomen, este și un numen, ea fiind permeată de ideea mesianică, pivotul ei. Poporul evreu cu deosebire ilustrează lupta aceasta stăruitoare pe care o atestă istoria la fiecare pas, pe care o resimțim și noi, lupta omului cu lumea și a lumii cu Dumnezeu, lumea întreagă devenind treptat un nou Israel. De
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Uniunea Armenilor din România 83, Uniunea Asociațiilor Polonezilor din România Dom Polski 84 și de Uniunea Culturală a Albanezilor 85. Opoziția comuniști versus anticomuniști se fondează pe referințe la tradiția anticomunistă. Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat joacă aici un rol pivot, deoarece condamnă interzicerea sa de către comuniști în 1947, afirmând în același timp că a avut în perioada ulterioară o activitate clandestină care a mers până la înscrierea sa clandestină în Internaționala Democrat Creștină în 1987. Această situație nu este caracteristică unui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și C. suaveolens Ser. Prevenire și combatere. Se va folosi la semănat numai sămânță decuscutată iar în jurul lanurilor suprafața va fi menținută curată de buruieni ce ar putea fi la rândul lor parazitate. Vetrele de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sintactice intrapropoziționale............................................................................... 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate).............................. 31 4.1. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate).............................. 31 4.1. Alte definiții ale ergativității................................................................. 31 4.1.1. Ergativitatea ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?.. ........................ 79 4.1.1. În căutarea unei definiții universale a subiectului....................... 79 4.1.2. Nu toate limbile au subiect.......................................................... 81 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantică și marcarea gramaticală. Limbile de tip (a) funcționează conform principiului valențelor și al operațiilor sintactice (pasivizare, antipasivizare, încorporarea nominalelor). Reducerea valențelor și alte operații sintactice sunt determinate de doi factori: utilizarea neprototipică a unui verb și necesitatea creării unui pivot sintactic (vezi infra, 3.2.) pentru operațiile de coordonare și de subordonare. Alături de limbi precum ciukotă, mam, engleză etc., româna se înscrie în tipul (a). În limbile de tip (b), verbul se comportă diferit de la o apariție la alta, marcarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
35; * semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată 36. 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională) Reluând definiția ergativității, o limbă are sintaxă de tip ergativ dacă acelorași reguli sintactice li se supun S și O (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și A. O limbă are sintaxă de tip acuzativ dacă acelorași reguli de coordonare și de subordonare se supun S și A (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și O (Dixon 1994: 11). Pivotul sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
li se supun S și O (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și A. O limbă are sintaxă de tip acuzativ dacă acelorași reguli de coordonare și de subordonare se supun S și A (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și O (Dixon 1994: 11). Pivotul sintactic este definit de Dixon (1994: 11) în raport cu subiectul: termenul subiect, reprezentat de mulțimea {S, A} privește relațiile semantice, de adâncime, în timp ce pivotul are anumite proprietăți de coreferențialitate și de omisibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca pivoți sintactici), dar nu și A. O limbă are sintaxă de tip acuzativ dacă acelorași reguli de coordonare și de subordonare se supun S și A (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și O (Dixon 1994: 11). Pivotul sintactic este definit de Dixon (1994: 11) în raport cu subiectul: termenul subiect, reprezentat de mulțimea {S, A} privește relațiile semantice, de adâncime, în timp ce pivotul are anumite proprietăți de coreferențialitate și de omisibilitate, manifestate în relațiile sintactice de la nivelul frazei, cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
supun S și A (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și O (Dixon 1994: 11). Pivotul sintactic este definit de Dixon (1994: 11) în raport cu subiectul: termenul subiect, reprezentat de mulțimea {S, A} privește relațiile semantice, de adâncime, în timp ce pivotul are anumite proprietăți de coreferențialitate și de omisibilitate, manifestate în relațiile sintactice de la nivelul frazei, cum sunt coordonarea, relativizarea etc. După cum am arătat mai sus, din punctul de vedere al acestor relații, limbile pot funcționa cu pivot S/ A, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de adâncime, în timp ce pivotul are anumite proprietăți de coreferențialitate și de omisibilitate, manifestate în relațiile sintactice de la nivelul frazei, cum sunt coordonarea, relativizarea etc. După cum am arătat mai sus, din punctul de vedere al acestor relații, limbile pot funcționa cu pivot S/ A, ceea ce înseamnă că au sintaxă de tip acuzativ, sau cu pivot S/O, ceea ce înseamnă că au sintaxă de tip ergativ. Subiectul este o categorie universală, definită la nivel semantic, în timp ce pivotul este o categorie specifică fiecărei limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în relațiile sintactice de la nivelul frazei, cum sunt coordonarea, relativizarea etc. După cum am arătat mai sus, din punctul de vedere al acestor relații, limbile pot funcționa cu pivot S/ A, ceea ce înseamnă că au sintaxă de tip acuzativ, sau cu pivot S/O, ceea ce înseamnă că au sintaxă de tip ergativ. Subiectul este o categorie universală, definită la nivel semantic, în timp ce pivotul este o categorie specifică fiecărei limbi, categorie definită sintactic. 3.2.1. Limbi cu pivot S/A Limba engleză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestor relații, limbile pot funcționa cu pivot S/ A, ceea ce înseamnă că au sintaxă de tip acuzativ, sau cu pivot S/O, ceea ce înseamnă că au sintaxă de tip ergativ. Subiectul este o categorie universală, definită la nivel semantic, în timp ce pivotul este o categorie specifică fiecărei limbi, categorie definită sintactic. 3.2.1. Limbi cu pivot S/A Limba engleză, limbă cu sintaxă de tip acuzativ, folosește nominalele din pozițiile S și A drept pivoți pentru coordonare și nu manifestă constrângeri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tip acuzativ, sau cu pivot S/O, ceea ce înseamnă că au sintaxă de tip ergativ. Subiectul este o categorie universală, definită la nivel semantic, în timp ce pivotul este o categorie specifică fiecărei limbi, categorie definită sintactic. 3.2.1. Limbi cu pivot S/A Limba engleză, limbă cu sintaxă de tip acuzativ, folosește nominalele din pozițiile S și A drept pivoți pentru coordonare și nu manifestă constrângeri sintactice pentru relativizare. Constrângerile de coordonare nu privesc combinarea propozițiilor, ci sunt constrângeri de omisibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]