3,039 matches
-
Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să cumpere diferite delnițe, apoi și moșii întregi, chiar munți din proprietatea devălmașe a satului. Stăpânit de gânduri frumoase pentru satul al cărui nume și-l adoptase, ajungând și la o stare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
circulau dintr-un loc în altul, până în cele mai îndepărtate ținuturi. Pe un Catavasier, Ion Năstase scria în anul 1842 că este al lui, cumpărat de la Câmpulung cu 8 lei. La acea dată, el semna Năstase Rucăreanu, revizor școlar al plaiului Dâmbovița. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XVIII-lea / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
semiluna-n iatagane - și leșii Și alte revărsări de cotropitori, puhoaie Pe meleagurile tale străvechi, Românie, Sosite aici în valuri-valuri, - din pustie - Nenumărate, de nici Domnul nu le mai știe... Crezîndu-se de drept stăpînii lumii, pe vecie, - Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție. Cu oasele dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
pe vecie, - Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție. Cu oasele dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea bunurilor, pe acest pămînt, Aici a făcut Grădina Raiului Domnul Sfînt, Din sacul spart, de-un pisc din Carpați, nenumărate Bogății curgînd, golindu-i tot sacul din spate, Minunîndu-l pe Sfîntul Petru de întîmplare, Dar
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
stînd în genunchi, pe dușmane preșuri, Pentru domnie licitînd tot mai mari peșcheșuri, Și-au stors poporul, pînă la ultima picătură De lacrimi, pentru sărăcia din bătătură, Ce spera să vină Țepeș sau Cuza la domnie, Alean s-aducă pe plaiurile tale, Românie. O, țară bogată, cu vis captiv în niciodată! Sărăcia poporului fiindu-i pe veci dată De misiții și-nvîrtiții sorții, stăpîni vremelnici, Crezîndu-se zei nemuritori acești nemernici. Asistăm neputincioși cum viitorul trece, Aceleași furtuni punăndu-ne visul la...rece, Îmbuibați
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
este elocvent Hrisovul din 1595 prin care Mihai Viteazul întărește lui Lupu al doilea paharnic satul Ponorălul ( lângă Balta , azi dispărut ), cu tot hotarul și din câmp și din pădure și din apă și din vadul pentru mori și din plai și de pretutindeni. Pentru că acest sat care este mai sus scris l-am cumpărat domnia mea când am fost ban în județul Mehedinți , încă din zilele lui Mihnea Voievod , de la Barbu din Drăgoani și de la Badea din Roșia și de la
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
ei este de a deschide copiilor gustul pentru lectură, ci pentru că este un om deosebit, ce știe să aprecieze un act educațional și să-l susțină întotdeauna, de această dată, imortalizând în fotografii clipele unice ce s-au scris pe plai movilean. Alături de Elena Mariana Năstase, preșcolarii au râs, au plâns, au descifrat mii de taine, căci le-a fost izvor de blândețe, înțelepciune și bunătate. Și-atâtea emoții a strâns în sufletul său, încât uneori nici chiar ea nu le
ELENA MARIANA NĂSTASE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346106_a_347435]
-
de iubire este iubirea și dorul față de țara natală; față de meleagurile copilăriei, adolescenței ( în cazul meu...) ”Dor de Casă Cînd soarele apare și cerul strălucește Cînd păsărele-albastre văzduhul îl străbat, Simt al meu suflet, cum plânge și dorește Pe natale plaiuri să fie-acum purtat. Cu inima rănită, ce strigă de durere Cu gând ce zboară acasă, ne-ncetat Alin acum durerea dându-i mângâiere Cu versul de tristețe în lacrimi înmuiat. Eu mi-aș dori pe dată, să fiu la mine-acasă Să
DUMNEZEUL DRAGOSTEI SĂ RĂMÂNĂ MEREU CU NOI TOŢI DE-A PURURI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346105_a_347434]
-
ce zboară acasă, ne-ncetat Alin acum durerea dându-i mângâiere Cu versul de tristețe în lacrimi înmuiat. Eu mi-aș dori pe dată, să fiu la mine-acasă Să-mi văd căsuța dragă cu flori în fereastră. Dorul de-al meu Plai, inima-mi apasă Să zbor aș vrea acum, ca pasărea albastră. Gîndu-mi las să zboare pe-acele meleaguri, Zăresc in curtea școlii colegii mei de-atunci Acei copii zburdalnici precum albine-n faguri.. Tablou din tinerețe, tristețea mi-o alungi
DUMNEZEUL DRAGOSTEI SĂ RĂMÂNĂ MEREU CU NOI TOŢI DE-A PURURI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346105_a_347434]
-
fotbalului și echipe nu au suferit din cauza acestor cluburi superprotejate de la cel mai înalt nivel? Normal, ambele echipe trebuiau desființate în 1990. Fiind vectori ai comunismului. În zbor! Pentru că nu aveau aripi suficient de puternice, năravurile comuniste au rămas pe plaiurile mioritice și în zilele noastre ! Dar, niciodată nu-i prea târziu! Iată, două-trei pagini de istorie a fotbalului mioritic mai puțin cunoscute. Chiar de către fani. Fără număr, fără număr! Pe 20 august 1947, se publică programul primei etape a Diviziei
TABLETA DE WEEKEND (37): BALONUL NU-I ROTUND !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346164_a_347493]
-
lucrurilor, ale evenimentelor, muzicalitatea mișcării. Amintim câteva: „Vis împlinit”, „O clipă de rătăcire”, „Unde ești”, „De ce oare?”. Are vocația călătoriei ca excurs în planul spațiului, al geografiei, dar și în planul cunoașterii, al cunoașterii de sine, ca în volumul „România plai de dor”, „Vacanța, vacanțe”, „Drumuri printre amintiri, vol I și II”... Este autoarea unor cărți pentru copii pline de puritate, de lumină, și de uimire, scrise cu dragoste și delicatețe. Așa cum vedem din volumele „Poezii pentru copii”, „Alfabetul poveștilor”, „Alfabetul
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
dor”, „Vacanța, vacanțe”, „Drumuri printre amintiri, vol I și II”... Este autoarea unor cărți pentru copii pline de puritate, de lumină, și de uimire, scrise cu dragoste și delicatețe. Așa cum vedem din volumele „Poezii pentru copii”, „Alfabetul poveștilor”, „Alfabetul poeziilor”, „Plai de dor”... dar și autoarea unor volume de poezie pentru oameni mari, pline de lirism, de melancolie, de dragoste, de emoție. Multe din poeziile sale au fost puse pe muzică și se cântă transmise la radio. Semnează de asemenea mai
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
șoptit mă plânge și mă doare Știu că îmi cânți pământul din care-ai răsărit Și că ți-e dor de munții prin care-ai pribegit... Eu te adun din inimi și-n inimi te-nfloresc Pe portativul vieții din plaiul strămoșesc În care toți românii te-ascultă pe-nserat Ca pe o rugăciune, cu ochii spre Înalt... Referință Bibliografică: Baladă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 243, Anul I, 31 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre
BALADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356086_a_357415]
-
care m-a marcat foarte mult...și m-a făcut să înțeleg mult mai bine ceea ce înseamnă Viața...Binele...Sufletul...Bucuria...Fericirea...era o zi senina de mai...venisem nu de foarte multă vreme aici...pe un täram departe de plaiurile tărișoarei mele mult iubita, de care mi-era și mi-e atât de dor...Lucrăm...în acea perioadă...că și orice alt român proaspăt venit, în construcții...Muncă grea...dar, niciodată nu mi-a fost teamă de muncă...În acea
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
care m-a marcat foarte mult...și m-a făcut să înțeleg mult mai bine ceea ce înseamnă Viața...Binele...Sufletul...Bucuria...Fericirea...era o zi senina de mai...venisem nu de foarte multă vreme aici...pe un täram departe de plaiurile tărișoarei mele mult iubita, de care mi-era și mi-e atât de dor...Lucrăm...în acea perioadă...că și orice alt român proaspăt venit, în construcții...Muncă grea...dar, niciodată nu mi-a fost teamă de muncă...În acea
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
a războaielor de tot soiul. „Gohungeaslavbulungpecumtătu” este formula prin care, generații întregi, am reținut pe cei care ne-au călcat teritoriile mioritice. Unii (cumanii, turcii) cu sutele de ani, lăsându-ne grele moșteniri genetice. Cum să nu stea pe aceste plaiuri unde „para mălăiață cade în gura lui Nătăfleață”, cum spune o veche vorbă din bătrâni!?! Situație valabilă nu doar pentru România, ci pentru o mare parte a continentului, binecuvântat de Dumnezeu. Europa a repornit motoarele abia după Revoluția Franceză (1789
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
Cei care cunosc numele Tău, și se încred în Tine, căci Tu, Doamne, nu părăsești pe cei ce Te caută. Ps..91.14 Fii frumoși îmi are România!... Care-n lumea largă au plecat, Căci soarta rea și sărăcia... De plaiul lor i-a-ndepărtat. Părinții se întreabă-n șoaptă: ‚‚De grijă cine le mai poartă?...” Spre Tine rugăciuni îndreaptă Ca să le dai o altă soartă. ‚‚Tu le ești mamă și părinte, Noi nu putem crede altfel... Cu dragoste și dor
RUGĂCIUNEA PĂRINŢILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368873_a_370202]
-
lui speranțe Cum de mai dormiți, când sânge de strămoș A udat pământul pe care-acum îl vindeți? Corupți și mincinoși, sunteți niște paiațe! Lăsați-ne pădurea cu cerbi și ciocârlii Carpații cei mai mândri ce-au existat vreodat! Lăsați-mi plaiul drag, nu-l chinuiți, săracul! Țara-mi lăcrimează de-a voastre hoții! Ați surzit cu totul? N-auziți cum plâng Oamenii pe stradă, de foame și de rău? Vă făliți la lume cu mașini și straie Ați furat poporul! Suflete
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
perioadă în Jiu (ceea ce ar explica de altfel faptul că multe au muchiile ciobite). Dipl. ec. Petre Răcănel a vorbit despre „Brâncuși, fericit la el acasă”, accentuând ideea că Brâncuși s-a simțit cel mai bine la el acasă, pe plaiurile gorjene, unde a și lăsat capodopera sa. Toate lucrările prezentate în simpozion vor fi integrate într-un volum care va apare în luna martie a.c., în care vor fi incluse și lucrările aparținînd acad. prof. univ. dr. Gr. Brâncuși, prof.
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
pe cele mai înalte culmi de regres economic, social, tehnic, cultural, poli-infracțional, în mizerabil, ș.a.m.d. ... De când îi știm, românii au fost mereu nemulțumiți și nerecunoscători. Întreaga istorie al acestui popor este dovada faptică, vizibilă, că mereu locuitorii acestor plaiuri mioritice voiau mai mult, indiferent de cine le era voievod, rege, șef de trib, șef de gintă, șef mason făcut la masa verde, șef de... mama dracului. Vlad Țepeș îi trăgea pe unii în țeapă și - pentru Dumnezeu ! - vă rog
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
în regia lui Claudiu Pintican. Întreaga manifestare s-a bucurat de o largă apreciere a publicului bistrițean, prezent în număr mare la manifestările desfășurate în cele patru zile, omagiu adus celui care s-a ridicat ca un arbore secular de pe plaiurile județului Bistrița-Năsăud, Liviu Rebreanu. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 2 decembrie 2015 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ „LIVIU REBREANU” EDIȚIA XI-A BISTRIȚA / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE TEATRU ŞI LITERATURĂ „LIVIU REBREANU” EDIŢIA XI-A BISTRIŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369070_a_370399]
-
care apoi a purtat diverse denumiri,(ca „Gârla mare”știute de cei născuți în zonă) iar tatăl prietenului său, crescut aici, a confirmat că era numită așa din cauza celor ce aveau cai ( dar mai multe iepe) și „trăgeau” lemnele de pe plaiurile de la baza muntelui ducându-le la drumul mare... Simțea oboseala cuprinzându-l și mintea se încețoșase iar. Oare ce putea fi slăbiciunea pe care o simțea parcă mai acută ? Se așeză comod lăsându-se pradă odihnei. Închise ochii. Mii de
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
Horia Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 15 Mai 2016 Aș vrea să fiu la Blaj acum, Acolo pe Câmpia dragă, Să-i sorb întregul ei parfum Din veșnicia ce mă leagă De plaiurile mele sfinte, S-ascult cu sufletul pe brânci Dumnezeieștile cuvinte Rostite sub văzduh atunci! Mi-e dor de Blaj întotdeauna, Să-l văd pe Iancu dinspre Munți Cu paloșul oprind furtuna În fruntea celor drepți și mulți; Să mă-ntâlnesc
AȘ VREA SĂ FIU LA BLAJ ACUM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370811_a_372140]
-
le-a dăruit de-a lungul anilor și care, încă este atât de îngăduitor și primitor... O astfel de vizită plăcută am avut-o în week-end, când soarele blând, mângâietor, de septembrie mă îmbia la o astfel de călătorie spre plaiurile mele natale iar vocile alor mei mă chemau ca un cor de îngeri, dintr-un timp îndepărtat, să poposesc la mormintele lor, să le aprind câte o lumânare și să meditez. De obicei iau cu mine și o sticlă cu
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
PUȚIN CUNOSCUT ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Consemnam la propunerea autorului, în „Memoriul de titluri și lucrări” apărut la Editura Semne în 2006, opera practică - a unui fiu al plaiurilor muscelene, profesorul dr. Gheorghe Pârnuță, pasionat cercetător al istoriei Muscelului în general și al satului natal Rucăr în special - adunată cu migală, efort material și alte nenumărate greutăți o valoroasă colecție de documente, unică în felul ei și alcătuită din
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]